LUMEA BANCNOTELOR LUMII 59.

GEORGIA


GERMANIA


***

DE LA LUME ADUNATE, ÎNAPOI LA LUME DATE

1. Devreme la culcare, devreme la sculare - înseamnă că a venit vremea să-ţi cauţi pe altcineva.
2. Cu cât veţi trăi mai mult împreună, cu atât veţi face dragoste mai rar. Cu cât veţi trai mai mult timp separat, cu atât veţi face dragoste mai pasional.
3. Cea mai erogenă zonă este mintea. Cei mai buni amanţi au minţile cele mai murdare.

Această monedă a fost emisă în anul 2010 pentru a marca 130 de ani de la înfiinţarea Băncii Naşionale a României. Pe aversul acesteia sunt reprezentate imaginea palatului nou al Băncii Naţionale a României şi stema naşională, iar pe revers anul înfiinţării băncii centrale 1880, imaginea Palatului vechi al Băncii Naţionale a României şi sigla BNR într-un scut ornamentat încadrată de inscripţia 130 ANI. Moneda este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 15,551 grame, tiraj de 1500 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 3400 ron.

Înfiinţarea Băncii Naţionale în anul 1880 a reprezentat un moment important atât în seria reformelor de modernizare a societăţii româneşti, cât şi în afirmarea internaţională a statului român, a cărui independenţă fusese de curând recunoscută în Europa. După o jumătate de secol de la apariţia prumului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 90 Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, prin care Banca Naţională era înfiinţată ca societate anonimă, cu capital românesc de 30.000.000 lei şi avea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Statul deţinea o treime din acţiuni, iar restul de două treimi aparţineau particularilor. Operaţiunile propriu-zise ale BNR au început la 1 decembrie 1880, iar primele sucursale s-au deschis la Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova în 1881. Prin legile adoptate în anii 1890-1892, guvernul român şi BNR au stabilit formula prin care s-a trecut de la bimetalism la monometalismul aur. În anul 1890, cele şapte servicii ale băncii s-au mutat în Palatul de pe strada Lipscani, construcţie a cărei edificare a influenţat decisiv evoluţia arhitecturii centrului financiar-bancar al Bucureştiului. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale. În pragul primei conflagraţii mondiale, reţeaua de sucursale şi agenţii a BNR acoperea întreg teritoriul Vechiului Regat şi număra 33 de sedii (4 sucursale şi 29 de agenţii). În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat. După ce a contribuit la desăvârşirea unităţii naţionale, inclusiv prin jertfa a 21 dintre funcţionarii săi, imediat după 1918, BNR a avut pe agenda sa mai multe provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări, care a ajuns la 70 de sedii. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize, precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea comerţului de bancă (legea din 1934). În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu. În contextul instaurării regimului comunist, BNR a fost mai întâi etatizată (1946) şi apoi a devenit Banca RPR – Bancă de Stat (1948), fiind subordonată Ministerului de Finanţe. Reforma monetară din 1947 a fost urmată de cea din 1952, ambele având o importantă componentă ideologică. Din 1990 BNR şi-a reluat funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

Sediile vechi şi nou ale BNR - Bucureşti

con_dorul@yahoo.com