- Peşterile rupestre din Munţii Buzăului -
Calatoria spre pesterile rupestre aflate in inima Muntilor Buzaului incepe din orasul Buzau, urmarind traseul urmat de DN 10 Buzau-Brasov pana in localitatea Magura. De aici ne abatem pe DJ 203 L ce porneste de la intersectia cu DN 10 si urmareste indeaproape firul vaii Balaneasa catre amonte, strabatand rand pe rand localitatile arondate comunelor Parscov, Cozieni si Bozioru. Acest drum judetean se afla intr-o stare accentuata de degradare a stratului de asfalt, cu portiuni afectate de alunecari de teren si viituri ce spala versantii vaii. Pana in centrul comunei Bozioru peisajul intalnit este diversificat, specific zonei de deal, cu un relief de ansamblu dominat de unitati deluroase, printre acestea insinuandu-se culoarul de vale al Balanesei, la care se adauga depresiuni de dimensiuni reduse si asezari rurale rasfirate, de tip liniar, dezvoltate in lungul drumurilor sau apelor, profilul lor economic fiind in general de crestere a animalelor, bazat pe multitudinea de pasuni si fanete existente in zona. Ajunsi in comuna Bozioru intalnim un indicator catre pesterile rupestre, indicandu-ne distanta de 10 km si un timp de mers pe jos de 2-3 ore pana la obiectiv. Traseul nostru paraseste drumul judetean si intram pe DC 85, drum neasfaltat, cu portiuni de drum dificile din cauza degradarii accentuate, fiind marcat pe tot traseul pana la pesteri cu marcaje turistice (patrat alb taiat de o banda rosie verticala). In prima parte a traseului panta este destul de accentuata, pornind de la altitudinea de 345 m (fata de nivelul M. Negre), ajungandu-se la aproape 517 m la intersectia cu DC 89 (catre com. Colti) parcurgand pana aici 3 km. De la intersectia cu acest drum comunal, traseul nostru coboara pana in satul Fisici, la fostul complex turistica balnear Fisici, renumit in trecut pt izvoarele sale benefice, apoi incep sa urcam din nou destul de abrupt, de la o altitudine de circa 470 m in apropierea statiunii, pana la circa 570 m altitudine la iesirea din satul Gavanele spre satul Nucu. Distanta parcursa de la intersectia cu DC 89 si pana la Gavanele este de 2, 3 km. Cu cat urcam mai sus cu atat peisajul este mai frumos, strabatand pasuni si fanete, apoi padurile dese de foioase. Ajunsi in localitatea Nucu, traseul pt autovehicule devine accesibil doar masinilor de teren puternice, pana la pesteri distanta fiind de circa 1, 5 km. In zona satului Nucu exista doar 2 zone cu pesteri rupestre accesibile, celelalte sunt dispersate in padurile din zona, nefiind marcate si putin cunoscute.
Primele două obiective de vizitat se situeaza pe valea Bordeiului in apropiere de satul Nucu. Prima pestera este cea calugarului Dionisie "Torcatorul", atestata documentar in anul 1639, fiind de fapt o chilie sapata in piatra ce tinea loc de adapost si de rugaciune neincetata pt acest calugar. Cea de a doua pestera este situata la circa 200 m fata de aceasta, fiind denumita Schitul Ioan Bogoslov (bisericuta lui Iosif), atestata documentar la 1587. Atat pestera cat si bisericuta au fost construite probabil in prima jumatate a secolului XV de un mare sihastru din partea locului, numit Iosif. El era unu din vestitii sihastrii ai locului, jungand un mare dascal si preot, multi bolnavi vindecandu-se datorita rugaciunilor lui. Dupa moartea sa, alti calugari se muta in aceasta pestera si au continuat firul vietii de sihastrie in aceeasi smerenie si ravna pt dragostea lui Hristos. pe la jumatatea secolului al XIX pestera ramane pustie.Multi din ucenicii acestuia (sihastrii) si-au construit mici bordeie de lemn si pamant in toata zona, de aici rezultand si denumirea acestei zone, Valea Bordeiului sau Paraul Bordeiul. Bisericuta lui Iosif este cea mai mare din bisericutele in piatra de la Nucu. Sapata intr-o stanca uriasa, se conserva ca la inceput, cu intrarea in trepte precis taiata. Dispusa pe directia Nord-Sud, are la mijloc o usoara gatuire, explicabila prin compartimentarea initiala in doua incaperi sau prin saparea in doua etape. Pentru protejarea intrarii si a ferestrei impotriva scurgerilor de pe stanca s-au sapat santuri in arc frant (bolta gotica). Deasupra intrarii este incizat un peste, simbol paleo-crestin. Bisericutei i s-a adaugat un pridvor de lemn. Urmele grinzilor acoperisului ingropat in stanca au lasat in peretele inclinat un desen simetric. Pesterile si grotele naturale de la Ruginoasa au fost amenajate ca locuinte primitive sau folosite ca locuri de refugiu in Evul Mediu. Nu pot fi datate decat aproximativ, lipsind reperele sigure. Aici sunt: Pestera de la Culmea Pietrei, intre Oala si Vf Vulturilor, Pitara Ingaurita in marginea N-NE a satului si Usa Pietrei. Ultima este un altar primitiv de rugaciune, fiind cioplita intr-un perete. Alte obiective de vizitat în zonă sunt cele 2 ruine ale Agatonului: Agatonul Vechi sau Daramatura si Agatonul Nou sau Bisericuta. Arheologii sustin ca Bisericuta a fost sapata in sec XIII, pastrandu-se podeaua, peretele sudic, o parte din acoperis, altarul si chilia alaturata. Sub biserica se vede un beci-ascunzatoare, in care incape o persoana, legenda spunand ca aici s-a gasit o comoara, probabil odoarele asezamantului.
Ajungând aici nu omiteţi să vizitaţi vestigiile de pe Piatra Soimului. Aici se gasesc trepte sapate in stanca care duc la o mica incapere ce seamana cu un observator catre Valea Ruginoasa. Aceasta incapere contine, firide, scobituri si lacasuri de grinzi. A fost initial (sec IV d. H) un altar audian de ruga spre soare, apoi o chilie de sihastru. Mai jos se afla "bucataria", care are in fata o piatra de mormant cu inscriptii si ani. Tavanul si intrarea fiind prabusite, au dat nastere unor supozitii diferite cu privire la rolul incaperii. Pentru mai multe detalii se pot consulta lucrarile profesorului Ilie Mindricel, cea mai noua aparand in anul 2008, fiind intitulata "Vestigii rupestre si alte locuri magice din Muntii Buzaului".
Vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si scriitorul Alexandru Odobescu.Pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele Athos. Zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea este de 16.000 grade Kelvin);
Complexul schiturilor din zona Bozioru cuprinde urmatoarele asezari rupestre:
- Fundul Pesterii, situat la 2 km vest de localitatea Nucu si la 150 m de Pestera lui "Dionisie Torcatorul", dateaza din epoca bronzului, Hollstatt; pe peretii de piatra se afla incizate sabii scurte de tip "akinakes", folosite de sciti si persi; mentionata intr-un document din 1678; nu are amenajari;
- Pestera lui Iosif, situata la 3 km de satul Nucu, pe Valea Bordeiului, in varful ramificatiei dinspre Crucea Spatarului, datand din secolele III-IV d.Hr.; mentionata intr-un document din 1588; deasupra intrarii este incizat un peste, simbol paleo-crestin; sapata intr-un perete urias si aproape vertical de stanca, aflat in mijlocul padurii, pestera este, de fapt, o bisericuta in toata puterea cuvantului, cu pronaos si altar, si a fost folosita pana pe la 1871; in prezent, nu este in functiune si nu are amenajari;
- Agatonul Nou ("Bisericuta"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si datand din anul 1580; este in ruina, fiind sapat in bolovani uriasi de piatra, carora, in timp, le-a cazut tavanul; poate fi confundat usor cu restul stancariilor prezente acum pe marginea potecii; in trecut, era un schit minuscul, aflat pe buza unei prapastii uriase; sub podeaua de piatra se afla Camera Fetelor, locul unde taranii isi ascundeau copilele atunci cand navaleau tatarii; aici se spune ca a fost gasita o comoara; lacasul detine foarte multe inscrisuri, din diferite perioade, printre care un pomelnic in altar, care incepe cu numele domnitorului Neagoe Basarab;
- Agatonul Vechi ("Daramatura"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si datand din secolul XVI; este in ruina, distrus, conform legendei, in urma unor atacuri tatarasti;
- Fundatura, localizata la 2 km de satul Nucu, la poalele culmii Crucea Spatarului, in padure; mentionat intr-un document din 1678; nu are amenajari;
- Pestera lui Dionisie Torcatorul, localizata la la 3 km de satul Nucu, sub Crucea Spatarului, datand din secolele IV-V; nu are amenajari; Dionisie, unul dintre cei mai renumiti sihastii din zona, cunoscut si sub numele de Dionisie Torcatorul, deoarece isi castiga existenta din torsul lanii, a trait 30 de ani intr-o chilie sapata in stanca, la care se ajungea doar cu o scara de lemn, fiind la 4 m deasupra solului;
- Bucataria, localizata la 7 km nord de satul Nucu, pe versantul de nord-vest al Culmii Crucea Spatarului, datand din secolul XVI; este in ruina, nu are amenajari;
- Ghereta, localizata la 7 km de satul Nucu, pe versantul de nord al inaltimii Piatra Soimului, datand din secolele XVI-XVII; este in ruina, nu are amenajari;
***
VORBE DE DUH DE LA ÎNAINTAŞI
Diavolul foloseşte şi scriptura când vrea să-şi atingă scopul. (William Shakespeare)
Ai invins? Continuă! Ai pierdut? Continuă! (Pierre de Coubertin)Cunoaşte-te pe tine însuţi! (Platon)
Această monedă a foste emisă în anul 2011 pentru a marca trecerea a 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii ASTRA din Sibiu. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României, o imagine a palatului Astra din Sibiu şi bustul mitropolitului Andrei Şaguna, iar pe revers busturile acolate ale fondatorilor societăţii - Timotei Cipariu, George Bariţiu şi Ioan Puşcariu. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, margine zimţată şi tiraj de 500 de exemplare.
Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român - ASTRA - a fost înfiinţată în octombrie 1861 la Sibiu, de o adunare la care au participat cei mai importanţi intelectuali români din Transilvania, cu rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor. Primul preşedinte al Astrei a fost episcopul Andrei Şaguna. Asociaţia a înfiinţat o bibliotecă, precum şi periodicul „Transilvania”. Statutele asociaţiunii au fost redactate de Timotei Cipariu, George Bariţiu şi Ioan Puşcariu. În 1903 Astra a inaugurat un frumos sediu în Sibiu - casa naţională a Asociaţiunii, în care a fost înfiinţat Muzeul istoric şi etnografic al Asociaţiunii. Astra a sprijinit publicarea cărţilor în limba română, şi în decursul anilor a deschis mai multe secţiuni, pe domenii. Rolul Astrei în dezvoltarea conştiinţei naţionale a românilor din Imperiul Austro-Ungar a fost unul foarte important. În anul 1950 Astra a fost închisă de comunişti, printr-o hotărîre a Consiliului de miniştri. În anul 1990 Astra a fost reînfiinţată, funcţionând cu mai multe sucursale teritoriale în România dar şi în Republica Moldova.
Andrei Șaguna (născut 20 ianuarie 1808 la Miscolţ în Ungaria şi decedat la 28 iunie 1873 în Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov - 1851 - , primul preşedinte al Societăţii ASTRA din Sibiu şi membru de onoare al Academiei Române.
Timotei Cipariu (născut 21 februarie 1805 în Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava Mică şi decedat la 3 septembrie 1887 în Blaj) a fost un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Soicetăţii ASTRA din Sibiu, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”.
George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (născut 4 iunie 1812 în Jucu de jos, comitatul Cluj şi decedat la 2 mai 1893 în Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania.
Ioan Pușcariu (născut 10 octombrie 1824 în localitatea Sohodolul Branului, comitatul Braşov şi decedat la data de 24 decembrie 1911 în Bran) a fost un istoric și scriitor român, membru titular al Academiei Române.
Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu