***
SCRIITORI DE PE
MELEAGURI BUZOIENE
Cine este scriitorul buzoian care a scris volumele: Sărmanul pescar, Fulgi şi Răutăţi mici pentru oameni mari?
Alexandru Popescu-Negură – născut la 21 martie 1893 în Râmnicu Sărat, decedat la 30 ianuarie 1974 în Bucureşti, poet şi gazetar
_______________ooOoo_________________
Această monedă a fost emisă în anul 2008 pentru a marca trecerea a 200 de ani de la naşterea lui Simion Bărnuţiu. Pe aversul acesteia este reprezentat un fragment din acuarela lui Costache Petrescu "Adunarea Naţională de la Blaj", iar pe revers portretul lui Simion Bărnuţiu. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 500 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 500 ron.
Simion Bărnuţiu a fost un istoric, filozof, om politic şi profesor universitar, care a trăit între anii 1808 şi 1864; a fost unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848. Este autorul manifestului Proclamaţia pe care îl distribuie în Sibiu în martie 1848 şi în care îşi exprimă opiniile despre naţiunea română şi soarta românilor din Transilvania. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848. Pe data de 14 mai 1848 a ţinut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj. După înfrângerea revoluţiei, s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile Universităţii până în 1853. Forţat să renunţe, se stabileşte la Plavia în Italia unde urmează cursurile Facultăţii Juridice. După obţinerea doctoratului se întoarce la Viena, iar apoi este invitat să predea la Iaşi, ofertă pe care o acceptă în decembrue 1854. Astfel, a devenit profesor la Academia Mihăileană şi apoi la Universitatea din Iaşi.
Marea Adunare Naţională de la Blaj a reprezentat un moment de maximă importanţă in cadrul revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Au participat, alături de Simion Bărnuţiu şi alţi fruntaşi paşoptişti din Transilvania precum Avram Iancu, Geroge Bariţiusau Timotei Cipariu. Preşedinti ai acestei adunari au fost proclamaţi episcopul ortodox Andrei Şaguna şi episcopul greco-catolic Ioan Lemeny, iar vicepresedinţi au fost Simion Bărnuţiu şi George Baroţiu. Deşi a început în faţa catedralei din Blaj, adunarea s-a mutat pe câmpul de lângă oraş, datorită numărului de participanţi (câteva zeci de mii). Acest loc s-a numit începând de atunci Câmpia Libertăţii. Au participat fruntaşi revoluţionari şi din celelalte provincii româneşti: Alecu Russo, Al.I. Cuza, Vasile Alecsandri, Lascăr Rosetti din Moldova şi Dumitru Brătianu din Ţara Românească. Pe data de 4/16 mai 1848 August Treboniu Laurian a prezentat programul de revendicari ale naţiunii române din Transilvania, denumit Petiţiunea Naţională. În cele 16 articole ale sale erau cuprinse următoarele:
Simion Bărnuţiu a fost un istoric, filozof, om politic şi profesor universitar, care a trăit între anii 1808 şi 1864; a fost unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848. Este autorul manifestului Proclamaţia pe care îl distribuie în Sibiu în martie 1848 şi în care îşi exprimă opiniile despre naţiunea română şi soarta românilor din Transilvania. A participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848. Pe data de 14 mai 1848 a ţinut un important discurs în Catedrala din Blaj, intrat în istorie ca Discursul de la Blaj. După înfrângerea revoluţiei, s-a refugiat la Viena, unde a urmat cursurile Universităţii până în 1853. Forţat să renunţe, se stabileşte la Plavia în Italia unde urmează cursurile Facultăţii Juridice. După obţinerea doctoratului se întoarce la Viena, iar apoi este invitat să predea la Iaşi, ofertă pe care o acceptă în decembrue 1854. Astfel, a devenit profesor la Academia Mihăileană şi apoi la Universitatea din Iaşi. Marea Adunare Naţională de la Blaj a reprezentat un moment de maximă importanţă in cadrul revoluţiei paşoptiste din Transilvania. Au participat, alături de Simion Bărnuţiu şi alţi fruntaşi paşoptişti din Transilvania precum Avram Iancu, Geroge Bariţiusau Timotei Cipariu. Preşedinti ai acestei adunari au fost proclamaţi episcopul ortodox Andrei Şaguna şi episcopul greco-catolic Ioan Lemeny, iar vicepresedinţi au fost Simion Bărnuţiu şi George Baroţiu. Deşi a început în faţa catedralei din Blaj, adunarea s-a mutat pe câmpul de lângă oraş, datorită numărului de participanţi (câteva zeci de mii). Acest loc s-a numit începând de atunci Câmpia Libertăţii. Au participat fruntaşi revoluţionari şi din celelalte provincii româneşti: Alecu Russo, Al.I. Cuza, Vasile Alecsandri, Lascăr Rosetti din Moldova şi Dumitru Brătianu din Ţara Românească. Pe data de 4/16 mai 1848 August Treboniu Laurian a prezentat programul de revendicari ale naţiunii române din Transilvania, denumit Petiţiunea Naţională. În cele 16 articole ale sale erau cuprinse următoarele: - naţiunea română se declara independentă şi cerea reprezentare proporţională în Dietă;
- se proclama independenţa Bisericii române şi egalitatea ei cu celelalte Biserici din Transilvania;
- se cerea desfiinţarea iobăgiei, fără nicio despăgubire din partea ţăranilor iobagi;
- se hotăra formarea unei gărzi naţionale a românilor.
- se protesta împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria.
__________xxXxx__________
România - Bon de Caisse 7% - 500 franci 1921
La Danubienne Sucrerie & Raffinerie
Bond 7% - 500 franci 1921
Danubiana Zahăr şi Rafinare
Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane
de dinainte de proclamarea independenţei SUA
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu