***
SCRIITORI DE PE MELEAGURI BUZOIENE
Cine este scriitorul buzoian care a scris volumele: Filologie şi literatură şi Cercetări – Studii, adecă Ispitiri, iscodiri întru limbă, literatură şi cultură?
Stela Toma – născută la 6 mai 1929 în Cilibia, editoare
Această monedă a fost emisă în anul 2009 pentru a marca trecerea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României şi portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar pe revers stemele reunite ale Moldovei şi Ţării Româneşti în scuturi ovale şi coroana princiară simbolizând unirea celor două principate sub acelaşi suveran. Moneda este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 250 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 8500 ron.
Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Române; a domnit între 24 ianuarie 1859 şi 22 februarie 1866; a trăit între anii 1820 şi 1873. S-a născut la Huşi într-o familie boierească. A ajuns ofiţer în armata moldoveană, obţinând gradul de colonel. În 1848 a luat parte la revoluţie în Moldova, fiind arestat şi trimis la Viena, de unde a reuşit să evadeze. În 1858 s-a întors în Moldova şi a devenit ministru al războiului, de asemenea, a reprezentat Galaţiul în divanele ad-hoc; a fost un susţinător actov al unirii principatelor. La propunerea Partidei Naţionale a fost ales domnitor al Moldovei pe data de 5 ianuarie 1859 şi domnitor al Ţării Româneşti pe data de 24 ianuarie 1859. Deşi a înfăptuite o unire de facto a principatelor, aceasta nu a fost recunoscută de principalele puteri decât după trei ani, la 24 ianuarie 1862. Numele ţării a fost România, iar capitala a fost stabilită la Bucureşti. Cu ajutorul lui Mihail Kogălniceanu, a înfăptuit numeroase reforme de-a lungul celor şapte ani ai domniei. În 1863 au fost secularizate averile mănăstireşti, în 1864 a avut loc o reformă agrară, a fost adoptat votul universal pentru bărbaţi şi au fost adoptate un cod civil şi unul penal. A instituit învâţământul primar gratuit şi a fondat universităţile din Iaşi, în 1860, şi Bucureşti, în 1864. A fost obligat să abdice în urma unei lovituri de stat, la 22 februarie 1866. Şi-a petrecut restul vieţii în exil, trăind la Paris, Viena şi Wiesbaden (Germania). A murit la Heidelberg, în Germania, dar a fost înmormântat la Ruginoasa. Rămăşiţele sale au fost mutate la Catedrala Sfinţii Trei Ierrahi din Iaşi, după cel de-al II-lea război mondial.
Stema principatului Moldovei este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de un soare şi la stânga de o semilună. La începutul secolului al XIX-lea, stema cu capul de bour va fi aşezată pe un manton de purpura căptuşit cu hermină. Sub domniile lui Mihail Sturza şi Grigore Alexandru Ghica apare tendinţa de modificare a aspectului animalului heraldic, bourul tradiţional fiind înlocuit cu zimbrul, iar scutul fiind încadrat de doi delfini afrontaţi.
Stema principatului Ţării Româneşti este un scut albastru pe care se află un vultur din aur cu ciocul şi ghiarele roşii care ţine in cioc o cruce. În cele două colţuri de sus, se află un soare şi o semilună.
Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu