Ro-M-oN 5

Aceasta este o Monedă Septimius Severus /Tyche - Histria, din bronz, de formă rotundă, cu diametrul de 28-29 mm şi greutatea de 17 - 18 grame. Pe aversul acesteia se distinge zeiţa Tyche în picioare spre stînga, purtând kalathos (pălărie), ţinând cârma în mâna dreapta şi cornul abundenţei în mâna stângă, în stânga un altar pe care arde focul, în dreapta acvilă pe delfin, textul ICTPIH NΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers capul împăratului Septimius Severus, cap laureat spre dreapta, text [A]YK Λ·CEΠTI· ·CEYHPOC Π şi cerc perlat exterior.Tyche (Fortuna la romani) era zeiţa destinului capricios şi arbitrar. Era fiica titanului Ocean şi a titanidei Tetis. Era adorată adesea de comunităţile orăşeneşti, ca urmare era reprezentată purtând coroană de zid (murală). Pe monede este reprezentată aşezată sau în picioare, având ca atribute cornul abundenţei (simbol grecesc împrumutat şi de romani), roata - ca simbol al nestatorniciei, sfera globului - simbol a universalităţii, cârma sau prova (acestea din urmă simboluri de origine romană). Textulcare însoţeşte chipul împăratului Septimius Severus, AV K Λ CEΠTI CEVHPOC Π, reprezintă traducerea în limba greacă a legendei latine IM(perator) C(aesar) L(ucius) SEPTI(mius) SEVERUS P(ertinax). Cuvîntul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AV. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Septimius Severus s-a declarat răzbunătorul împăratului Publius Helvius Pertinax, de aceea a adoptat numele Pertinax. Septimius Severus (146 - 211) s-a născut în oraşul Leptis Magna din provincia romană Africa Proconsularis, adică în Libia de azi, într-o familie de cavaleri romani. În anul 193 imperiul a trecut prin mari tulburări. Pe 1 ianuarie Commodus a fost asasinat, Pertinax fiind proclamat împărat. După nici trei luni Pertinax a fost asasinat de către soldaţii din garda pretoriană, care au vândut prin licitaţie tronul lui Didius Iulianus. La aflarea veştii trupele din provincii se revoltă: în Britannia este proclamat împărat Clodius Albinus, în Siria Pescennius Niger. Septimius Severus a fost proclamat şi el împărat, la Carnuntum (azi în Austria) de trupele din Panonia Inferioară. Septimius s-a îndreptat în mare grabă spre Roma, ocupând capitala imperiului şi dezarmând garda pretoriană. Nu a fost nevoit să lupte cu Didius Iulianus, deoarece acesta fusese executat de propriile sale trupe. Pentru reunificarea imperiului, Septimius Severus l-a numit caesar - deci potenţial urmaş la purpura imperială - pe Clodius Albinus, asigurându-şi astfel mînă liberă pentru o campanie militară în Orient. În urma luptei decisive de la Issos din anul 194 Pescennius Niger este înlăturat. A urmat campania împotriva lui Clodius Albinus. În marea bătălie de la Lugdunum (azi Lyon, Franţa) din anul 197 Septimius Severus învinge şi rămâne singurul stăpîn al imperiului. După moartea lui Septimius Severus au urmat la domnie fiii săi Caracalla (care fusese proclamat caesar în 196 şi augustus în 198) şi Geta (care fusese proclamat caesar în 198 şi augustus în 209).

Aceasta este o Moneda Iulia Domna - Histria, din brnz, de formă rotundă cu diametrul de 25 mm şi greutatea de 8 - 9 grame. Pe aversul acesteia se distinge simbolul marinăresc grecesc vultur pe delfin şi inscripţia ICTP [IHNΩN], iar pe revers Iulia Domna, bust drapat spre dreapta, şi, în greceşte, inscripţia: IOVΛIAΔO__MHAC. Pe baza masei şi a diametrului se poate presupune că moneda valora 4 aşi (assaria). A fost emisă cândva între anii 193 şi 217. Iulia Domna (170 - 217) este una din femeile care au guvernat Imperiul Roman. Iulia Martha pînă la căsătorie, era fiica lui Iulius Bassianus, preot la templul zeului Soare din Emesa (azi Homs, în Siria). În 187 s-a măritat cu viitorul împărat Septimius Severus, care era la a doua căsătorie. I-a dăruit acestuia doi fii: Bassianus (viitorul împărat Marcus Aurelius Antoninus, supranumit Caracalla, de la care locuitorii municipiului Caracal cred că ar veni numele oraşului lor) şi Geta (de asemenea viitor împărat). Septimius Severus era un om foarte superstiţios. Adesea cerceta oracolele, ale căror semne îl încredinţaseră că va ajunge împărat. Pentru a se recăsători, Septimius Severus a studiat horoscoapele mai multor posibile soţii, alegînd-o pe Iulia Domna, deoarece acesteia i se prevestise că se va mărita cu un rege. În anul 193 toate aceste prevestiri s-au îndeplinit. Iulia Domna a căpătat o mulţime de titluri onorifice, cum ar fi Pioasă (PIA), Fericită (FELIX) sau Mamă de împăraţi, de castre, de patrie şi mamă a senatului. Titlul onorific Mater castrorum a fost conferit pentru prima dată împărătesei Faustina cea Tânără în 174, atestând militarizarea tot mai accentuată a societăţii romane din vremea lui Marcus Aurelius.Din ordinul lui Caracalla, Geta a fost asasinat chiar în braţele mamei sale. După anul 212, pe cînd fiul său se ocupa de problemele militare, a condus efectiv imperiul. A adunat în jurul său o mulţime de personalităţi ale culturii (Diogene Laertius, Apuleius, Dio Cassius) şi jurişti, cei mai mulţi discipoli ai lui Papinian. În timpul guvernării Iuliei Domna a apărut Constituţia Antoniniană - edict prin care s-a acordat cetăţenia romană multor locuitori ai imperiului - şi Itinerarium Antonini Augusti - un ghid cu drumurile din imperiu, cu localităţile şi cu distanţele dintre ele. Pentru a face faţă cheltuielilor s-a făcut o reformă monetară, prin scăderea conţinutului de metal preţios din aureus şi prin introducerea antoninianului. Antoninianus era o monedă de 5,45 grame, cu 20% argint, care oficial avea valoarea a doi denari de argint. Numele original al denarului dublu nu este cunoscut, denumirea antoninian fiind una modernă, convenţională. În anul 214 Iulia Domna a vizitat Dacia împreună cu Caracalla, stândâcîteva luni la Porolissum (azi localitatea Moigrad din judeţul Sălaj). Domna este un cognomen, având un sens apropiat de doamnă, femininul lui dominus (în româneşte domn sau stăpân).

Aceasta este o Monedă de 4 assaria Elagabal - Apollo cu liră - Histria, din bronz, de formă rotundă cu diametrul de 28 mm şi greutatea de 13,2 grame. Pe aversul acesteia se prezintă zeul Apolo în picioare, purtând veşmânt lung, cu mâna stângă pe o liră aşezată pe un piedestal, cu o pateră în mâna dreaptă, sacrificând deasupra flăcării de pe un altar şi inscripţia ICTPI H NΩ, iar pe revers Elagabal laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat, inscripţia AVKMAV· ANTΩN[INOC] cu cerc perlat exterior. Inscripţia AV K M AV ANTΩNINOC este traducerea în greceşte a textului latin IM[PERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] AU[RELIUS] ANTONINUS. Elagabalus, zis şi Heliogabalus, numit la naştere Varius Avitus Bassianus Elagabalus, era fiul cavalerului Sextus Varius Marcellus şi al Iuliei Soaemis, fiind nepot al Iuliei Maesa (sora Iuliei Domna). Pe 16 mai 218 a fost proclamat împărat la Emesa în Siria. Iulia Maesa a lansat zvonul că Elagabal ar fi fost fiul natural al lui Caracalla. Ca urmare numele noului împărat a fost schimbat în Marcus Aurelius Antoninus, numele lui Caracalla, pretinsul său tată. Elagabal era preot al zeului Baal din Emesa, El Gabal. Ca împărat a declarat Soarele ca divinitate supremă a imperiului, aducând la Roma piatra neagră a zeului din Emesa. În anul 221 l-a adoptat pe vărul său Severus Alexander, care i-a urmat la domnie. În martie 222 Elagabal a fost asasinat de gărzile pretoriene.

Aceasta este o Monedă de 4 assaria Elagabal Heracle - Histria, din bronz, de formă rotundă cu diametrul de 27 mm şi greutatea de 12,3 grame. Pe avers se prezintă Heracle nud, în picioare, ţinând măciuca în mâna dreaptă ridicată şi cele trei mere de aur ale Hesperidelor în mâna stângă întinsă; pe braţul stâng eroul ţine atârnată pielea leului din Nemeea, textul circular ICTP IHNΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers Elagabal laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat, textul AKMAVPH ANTΩNINOC şi cerc perlat exterior. Moneda face parte din categoria monedelor provinciale romane, numite uneori şi monede greceşti imperiale. Pe baza masei se poate presupune că moneda valora 4 aşi (assaria). A fost emisă cîndva între anii 218 şi 222. Textul A K M AVPH ANTΩNINOC este traducerea în greceşte a textului latin I[MPERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] AUR[ELIUS] ANTONINUS. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Atât pe avers cât şi pe revers pot fi observate nişte mici adâncituri. Semnificaţia acestor adâncituri nu este prea bine lămurită, dar cea mai răspândită opinie e că au servit în timpul procesului de fabricare a monedei. Deci, ar fi un fel de găuri de centrare. Îndeobşte se crede că blancul folosit pentru baterea unei astfel de piese era obţinut prin turnare. Feţele erau curăţate de oxizii şi zgura depusă în timpul procesului de solidificare şi de răcire a metalului cu o sculă care avea nevoie de o adâncitură în care să se rotească.

Aceasta este o Monedă de 5 assaria Severus Alexandrus Nemesis, din bronz, de formă rotundă cu diametrul de 29,5 mm şi greutatea de 16,9 grame. Pe aversul acesteia se distinge zeiţa Nemesis în picioare, spre stânga, ţinând o balanţă în mâna dreaptă şi un etalon pentru măsurat lungimile în mâna stângă, în stânga la nivelul solului o roată, în câmp cifra 5 (litera grecească E, marcând valoarea de 5 assaria) şi inscripţia ICTPI HNΩN, Istrienon, iar pe revers Severus Alexander laureat, bust cuirasat şi drapat spre dreapta, cerc perlat exterior şi, în greceşte, textul: AVT[KM]AVPCEB AΛE[Z]AN[Δ]PΩC. Nemesis era zeiţa răzbunării şi justiţiei divine, pedepsind aspru faptele rele, crimele şi încălcarea legilor moralei. Ea cântărea cu rigurozitate fericirea şi nefericirea oamenilor, asigurând păstrarea echilibrului în toate. Uneori acţiona împotriva celor favorizaţi de zeiţa norocului Tyche. Nemesis era fiica zeiţei Nyx sau Noaptea. Tatăl ei era Oceanos - sau poate Erebus, ori chiar Zeus. Atributele zeiţei Nemesis erau roata, cârma de corabie, ramura de măr, sabia, biciul, hamurile, balanţa şi băţul- etalon pentru lungimi. Uneori zeiţa este reprezentată înaripată. Severus Alexander era fiul cavalerului Cassius Marcianus şi al Iuliei Mammaea, fiind nepot al Iuliei Domna. La naştere se numea Alexianus Bassianus. În anul 221 a fost adoptat de vărul său Elagabal. Tot atunci a fost proclamat Caesar şi i-a fost schimbat numele în Marcus Aurelius Severus Alexander. A ajuns împărat în 222, după moartea lui Elagabal. Pînă în anul 226 imperiul a fost condus de Iulia Maesa, bunica lui Severus Alexander, iar după 226 de Iulia Mammaea. În anul 234 împăratul a fost asasinat împreună cu mama sa iar tronul i-a revenit lui Maximinus Thrax. Textul AVT K M AVP CEB AΛEZANΔPΩC este traducerea în greceşte a textului latin IMP[ERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] AUR[ELIUS] AUG[USTUS] ALEXANDER. Cuvîntul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Cuvîntul latinesc AUGUSTUS a fost tradus SEBASTOS, AVG fiind înlocuit cu CEB.

***

DE LA LUME ADUNATE, ÎNAPOI LA LUME DATE

Speranta moare întotdeauna ultima!

Speranţa nu ne abandonează niciodată! Noi suntem cei care o abandonăm pe ea!

Întrebată fiind care sunt cele mai importante 3 lucruri din viaţă, o actriţă franceză a raspuns: "un cognac înainte şi o ţigară după!"

Această monedă a fost emisă în anul 2011 pentru a marca "Anul 2011 - anul internaţional al chimiei" şi personalitatea lui Costin Neniţrescu. Pe aversul acesteia sunt prezentate stema României, colţul din stînga sus al tabelului periodic al elementelor, cu căsuţele pentru hidrogen, litiu, natriu şi kaliu etc., sticlărie de laborator, schema spaţială a unei molecule şi în dreapta un microscop, iar pe revers portretul chimistului Costin Neniţescu, varianta românească a siglei Anului Internaţional al Chimiei (trei foi suprapuse, pe cea de deasupra 2011, C şi CHIMIA), aparatură de laborator, un model planetar al atomului şi formulele chimice a două substanţe descoperite de Costin Neniţescu. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, margine zimţată şi tiraj de 500 de exemplare.

Anul 2011 a fost desemnat (în decembrie 2008) ca An Internaţional al Chimiei de către Organizaţia Naţiunilor Unite, ONU. Iniţiativa a venit de la organizaţia IUPAC (The International Union of Pure and Applied Chemistry, Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată), fondată în 1919, şi a fost sprijinită de UNESCO. Anul 2011 s-a dorit a fi o sărbătoare la toate nivelele, de la mondial la local, a chimiei şi a realizărilor acestei ştiinţe. S-a dorit creşterea interesului tinerilor pentru chimie şi o mai bună apreciere a chimiei de către publicul larg.

Costin D. Neniţescu (1902-1970) s-a născut în Bucureşti în familia unui avocat. Tatăl său, Dimitrie Neniţescu, a făcut politică în cadrul Partidului Conservator şi a fost de mai multe ori ministru. Costin a studiat chimia la Zürich şi la München, devenind apoi profesor la Universitatea din Bucureşti. Este considerat fondatorul chimiei organice moderne din România. Din anul 1955 a fost membru al Academiei Române. Costin Neniţescu a publicat numeroase lucrări ştiinţifice de valoare. În prezent există mai multe substanţe chimice care poartă numele „Nenitzescu”.

Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA

con_dorul@yahoo.com