DANZIG
DANEMARCA
***
SCRIITORI DE PE MELEAGURI BUZOIENE
Cine este scriitorul buzoian care a scris volumul: Observări sociale şi morale?
Dimitrie D. Racoviţă – născut la 10 octombrie 1862 în Buzău şi decedat la 8 iulie 1891 în Bucureşti, prozator şi critic dramatic.
Această monedă a fost emisă în anul 2008 pentru a marca Monumentele de artă feudală creştină românească - în acest caz Mănăstirea Brâncoveanu din localitatea Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. Pe aversul acesteia este reprezentat portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, identic cu cel de la capătul monumentului funerar al domnitorului, aflat în incinta mănăstirii, iar pe revers biserica, arhondaricul şi turnul clopotniţă al mănăstirii. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 500 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 320 ron.
Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, judetul Brasov se afla pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras si este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant. Poporul roman, care "s-a nascut crestin", are prin aceasta manastire, ca si prin celelalte foarte multe manastiri ortodoxe din Romania, cea mai trainica punte de legatura a tuturor romanilor, de-o parte si de alta a Carpatilor. Istoria Manastirii Brancoveanu incepe din secolul al XVII-lea. In anul 1654 satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea raului. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714, a zidit in piatra o manastire. La sfarsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de incercarile principilor calvini de a o calviniza. Atacurile au continuat insa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru a intari si a salva Ortodoxia romana de noul pericol al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a intemeiat la Sambata de Sus o manastire ortodoxa, pentru a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Persecutiile religioase ale stapanirii austro-ungare au facut mii de victime printre romani. Schimbarea credintei stramosesti a romanilor ar fi condus usor la pierderea identitatii lor nationale. Romanii ortodocsi au incercat sa reziste, fiind ajutati in primul rand, de catre bisericile si manastirile lor. Din aceasta cauza a inceput calvarul distrugerii manastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de manastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Manastirea Brancoveanu. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brancoveanu de catre turci, in anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai intai de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese in viata un nepot al domnitorului. In anul 1785, profitand de imprejurare, Viena, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a daramat manastirea brancovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa in stare de ruina. Manastirea Brancoveanu, ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei in Tara Fagarasului, zidita intre anii 1696-1698, a fost distrusa in anul 1785. Dupa daramarea manastirii, palatul brancovenesc din Sambata de Sus, aflat la 10 kilometri departare de manastire, a fost locuit vremelnic de urmasi ai familiei Brancoveanu. Acestia au stapanit domeniul pana la reforma agrara din anul 1922, cand Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brancovenesc impreuna cu ruinele si toata incinta Manastireasca de la Sambata de Sus. In decursul celor 140 de ani de parasire in ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe incercari de restaurare a manastirii. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Balan, care a inceput restaurarea bisericii in anul 1926. Sfintirea a fost facuta in anul 1946, dupa razboi.
Constantin Brâncoveanu - născut la 1654 şi decedat la 15 august 1714, a fost un mare boier şi domn al Ţării Româneşti între anii 1688 - 1714. În perioada în care a domnit, ţara a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În anul 1714 a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, sub numele de Sfinții martiri Brâncoveni.
Nicolae Bălan - născut la 27 aprilie 1882 în Blăjenii de Sus, judeţul Bistriţa Năsăud şi decedat la 6 augist 1955 în Sibiu, a fost Mitropolit al Ardealului între anii 1920 - 1955 şi membru de onoare al Academiei Române din anul 1920.
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu