miercuri, 31 decembrie 2014

ANTIESENHOFEN - AUSTRIA


Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și 
arhitectură din localitatea austriacă ANTIESENHOFEN
bundeslandul AUSTRIA SUPERIOARĂ.
Gara
Casa parohială
Cimitirul
Arhitectură locală

***

PROPUNERE GHICITOARE
Vi se cere să aflați ce personalități  
se ascund sub chipul adolescentilor 
din fotografiile de mai jos.

 FĂT FRUMOS 
CU ȘUVIȚA PE FRUNTE

COSÂNZEANA 
TUNSĂ BĂIEȚEȘTE

CUCERITORUL DE INIMI
CU PĂR LUNG ȘI OCHELARI PE FRUNTE

____________xxx____________

CÂTEVA INSIGNE
ȘI MEDALII DIN JUDEȚUL CLUJ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA,  poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

Municipiul Turda - Salina Turda
Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu din județul Cluj, Transilvania, România, cu o populație de 43472 locuitori (la 20 octombrie 2011). Orașul se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca. Turda a fost fondată ca o așezare dacică sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani și redenumită Potaissa. Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine. În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În anul 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zapolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reședința comitatului Turda,  iar din anul 1876 reședința comitatului Turda-Arieș. Între anii 1925 - 1950 a fost reședința județului Turda. Sus am postat stemele veche, interbelică, comunistă și actuală ale orașului Turda precum și o poză cu Primăria din localitate. 
Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 Î.C. - 106 D.C.). Romanii, între anii 106 – 274 D.C. au exploatat sarea la Durgău în galerii piramidale de dimensiuni considerabile. În timpul stăpânirii austro-ungare la Turda s-au deschis mai multe galerii de exploatare masivă a sării. Însă în anul 1932 din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor saline ardelene, exploatarea sării la Turda este complet sistată. După 60 de ani, în anul 1992 salina Turda s-a redeschis (în scop turistic si curativ), putând fi vizitată tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină (unice in Europa), cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) și Scara Bogaților (o scară lucrată filigranat in lemn). Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic și curativ. Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare. Principala atracție a salinei este lacul cu soluție salină suprasaturată, excelentă pentru tratament. Deasupra am postat moderna intrare in salină si o imagine din galeriile salinei.

Insignă sportivă - U.Cluj (Universitatea)
Universitatea Cluj (cunoscut mai ales sub numele de „U” Cluj) este un club de fotbal din Cluj Napoca, România. „U” Cluj a făcut parte din Club Sportiv Universitatea Cluj. CS Universitatea Cluj a fost inființat în septembrie 1919 de către Societatea Sportivă a Studenților Universitari. În fruntea acestei asociații se afla prof. univ. dr. Iuliu Hațieganu, cel care este recunoscut ca fondatorul si primul președinte al clubului. Fiind semnul distinctiv al studenților clujeni, "șepcile roșii" a devenit numele de alint al echipei. În anul 1994 secția de fotbal, numită acum SC Fotbal Club Universitatea Cluj SA, s-a desprins din punct de vedere administrativ din clubul de sport, devenind un club profesionist de fotbal. Din 1932 până în prezent, a participat fără întrerupere la toate edițiile campionatului românesc de fotbal. Singurul trofeu câștigat în întreaga sa istorie este Cupa României din anul 1965. Sus am postat câteva logo-uri ale clubului de-a lungul anilor şi modernul stadion al clubului, recent construit. 

Insignă - Someșul S - 50 de ani
“S.C. TRICOTAJE SOMEŞUL S.A.” are un loc în industria tricotajelor încă din 1930, începând cu un mic atelier şi ajungând astăzi un mare producător. Din producţia realizată în România se exportă în ţări ca: Germania, Italia, Franţa, Cehia, iar o pondere însemnată este oferită pieţei interne în magazine proprii şi prin distribuţie cu agenţi. “S.C. TRICOTAJE SOMEŞUL S.A.” este o firmă integrată care realizează toate fazele de producţie: tricotare pe maşini rectilinii, confecţie, finisare, livrare, inclusiv proiectare şi realizare de eşantioane şi colecţii proprii. Aceasta permite o mare adaptabilitate la cerinţele pieţei şi la modificările cerute de clienţi. “S.C. TRICOTAJE SOMEŞUL S.A.” realizează produse în regim de mostre de la 1 bucată la 20 bucăţi, iar capacitatea de producţie este de 15000 buc./lună. Utilajele pentru producţie sunt maşini rectilinii și electronice de mare finețe. Sus am postat logo-ul societății comerciale Someșul din Cluj-Napoca.

Insigna - Sinterom Cluj-Napoca România 
Bujii auto, piese și discuri sinterizate
Înființată in anul 1936, SC SINTEROM SA Cluj-Napoca a intrat in familia marelui Grup industrial românesc SCR (Societățile Comerciale Române)  in anul 2000. Gama de productie a companiei este foarte diversificata, cuprinzand piese sinterizate, piese ceramice, bujii auto, sarme, magneti, produsele de baza fiind cele destinate industriei auto. Această societate este situată pe Bulevardul Muncii la nr.12. Sus am postat logo-ul SC Sinterom SA din Cluj Napoca.

Primăria municipiului Cluj-Napoca
Decebal, Traian, Lupa capitolina
Palatul Primăriei din Cluj, inițial sediu al comitatului Cluj, este un monument istoric și de arhitectură construit la sfârșitul secolului al XIX-lea pe strada Mănășturului, în prezent str. Moților nr. 1-3. Edificiul, operă a arhitectului Ignac Alpar, este înscris pe lista monumentelor istorice clujene. 
Decebal a fost regele Daciei în perioada anilor 87 - 106. Fiu al lui Scorillo si succesor al lui Duras-Diurpaneus, Decebal ocupa tronul Daciei intr-un moment in care tendintele expansioniste ale Imperiului Roman, care-si stabilise durabil frontiera pe linia Dunarii, se accentuau rapid. La inceputul secolului 3, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul Dio Cassius ii facea urmatorul portret leogios: “Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, era viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si de a scapa cu bine dintr-o infrangere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor”. Din primul an de domnie Decebal este confruntat cu o situatie dificila. In urma expeditiei dace din iarna anului 85/86 in sudul Dunarii, in timpul careia insusi C. Oppius Sabinus, guvernatorul Mosesiei, isi gasise moartea, Roma organizeaza prima campanie in inima Daciei. In vara anului 87 o armata de 5-6 legiuni, secondata de numeroase unitati auxiliare si comandata de prefectul pretoriului Cornelius Fuscus, traverseaza Dunarea inaintand probabil pe Valea Oltului. Intr-un defileu (poate la Turnu Rosu) Decebal suprinde intr-o capcana fortele romane, in lupta cazand insusi comandantul roman: prizonieri, trofee si stindardul legiunii a V-a Alaude sunt duse de Decebal in Muntii Orastie. Stralucita victorie ii ofera lui Decebal un ragaz de un an, timp in care neobositul rege incheie aliante cu popoarele de la hotarele Daciei, cu sarmantii, iazigi si roxolani, cu marcomanii si quazii germanici. La un an de la infrangerea lui Fuscus, Decebal trebuie sa faca fata unei noi ofensive romane. Imparatul Domitian, venit in Moseia, in vecinatatea teatrului de operatiuni, numeste un fruntea legiunilor pe incercatul guvernator Tettius Iulianus (fost consul in anul 83, apoi guvernator al provinciei Moesia). Patrunzand in Dacia prin Banat, tettius Iulianus este intampinat de Decebal in defileul de la Tapae; confruntarea indarjita se incheie cu victoria romana. Dificultatile intampinate de armatele imperiale in Pannonia in lupta cu quazii si marcomanii, care-l sprijinisera pe regele dac, il determina pe Domitian sa accepte ofertele de pace facute de Decebal . Se incheie astfel in anul 89 o pace de compromis intre Imperiul Roman si Regatul Dac; in schimbul unor subsidii in bani si ingineri, instructori militari, Decebal se recunoaste rege clientelar, continuand in urmatorii 12 ani de pace sa-si consolideze puterea si statul. Procesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipata si instruita, se initiaza un vast program de constructii civile si militare, indeosebi in regiunea Muntilor Orastie, soli incearca sa stabileasca relatii cu popoarele si statele inamice Romei. Dupa aproape 3 ani de pregatiri la hotarele meridionale ale Daciei, incepute imdeiat dupa urcarea pe tron, imparatul Traian (in timpul caruia Imperiul Roman atinge apogeul puterii si expansiunii sale teritoriale) concentreaza la inceputul anului 101 in Moesia Superior 13-14 legiuni si numeroase unitati auxiliare (in total circa 150.000 de soldati), in vederea ingenuncherii regatului lui Decebal. La 25 martie 101 imparatul paraseste Roma, traverseaza Dunarea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) si Dierna (Orsova) patrunzand prin Banat in Dacia. La Tapae, in vara anului 101, Decebal incearca sa opreasca inaintarea romana. Crancena si indelungata batalie se incheie insa cu victoria romana. Spre sfarsitul anului 101 importante forte dace, aliate cu sarmati si bastarni, traverseaza Dunarea si patrund in Moesia, obligandu-l pe imparatul Traian sa se deplaseze spre noul teatru de razboi deschis de Decebal. Ingeniosul plan strategic, care-l face pe Traian sa nu poata exploata succesul de la Tapae, se prabuseste insa dupa infrangerea fortelor lui Decebal in iarna si primavara anului 102 (la Nicopolis ad Istrum si in Dobrogea la Adamclisi), initiativa militara trecand definitiv in tabara adversa. In toamna anului 102, indarjita rezistenta a lui Decebal il obliga pe Traian sa incheie pacea cu regele dac, pace inteleasa insa de ambele tabere doar ca un simplu armistitiu. Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, inalta, intre Dobreta si Pontes, in ani 103-105, un durabil pod peste Dunare, pe care legiunile romane il trec in vara anului 105, initiind cel de-al doilea Razboi dacic. Abandonat de aliati, atacat prin Banat, Valea Oltului si Moldova, constrans continuu la defensiva, Decebal se retrage in citadela din Muntii Orastie. Dupa cucerirea puternicelor cetati care pazeau accesul spre capitala (Blidaru, Costesti, Piatra Rosie, Banita, Capalna, Tilisca), legiunile romane incep asediul Sarmiszegetusei. In ciuda eroicei rezistente dace, cetatea este cucerita si distrusa din temelii. O parte dintre aparatori, printre care si Decebal, reusesc sa paraseasca cetatea incercand sa continue rezistenta impotriva romanilor in interiorul tarii. Urmarit de cavaleria romana, pentru a nu cadea viu in mainile romanilor, Decebal se sinucide. Cea mai mare parte a regatului dac este transformata in vara anului 106 in provincie romana. 
Împăratul Traian, nume complet,  Marcus Ulpius Nerva Traianus(născut la data de 18 septembrie 53 în localitatea Italica Santiponce şi decedat la dat de 9 august 117 în localitatea Selinus Cilicia), împărat roman între anii 98 – 117, a fost al doilea dintre cei aşa-zişi cinci împăraţi buni ai Imperiului roman (Dinastia Antoninilor) şi unul dintre cei mai importanţi ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Titlul său complet era IMPERATOR • CAESAR • DIVI • NERVAE • FILIVS • MARCVS • VLPIVS • NERVA • TRAIANVS • OPTIMVS • AVGVSTVS • FORTISSIMVS • PRINCEPS • GERMANICVS • DACICVS • PARTHICVS • MAXIMVS. 
Lupa Capitolina este o statuie de bronz etruscă, turnată probabil în sec al V-lea Î.Hr., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din Palazzo dei Conservatori din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio. Statuia a fost amplasată la Roma încă din antichitate. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale (75 cm înălțime și 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe frații gemeni Romulus şi Remus, întemeietorii legendari ai Romei, concepuți, conform tradiției, în urma unei legături dintre zeul Marte şi o vestală virgină, Rhea Silvia. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei a fost restituită orașului Roma în anul 1471 de Papa Sixtius al IV-lea. Datarea turnării lupoaicei în anii 500-480 î.e.n. a fost apreciată după analize chimice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a făcut în secolul al VI-lea e.n. de sculptorul etrusc Vulca din Veii. Cei doi copii sugând sunt însă mult mai recenți. Se presupune că cei doi prunci originali au dispărut, actualii Romulus și Remus fiind probabil o operă a sculptorului Antonio del Pollaiuolo (1429 - 1498). Procedeul de turnare a copiilor este similar cu cel de turnare a armurilor, folosit într-un atelier din Ferrara. În anul 2006, istoricul de artă italian Anna Maria Carruba și etruscologul Adriano La Regina au contestat datarea tradițională a însăși Lupoaicei și, pe baza analizei tehnicii turnării, au emis ipoteza că statuia a fost turnată, de fapt, în Evul mediu târziu. S-au bazat pe faptul că în figurile antice (bazoreliefuri, mozaicuri, monede) lupoaica apare totdeauna cu botul întors spre cei doi copii, și pe lucrările de restaurare din 1997 executate de Anna Maria Carruba, când acesta a constatat că pentru turnarea actualei statui s-a folosit procedeul în ceară pierdută, aplicat în Evul Mediu pentru turnarea dintr-o singură bucată, în timp ce în antichitate se folosea metoda turnării pe bucăți, urmată de asamblarea acestora. Este așadar posibil ca statuia originală estruscă să fi fost în totalitate pierdută, Lupoaica fiind refăcută în Evul Mediu iar Romulus și Remus fiind adăugați în timpul Renaţterii, spre a ilustra legenda întemeierii Romei.

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în maghiară Kolozsvár, în dialectul s[sesc Kleusenburch, în latină  Claudiopolis) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. În trecut a fost reședința comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescu Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul  Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri. Sus am postat stemele orașului, de-a lungul vremurilor, și fotografiile câtorva frumoase monumente arhitectonice clujene. 
Teatrul de operă
Palatul Szeky
Prefectura
Statuia lui Mihai Viteazu
Sinagoga
Universitatea tehnică
 Întreprinderea Carbochim

Întreprindrea Terapia
Monumentul eroilor sovietici

Biserica Sf.Mihail
Trimiteri poștale ilustrate

Județul Cluj este un județ situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, întins pe 6674 km.p. și numărând aproximativ 692000 de locuitori. Capitala județului se află în orașul Cluj - Napoca. Ca subdiviziuni administrativ-teritoriale județul se compune din 5 municipii - Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii și Gherla, 1 oraș - Huedin și 74 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului și mai jos fotografiile câtorva locuri de vizitat în acest județ și câteva trimiteri poștale ilustrate.
Cheile Turzii
Castelul Goga
Mănăstirea Nicula
Pietrele albe
Poiana Horea
Stațiunea Beliș - Fântânele
Lacul de acumulare Drăgan - Floroiu
Moara de apă și vâltoarea BologaOpera 

Biserica romano-catolică - Dej
Liceul Ferdinand - Turda
Fabrica de cuie - Câmpia Turzii

______________ooOoo_______________

O DECORAȚIE 
ROMÂNEASCĂ ȘI BREVETUL 
SĂU DE ACORDARE
Aici se prezintă Ordinul Steaua Republicii Populare Române, 
clasa a IV-a, și brevetul său de acordare, 
conferite prin Decretul nr.500 din 10 august 1964 
al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, 
tovarășului Badea Vladu Vîlcea, pentru merite
deosebite în opera de construire a socialismului, 
cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. 
Brevetul este semnat de către Președintele Consiliului de Stat, 
care era și șef al statului, Gheorghe Gheorghiu-Dej.  

Câteva vignete de pe acțiuni românești

Detaliu vignetă de pe un certificat financiar american 

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 30.12.2014