Ro-M-oN 4

Aceasta este Monedă Histria Apollo acvila pe delfin, din bronz, în greutate de 3 -4 grame şi cu diametrul variind între 17 - 19 mm. Pe aversul acesteie se zăreşte textul IΣTP (ISTR), simbolul marinăresc grecesc: acvilă pe delfin şi sub delfin litere indescifrabile (posibil XAIPE?), iar pe revers zeul Apolo laureat cu capul spre dreapta privitorului şi două contramărci circulare: capul zeului Hermes purtând petasos (o pălărie cu boruri late) şi capul zeului Helios cu aureolă. Moneda a fost bătută probabil prin secolele II-I înaintea erei noastre. Se crede că operaţiunea de contramarcare a monedelor histriene de aramă în vederea prelungirii perioadei lor de circulaţie ar fi avut loc în secolul I î.e.n., înainte de marea expediţie pontică a regelui Burebista. Zeul Helios (Sol la romani) era personificarea Soarelui. Era fiu al lui Uranus, fiind unul dintre titani. Helios era reprezentat ca un tânăr cu capul înconjurat de raze. El conducea zilnic pe cer un car de foc tras de patru telegari, asigurând lumina necesară vieţii. Ca fiu al lui Zeus şi al nimfei Maia, zeul Hermes (Mercur la romani) a fost un copil foarte precoce. Chiar în prima sa zi de viaţă a furat o parte din turmele păzite de Apolo şi a inventat lira. Ca trimis al lui Zeus, Hermes a ucis monstrul Argos, cel care o păzea pe Io, la porunca Herei. Hermes era mesagerul lui Zeus, protectorul comerţului, călătorilor, al furtului, al drumurilor şi răspântiilor. De obicei Hermes este reprezentat ca un tânăr purtând petasos sau o cască avînd două aripioare şi ţinînd caduceul. Uneori zeul ţine o pungă de bani în mână sau are sandale înaripate. Animalele dedicate lui Hermes erau broasca ţestoasă, berbecul, ţapul, scorpionul şi cocoşul.

Aceasta este o Monedă Commodus - Histria, din bronz, în greutate de 6 grame şi cu diametrul de 22 mm. Pe aversul acesteia se distinge un zeu cu barbă (purtând kalathos, tunică scurtă şi hlamidă), călare spre dreapta privitorului, ţinând în mână cornul abundenţei, cerc perlat la exterior şi textul ICTPI HNΩN, Istrienon, iar pe revers capul împăratului Commodus laureat spre dreapta, bust drapat şi cuirasat, textul AYTMAVRKOM ANTΩNINOC şi cerc perlat la exterior. Împăratul Commodus (Marcus Aurelius Commodus Antoninus), ultimul împărat din dinastia Antoninilor, a domnit între 180 şi 192. În anul 166 a primit de la tatăl său, împăratul Marcus Aurelius, titlul de Caesar, iar în 177 titlul de Augustus. După asasinarea sa pe 1 ianuarie 193, împărat a ajuns Pertinax. Textul de pe revers este AYT M AVR KOM ANTΩNINOC, reprezentînd traducerea în limba greacă a legendei latine IMP(erator) M(arcus) AUR(elius) COM(modus) ANTONINOS. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. Commodus şi-a schimbat de mai multe ori numele. În anul 180 şi-a schimbat prenumele din Lucius în Marcus. În anul 191 a revenit la prenumele Lucius. Tot în 191 Commodus şi-a adăugat numele Aelius (pentru a arăta o pretinsă legătură de rudenie cu împăratul Hadrian), renunţînd la numele Antoninus - pe care îl luase în anul 180. Aşadar, pe baza legendei de pe avers este posibilă precizarea perioadei în care a fost bătută moneda: anii 180-191.

Aici sunt reprezentate două Monede Commodus acvila pe delfin Histria, din bronz, în greutate de 6,5 grame şi cu diametrul în jur de 21 mm. Pe aversul acestora se distinge simbolul marinăresc grecesc: acvilă cu aripile ridicate atacând un delfin, textul ICTPIHNΩN şi cerc perlat exterior iar pe revers capul împăratului Commodus laureat, întors spre dreapta privitorului, bust drapat şi cuirasat, textul AY KAI [M sau Λ] KOMOΔ şi cerc perlat exterior. Împăratul Commodus (Marcus Aurelius Commodus Antoninus), ultimul împărat din dinastia Antoninilor, a domnit între 180 şi 192. În anul 166 a primit de la tatăl său, împăratul Marcus Aurelius, titlul de Caesar, iar în 177 titlul de Augustus. După asasinarea sa pe 1 ianuarie 193, împărat a ajuns Pertinax.

Aceasta este o Monedă Bruttia Crispina / Dionysos - Histria, din bronz, în greutate de 4,5 grame, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 19 mm. Pe aversul acesteia se disting Dionysos privind spre dreapta (încălţat cu cothurnus), ţinând kantharos (cupă - vas ceremonial) deasupra unei pantere (leopard), cu tyrsul (toiag) în mâna stângă, cerc perlat exterior şi textul ICT [PIHNΩ] N, iar pe revers împărăteasa Bruttia Crispina cu părul strîns în coc spre ceafă, bust drapat spre dreapta, cerc perlat exterior şi textul KPICΠINA CEBACTH. Moneda face parte din categoria monedelor provinciale romane, numite uneori şi monede greceşti imperiale.Crispina a fost soţia lui Commodus, cu care s-a căsătorit în anul 178. În 182 a fost implicată într-un complot care viza detronarea lui Commodus şi ca urmare a fost exilată în insula Capri din Marea Tireniană. Aici a fost ucisă, probabil în anul 183. Crispina a purtat titlul de augusta - scris pe această monedă în greceşte - sevaste. Dionysos (Bacchus la romani) era zeul viţei de vie, dar şi al vegetaţiei în general, al vinului şi al petrecerilor. Tatăl său era Zeus iar mama sa era Semele, fiica lui Kadmos (Cadmos), regele cetăţii Teba din Beoţia. Păcălită de Hera, Semele îi cere lui Zeus să i se arate în toată slava sa. De la fulgerele cu care era înarmat Zeus palatul se aprinde şi Semele piere în flacări, nu înainte ca Zeus să îl salveze pe micul zeu, pe care l-a purtat închis în coapsă până la sorocul firesc al naşterii. De aceea Dionysos a fost supranumit Ditirambus, adică cel născut de două ori. A fost crescut de Ino, sora mamei sale, de vrăjitoarea Mistis din Sidon (de la numele căreia a derivat cuvântul mistic) şi de satirul Silen cel veşnic beat. Mistis i-a dăruit zeului tirsul (thyrsus), un toiag împodobit cu frunze de iederă sau de viţă de vie şi având în vîrf un con de pin, toiag care era totodată şi o armă. Dionysos a colindat lumea într-un car tras de pantere, însoţit de un alai de bacante şi satiri, răspândind cultura viţei de vie. La serbările în cinstea lui Dionysos, numite dionisii, orgii sau bacanale, se cântau imnuri numite ditirambi. A fost un zeu foarte iubit în coloniile greceşti pontice. La Kallatis erau serbate cu mare fast misterele dionisiace iar la Histria a fost descoperit un templu al său. Din tezaurul de sculpturi descoperit la Constanţa în 1962 fac parte şi două basoreliefuri a căror figură principală este Dionysos (Bacchus). De cele mai multe ori Dionysos este reprezentat în picioare, cu o cunună de frunze de viţă şi de iederă pe cap, ţinând în mâna dreaptă o cupă cu două toarte (cantharos, un fel de bărdacă) şi în mâna stângă tirsul.

***

DE LA LUME ADUNATE, ÎNAPOI LA LUME DATE

Să nu te cerţi niciodată cu un prost! Ceilalţi au toate şansele să nu observe diferenţa.

Nu lua niciodată un somnifer şi un laxativ în aceeaşi seară.

Nu testa niciodată adâncimea apei cu ambele picioare!

Această monedă a fost emisă în anul 2011 pentru a marca 150 de ani de la stabilirea primei steme a Principatelor Unite. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României şi o imagine a principelui Cuza, iar pe revers prima stemă oficială a Principatelor Unite. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, cu tirajul de 500 de exemplare şi margine zimţată.

Pe 9/21 februarie 1861 Alexandru Ioan Cuza dă un Înalt Ordin de zi prin care aprobă propunerea ministrului de război, generalul Emanoil Florescu, ca toată oastea Principatelor să poarte „pe semnulŭ de serviciŭ Marca Principatelorŭ Unite, în tocmaĭ dupe alăturatulŭ modelŭ”. Stema trebuia să fie imprimată pe semnul de serviciu - numit în limbajul vremii znac - o placă de tablă în formă de semilună ce se purta atîrnată de gât. Stema ce urma să fie folosită de militari avea un scut în care se găseau două ecusoane timbrate de o coroană princiară ornată cu perle, cu glob cruciger deasupra. În dreapta heraldică este plasat un cap de zimbru (ar fi trebuit un cap de bour, dar s-a folosit unul de zimbru - animal care este întotdeauna reprezentat cu barbă), reprezentând Principatul Moldovei. În stânga heraldică apare o acvilă cu cruce în cioc, aşezată pe o ramură şi gata de zbor - ca simbol al Ţării Româneşti. Desenul ataşat ordinului de zi nu are indicaţii privind modul de colorare a stemei. Lipsa unor reglementări a făcut ca în epocă să fie utilizate diverse variante de steme.

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut 20 martie 1820 la Bârlad şi decedat la 15 mai 1873 la Heidelberg în Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel Unirea celor două ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii de către puterea suzerană și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862 , când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare și un singur guvern. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului. Asemenea multora din elita românească din vremea sa familia lui Cuza avea și rădăcini greceşti.

România - Societatea de bazalt artificial şi ceramică - Acţiune la purtător - 250 de lei 1895

Câteva ornamente decorative marginale de pe bondurile americane



con_dorul@yahoo.com