GNOIEN - GERMANIA

***

VORBE DE DUH DE LA ÎNAINTAŞI

Singurul lucru imperfect în natură este rasa umană. (Fowler)

Un om cu suflet mare priveşte pe toată lumea ca pe ai săi. (Proverb bengalez)

Unii mor mai mult de frică decât de boală. (Proverb francez)

Această monedă a fost emisă în anul 2011 pentru a marca trecerea a 130 de ani de la proclamarea Regatului România. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României şi o imagine a castelului Peleş de la Sinaia, iar pe revers prima stemă a Regatului României (model 1872, cu modificările din 1881: coroana de oţel, ordinul Steaua României sub deviză, leii cu coada în sus) şi chipul regelui Carol I cu semnătura sa. Moneda este confecţionată din aur cu puritatea de 90 %, în greutate de 6,452 grame, diametrul de 21 mm, tiraj de 500 de exemplare şi margine zimţată.
În ciuda inscripţiei de pe revers, Regatul României a fost proclamat pe 14 / 26 martie 1881 când, în urma unei interpelări, Adunarea Deputaţilor şi mai apoi Senatul au votat în unanimitate - 99 de voturi din 99 de votanţi şi 40 de voturi din 40 de votanţi - următoarea lege:

„Art.1. România ia titlul de Regat.
Domnul ei, CAROL I, ia pentru Sine şi moştenitorii Săi titlul de Rege al României.

Art. 2. Moştenitorul Tronului va purta titlul de Principe Regal.”

Şedinţa Adunării Deputaţilor începuse la ora 14, a Senatului o jumătate de oră mai tîrziu. La ora 18 ambele corpuri legiuitoare ale ţării s-au prezentat la Palat, unde Carol I a semnat decretul de sancţionare a legii. La rugămintea Academiei Române regele Carol a donat acestei instituţii călimara şi condeiul - devenite obiecte istorice - cu care semnase legea de proclamare a regatului. Pe 10 / 22 mai 1881 a avut loc ceremonia încoronării majestăţilor lor regelui şi reginei, şi serbările încoronării. În seara zilei de 9 mai coroana regelui şi cea a reginei au fost aduse la Mitropolie. A doua zi la prânz coroanele au fost binecuvîntate de soborul mitropoliţilor şi episcopilor, momentul fiind salutat prin 101 lovituri de tun. Apoi coroanele au fost aduse la Palatul de la Cotroceni de patru generali, însoţiţi de un imens cortegiu ca gardă de onoare (veterani de la 1848, foştii membri ai Divanelor ad-hoc, răniţi din războiul de independenţă, membrii Academiei, rectorii şi decanii de la universităţile din Iaşi şi Bucureşti, etc.) Regele Carol a luat coroana de oţel şi şi-a pus-o deasupra capului, spunînd: „[...] Primesc dar cu mîndrie, ca simbol al independenţei şi al tăriei României, această coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noştri, sfinţită de Biserică. [...] Pentru Regină şi pentru mine însă, coroana cea mai frumoasă este şi rămâne dragostea şi încrederea poporului, pentru care n-avem decât un gând: mărirea şi fericirea lui. [...] Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuţile sale civice şi militare!”. În entuziasmul general a urmat o defilare a delegaţiilor judeţelor şi comunelor - aproape 4000 de oameni din toată ţara au trecut prin dreptul tronului. Seara regele şi regina au făcut o plimbare cu trăsura prin oraşul luminat şi împodobit de sărbătoare. Pe 11 mai regele şi regina au primit o defilare a 45 de care alegorice, reprezentînd agricultura, Teatrul Naţional, comerţul, noua matcă regularizată a Dîmboviţei etc.. Au avut propriile care brutarii, birjarii muscali, Marea lojă masonică naţională română, Societatea de tragere la semn, berăriile Oppler şi Luther, fabrica de băuturi gazoase, tăbăcarii, Crucea roşie, fabrica de efecte militare, şi aşa mai departe. Defilarea militară a avut loc pe 13 mai - fiindcă pe 12 a plouat. Construcţia Castelului Peleş a început în anul 1873. Documentul de inaugurare a castelului, citit în faţa familiei regale pe 7 octombrie 1883, arată astfel: „Eu Carol I Domn şi Rege cu Elisabeta Regină. După o silinţă neobosită de doi ani în luptă cu un tărâm nestatornic străbătut de izvoare, izbutit-am a pune la poalele Bucegiului temelia acestei clădiri, în anul mântuirii 1875, iar al domniei noastre al IX-lea. Zidirea s-a oprit în timpul Războiului pentru neatârnarea României. Intrat-am în această casă a noastră în anul mântuirii 1883, iar al domniei noastre al XVII-lea. Datu-i-am nume castelul Peleşului”. Castelul Peles, cea mai cunoscuta resedinta regala din Romania, se afla in statiunea montana Sinaia, pe valea Prahovei. Constructia castelului s-a realizat intre anii 1875 si 1883, urmand ca, imediat dupa inaugurare, sa urmeze noi planuri de dezvoltare, forma de astazi fiind finalizata in 1914. In acesti ani au fost construite pe langa castel: Pelişorul, Corpul de Garda, Economatul, Casa de Vanatoare Foisor, Grajdurile, Uzina Electrica si Vila Sipot. Astazi, Castelul Peles este muzeu si poate fi vizitat in proportie de 35% din suprafata totala de 3200mp, 170 de camere si peste 30 de bai.

Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (născut la 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat la 10 octombrie 191 la Sinaia) a fost domnitorul şi apoi regele României, care a condus PrincipatelemRomîne şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiaşi instituții.

Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA



România - Societatea industrială de petrol românesc (cu sediul la Paris) - Acţiune la purtător - 100 franci 1926



con_dorul@yahoo.com