Moneda de mai jos marchează trecerea a 100 de ani de la nașterea lui Raimond Valgre. Pe aversul acestei monede este reprezentată o partitură muzicală, valoarea – 7 euro și circular, de două ori, inscripția RAIMOND VALGRE 100. Pe reversul monedei se prezintă stema Estoniei și circular înscrisurile EESTI VABARIIK (Republica Estonia) și anul emiterii – 2013.
Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 22.01.2016, valoarea – 10 euro, compoziția – argint, forma – rotundă, calitatea – proof, tirajul – 4000 bucăți și designer – Mall Nukke.
4. Moneda de mai jos va fi emisă în anul 2019 pentru a marca trecerea a 200 de ani de la nașterea lui Johann Voldemar Jannsen. Se cunoaște doar aversul monedei ce redă chipul său și înscrisurile: numele – JOHANN VOLDEMAR JANNSEN 200, valoarea – 12 Euro și numele pricnipalei sale poezii: “Mu isamaa, mu onn ja room” (Țara, căminul și camera mea).
xxx
O EPIGRAMĂ PROPRIE
O PASTILĂ DE UMOR
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
___________xxx___________
CÂTEVA MEDALII
ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informaţii
generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic,
foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite,
preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care
indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane
la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și
apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate
comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de
identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Marea Unire - 100 ani - 1.12.1918
Zborul Unirii - Bacău - Blaj - 100 ani
Monetăria Statului a
considerat absolut firesc să emită un produs medalistic distinct, dedicat „Zborul Marii Uniri”. Aversul medaliei
prezintă metaforic aparatul de zbor Farman 40, în mijloc având un stilou cu o
peniță, care traversează un masiv muntos între Bacău și Blaj. Reversul
înfățișează, printr-un joc de trei puzzle-uri îmbinate, cele trei provincii
românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania, pe care sunt așezate trei
artefacte descoperite pe teritoriul geto-dac, reprezentări care trimit la
simbolurile animaliere naționale: acvila, bourul și leul. Medalia are următoarele caracteristici tehnice: forma – rotundă, materialul – aliaj argint, puritatea –
92,5%, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 22 grame, calitatea – proof,
tirajul – 200 exemplare și prețul unitar de achiziție (TVA inclus) – 250 lei. Cu numai o săptămână înainte de
Marea Adunare de la Alba Iulia, doi voluntari, aviatorul Vasile Niculescu și
căpitanul Victor Precup, au îndeplinit o misiune secretă care avea ca scop
ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de
importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918.
Despre acest extraordinar episod din istoria noastră manualele nu vorbesc.
Desfășurată în condiții extreme, misiunea a fost un succes și avea să rămână
consemnată doar în lucrări militare și în memorii, sub denumirea de „Zborul
Marii Uniri”. Pe la începutul lunii noiembrie 1918, „fierberea” din
Transilvania denota, fără echivoc, dorința fermă de unire a acestei provincii
cu ţara. Tratativele purtate la Arad între Consiliul Național Român Central și
reprezentanții guvernului maghiar constituiau o recunoaștere a acestei stări și
a faptului că românii transilvăneni sunt stăpâni pe situație și că lucrurile
vor evolua în direcția iminentei uniri. Rezultatul tratativelor, precum și
opinia guvernului român refugiat la Iași referitoare la Unirea cu ţara trebuiau
cunoscute de ambele părți ale Carpaților. În această situație, Marele Cartier
General Român a ordonat trimiterea peste munți, la Blaj, a unui avion care să
transporte de urgență documente deosebit de importante în vederea bunului mers
al acțiunii.
Pentru îndeplinirea misiunii s-a
recurs la voluntari. Dintre cei care s-au oferit să o îndeplinească au fost
selectați aviatorul Vasile Niculescu (un absolvent de seminar teologic, care a
urmat școala de pilotaj, gata să-și piardă viața în timpul unui atac german, în
iulie 1917) și căpitanul Victor Precup, trimisul Marelui Cartier General,
originar din Transilvania. Primul mai trecuse cu avionul peste Carpați în
campania din vara lui 1917 și lansase manifeste în Ardeal. De data aceasta,
situația era cu totul specială: iarna, extrem de geroasă, benzina nu ajungea și
pentru întoarcere, iar pornirea motorului devenea foarte dificilă, mai ales că
avionul Farman 40 avea carlinga deschisă, zbura la 2600 metri altitudine, la o
temperatură de aproape minus 40 de grade Celsius. În acest scop, avionului i
s-a mai adăugat un rezervor, iar cei doi mesageri, îmbrăcați în costume groase și
cu fețele acoperite cu un strat de parafină, au renunțat la armament și la
parașute. Aveau asupra lor doar o hartă de zbor și o busolă. În carlingă se
aflau o geantă militară sigilată, cu documente secrete, printre care și
scrisoarea primului-ministru Ion I. C. Brătianu către conducerea Consiliului
Național Român Central, și un sac cu manifeste, care trebuiau lansate la Blaj.
Zborul s-a efectuat la data de 23 noiembrie 1918. Avionul a decolat de la Bacău
și a aterizat pe Câmpia Libertății din Blaj, în apropierea statuii lui Avram
Iancu, la ora 13:35, după 2 ore și 15 minute de survol. Imediat după aterizare,
aparatul a fost înconjurat de numeroși oameni, veniți să-i felicite pe cei doi
soli ai Unirii. Căpitanul Virgil Pop, împreună cu o grupă de studenți care
făceau parte din garda orașului, dotați cu o mitralieră, a preluat paza
aparatului. „Peste puțin timp, avionul
din care încă nu mă coborâsem era înconjurat de o mare mulțime de blăjeni și
țărani din satele apropiate, trecuți îmbrăcați prin apa Târnavelor. Am rămas
mut și fără simțire la entuziasmul acestor oameni când au văzut tricolorul de
pe avionul sosit din Regat, aducându-le știri ce le umpleau sufletul de bucurie
(...) Prima solie a mântuirii din Regat le-a sosit. Fiecare blăjean și țăran au
căutat să dea mâna cu noi, să ia la fiecare un lucru cât de neînsemnat al
nostru, ca să ni-l ducă acolo unde trebuia să ne odihnim peste noapte”,
scria Vasile Niculescu în memoriile sale. La rându-i, ziarul local „Unirea”
scria: „Din Țara Românească ne-au sosit
azi la ora 1.d.d (după-amiază, n.r.) locotenentul pilot Niculescu din Armata
română și căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul,
împrăștiind apelul pentru Blaj. Dânșii au plecat de la Bacău și au parcurs
drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat din toate părțile, aclamând
aeroplanul în culorile românești. După câteva virajuri peste oraș, aeroplanul a
aterizat pe Câmpia Libertății. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheață,
zăpadă și tină, ca să strângă mâna fraților care ne-au adus solia mântuirii. Ei
ne-au spus că Armata română a trecut Carpații prin zăpada de peste 2 metri și
că vin să ne îmbrățișeze cu dragoste de frați și să anunțe locuitorii străini
de pe plaiurile românești că vin în numele păcii și al libertății tuturor
neamurilor”. Din memoriile aviatorului Vasile Niculescu mai aflăm că după
ce s-a plimbat pe străzile orașului cu colegul său de zbor, aclamați de la
ferestre și balcoane, au fost conduși la Palatul mitropolitan, unde au fost
întâmpinați de Vasile Suciu, Mitropolitul Bisericii Unite a Blajului. Acolo s-a
întrunit Comitetul Național, iar în acea noapte au fost anunțate toate centrele
românești despre sosirea avionului. Tot atunci, Comitetul a hotărât Unirea cu
Patria-mamă și întrunirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia la 1
Decembrie. Împreună cu aceste hotărâri, solii din Regat, în dimineața zilei de
24 noiembrie, au mers la avion, unde zăpada fusese permanent îndepărtată, iar
aerul încălzit cu lemne aprinse, au pregătit aparatul de zbor, în timp ce „blăjenii, într-un cor, cântau cântece
naționale patriotice”, după cum își amintește aviatorul Niculescu. Apoi, la
ora 11:25, s-au ridicat în aer, cu carlinga avionului plină cu flori și cu zeci
de mesaje scrise pe aripile de pânză ale aparatului și au aterizat la Bacău, la
ora 14:00. În ziua următoare, cei doi și-au continuat drumul la Iași, unde au
aterizat la ora 10:00, pentru a raporta îndeplinirea misiunii. Mai târziu,
acest act a fost considerat „Zborul Marii Uniri” și, în condițiile de atunci, sosirea
soliei la Blaj „a însemnat pentru popor mai mult decât cea mai abilă acțiune
diplomatică”, un punct major premergător actului Unirii de la 1 Decembrie 1918.
SURSA – NET = http://ziarullumina.ro/aviatorul-vasile-niculescu-si-zborul-marii-uniri-135419.html
Poporul român - recunoscător 1921
"Natiunii sa i se dea drepturile promise, atunci voi primi,
altcum nu". Un an mai târziu refuza sa se întâlneasca cu împaratul
Austriei, Franz Iosef, aflat în vizita prin Transilvania. În acelasi an este
arestat si închis. Dupa eliberarea din închisoare, isi petrece ultimii ani ai
vietii ratacind prin munti, pe Valea Ariesului, la Lupsa, dar mai cu seama la
Baia de Cris, unde se adaposteste la covrigarul Ioan Stupina, supranumit Liber.
Stând pe prispa casei acestuia, cânta serile din fluierul de paltin mestesugit
cu multa maiestrie de el, în prezenta multimii de oameni care venea sa-l
asculte. S-a stins din viata la 10 septembrie 1872, pe prispa casei acestuia. “Craiul Muntilor” a fost înmormântat cu multa evlavie în cimitirul din satul
Tebea, comuna Baia de Cris, judetul Hunedoara, lânga gorunul lui Horea,
potrivit dorintei sale testamentare. Avram Iancu a fost condus pe ultimul drum
de un sobor de peste 30 de preoti si de peste 10000 de oameni, care i-au ramas
fideli pâna în ultima clipa.
Insigna - Asociația națională Cultul eroilor "Regina Maria"
100 ani de la Marea Unire - România 1908 - 2018 Alba Iulia
Jertfele
românilor, de-a lungul existenței lor, sunt uriașe. Aproape că nu
există palmă de pământ care să nu fi fost apărată prin jertfă de sânge. Prin
moartea lor, eroii ne-au apărat ființa, limba, cultura și glia străbună. Iată
de ce merită să-i cunoaștem și să-i venerăm. Instituția care și-a asumat nobila
misiune de cinstire a memoriei și faptelor eroilor a fost Societatea
Mormintelor Eroilor Căzuți în Război. Înființată la data de 12 septembrie 1919
prin Înaltul Decret Lege nr.4106 semnat de către Regele Ferdinand, acest
organism era chemat ”să vorbească viitorimii despre jertfele și izbânzile
noastre, despre frumusețea virtuților ostășești și despre nezdruncinata tărie a
sufletului românesc”. Societatea a funcționat sub înaltul patronaj al
Reginei Maria, ca președinte de onoare, și al I.P.S. Mitropolitului Primat
Miron Cristea, ca președinte executiv. În anul 1927 aceasta și-a schimbat
numele în Societatea
“Cultul Eroilor”, iar în anul 1940 a devenit
Așezământul Național “Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. După abdicarea
Regelui Mihai I și proclamarea Republicii, prin decretul nr.48 din 29 mai 1948
acesta a fost desființat, patrimoniul și atribuțiunile fiind transferate Ministerului
Apărării Naționale. Hegemonia U.R.S.S. adusă de cel de-al doilea război mondial
a condus la împânzirea teritoriului țării cu monumente dedicate ostașilor
sovietici “eliberatori”, în detrimentul eroilor români. Abia în anul 1975,
în condițiile emancipării de sub tutela Uniunii Sovietice, când s-a elaborat
Decretul Lege al Consiliului de Stat nr.117, având ca obiect reglementarea
operelor comemorative de război, începe să se manifeste, destul de modest,
cultul față de eroii neamului. După decembrie 1989, la inițiativa unui grup de
ofițeri, s-a înființat Comitetul național pentru restaurarea și îngrijirea
monumentelor și cimitirelor eroilor (C.N.R.I.M.C.E.). Prin Sentința civilă
nr.664 din 19 noiembrie 1991, asociația a dobândit personalitate juridică, iar
în baza ordinului ministrului apărării naționale, Nicolae Spiroiu, a primit
acordul de a funcționa sub patronajul M.Ap.N. și un sediul al comitetului de
conducere, în palatul Cercului militar național din București. Prin Hotărârea
Sfântului Sinod al BOR, nr.3036 din 19 - 20 iunie 1992 asociația a intrat sub
oblăduirea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. La Conferința națională din
28 august 1997, C.N.R.I.M.C.E. a revenit la denumirea Asociația
Națională “Cultul Eroilor”, asumându-și misiunea de a prelua
obiectivele“Așezământului Național “Regina Maria” pentru Cultul Eroilor”.
Insigna - F.R.A. Categoria - I
(Federația română de atletism)
Federatia Romana de
Atletism (F.R.A.) patroneaza toate sectiile de atletism ale cluburilor si
asociatiilor sportive din Romania, desfasurandu-si activitatea in conformitate
cu Statutul si Regulamentele proprii. F.R.A.are la bază principiile
fundamentale ale atletismului si ale sportului in general, considerand ca sunt
esentiale fair-play-ul si respectarea regulilor competitionale de catre toti
cei implicati in activitatile atletice. Printre valorile promovate
de Federatia Romana de Atletism se numara respectul fata de ceilalti
competitori, onestitatea, spiritul de echipa. Astfel, sunt incurajate:
cooperarea, responsabilitatea, sportivitatea, increderea, implicarea etc. Mai
mult, F.R.A. considera ca atletii si antrenorii trebuie sa integreze valorile
etice ale sportului atat in competii, cat si in antrenamentele zilnice. Sus am
postat logo-ul F.R.A. şi o aripă a clădirii F.R.A. din Bucureşti.
Insigna - S.C.A. - E.K.E.
Societatea carpatină ardeleană - Erdely Karpat Egyesulet
Societatea
carpatină ardeleana (S.C.A.), în limba maghiară; Erdélyi Kárpát Egyesület (EKE) este o asociație non-profit,
neguvernamentală,
fondată în anul 1891 la Cluj. Scopurile declarate ale societății de la
înființare și până astăzi au fost și sunt:- protecția mediului natural și antropic;
- practicarea și popularizarea drumeției și a ecoturismului în general;
- cunoasterea, popularizarea și protecția valorilor culturale și etnografice.
___________ooOoo___________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Jose Santos Zelaya López,
președinte al statului Nicaragua,
a trăit între anii 1853 – 1919
și a condus între anii 1893 -1909
O vignetă de pe un notgeld austriac
(o bancnotă locală de necesitate)
Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni olandeze
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 28.10.2018