C.A.Rosetti este o comună din județul Buzău care mai include și satele: Bălteni, Bâlhacu, Cotu Ciorii, Lunca
și Vizireni. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul
Brăila, în Câmpia Bărăganului, pe malul drept al râului Buzău. Este
străbătută de șoseaua națională DN2B, care leagă Buzăul de Brăila. Prin comună
trece și calea ferată Buzău-Brăila, comuna fiind deservită de halta cu acealși
nume. La recensământul din anul 2011 comuna număra 3713 locuitori, în scădere
față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 94,55% și restul – necunoscută
sau altă etnie. Componența
confesională a comunei C.A. Rosetti astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși –
94,26% și restul – nedeclarată sau altă religie. Pe raza comunei sunt patru obiective de interes turistic: o așezare din epoca
migrațiilor (secolele al III-lea–al IV-lea e.n.), aflată la 2 km vest de
satul Bălteni, și situl arheologic de la Lunca, aflat în zona sediului fostului
CAP și două monumente memoriale, funerare (începutul secolul al XIX-lea)
situate în jurul satului Bălteni.
xxx
UN DIALOG EPIGRAMATIC
O VORBĂ DE DUH
DE LA UN ÎNAINTAȘ
O PASTILĂ DE UMOR
___________xxx___________
O PLACHETĂ,
CÂTEVA MEDALII ȘI
INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informaţii
generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic,
foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite,
preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care
indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane
la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și
apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate
comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de
identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată
sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene,
basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă
ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de
recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille)
şi spanioli (edala).
În anul 1913 statul român a instituit Crucea “Meritul Sanitar”,
distincţie menită a răsplăti personalul medical specializat, ca şi persoanele
care au ajutat voluntar spitalele şi lazaretele de îngrijire a militarilor şi
civililor bolnavi de holeră, în timpul celui de-al doilea Război Balcanic
(1913). Această decoraţie a căpătat statut de distincţie militară în timpul
Primului Război Mondial.
Tot pentru a răsplăti eforturile personalului medical a fost instituit,
în 1917, Ordinul “Crucea Regina Maria”; ambele decoraţii amintite erau
organizate pe câte trei clase şi, până în 1947, au constituit distincţiile
specifice acestui domeniu.
După abrogarea tuturor vechilor decoraţii
româneşti, pentru personalul medical şi sanitar a fost creat, în 1969, Ordinul “Meritul
Sanitar”, organizat pe trei clase, precum şi Medalia "Meritul Sanitar" care avea o singură clasă. În data de 15
decembrie 2003 Parlamentul României a adoptat Legea privind Ordinul
Meritul Sanitar şi Medalia Meritul Sanitar Bucureşti din care citez; “ Ordinul
Meritul Sanitar se poate acorda medicilor civili sau militari şi
persoanelor cu studii superioare, cetăţeni români sau străini, care au avut
merite deosebite în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei, în combaterea unor
epidemii, în domeniul cercetării şi practicii medicale, în creşterea
prestigiului ştiinţei medicale româneşti şi în asigurarea asistenţei medicale,
atât pe timp de pace, cât şi în situaţii de conflict armat sau de război.
Ordinul Meritul Sanitar se prezintă: a) pentru personalul civil, sub două forme
cu valoare ierarhică egală: însemnul şi rozeta; b) pentru militari, sub trei
forme cu valoare ierarhică egală: însemnul, bareta şi rozeta. Însemnul
Ordinului Meritul Sanitar este o cruce confecţionată din argint, emailată roşu,
având între braţe un fascicul de raze metalice. Panglica şi bareta Ordinului
Meritul Sanitar, conferit ca decoraţie militară de război se deosebesc de
panglica şi bareta Ordinului Meritul Sanitar, conferit ca decoraţie civilă,
prin aplicarea pe margini a unui fir auriu.
Medalia Meritul
Sanitar se poate acorda personalului medico-sanitar civil sau militar
fără studii superioare, cetăţeni români sau străini care s-au distins prin
activităţi meritorii în toate domeniile 2 curente medicale, atât pe timp de
pace, cât şi în situaţii de conflict armat sau de război.
Medalia Meritul
Sanitar se prezintă: a) pentru personalul civil, sub o singură formă: însemnul;
b) pentru militari, sub două forme cu valoare ierarhică egală: însemnul şi
bareta. Însemnul Medaliei Meritul Sanitar este o piesă circulară cu bordura
puţin proeminentă, mărginită de un cerc perlat şi este confecţionată din
tombac. Panglica Medaliei Meritul Sanitar conferită ca decoraţie militară de
război se deosebeşte de panglica Medaliei Meritul Sanitar conferită ca
decoraţie civilă, prin aplicarea pe margini a unui fir auriu.
Mihai - Marele voievod de Alba Iulia
(Regele Mihai al României)
Regele Mihai I s-a nascut la 25 octombrie 1921, la
Sinaia. A fost fiul Regelui Carol al II-lea si al Reginei-Mama Elena. A incetat
din viata, in ziua de 5 decembrie 2017, la resedinta privata din Elvetia. Din
iunie 1930, dupa plecarea Reginei-mama in exil, Regele Mihai a ramas in grija
tatalui Sau. A urmat cursurile unei scoli organizate de acesta la palat,
alaturi de copii reprezentand toate colturile tarii si toate categoriile
sociale. A devenit din ce in ce mai inchis in sine si mai ganditor. Singurele saptamani
fericite erau cele petrecute la Florenta, la mama sa. In adolescenta,
Principele Mostenitor a urmat cursuri de sport si a inceput pregatirea
militara. La varsta de saisprezece ani a devenit sublocotenent in armata
romana. Dupa decesul Regelui Ferdinand din 1927 si ca urmare a faptului ca
Principele Carol a renuntat la statutul de Principe Mostenitor, Principele
Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenta, compusa din
Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea si Presedintele Inaltei Curti de
Casatie, Gh. Buzdugan. La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit in tara si a
preluat tronul. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. In urma
abdicarii tatalui Sau, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I. In
timpul razboiului, Regele i-a imbarbatat pe ostasii romani care au luptat
pentru reintregirea tarii. Nu a fost insa de acord cu depasirea liniei
Nistrului. In ciuda refuzului Maresalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a
hotarat trecerea Romaniei alaturi de aliatii sai traditionali. Acest act de
curaj a scurtat razboiul cu 6 luni si a crutat vietile a sute de mii de oameni.
Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurarii
autoritatii comuniste. In cele din urma, a fost obligat sa abdice la 30
decembrie 1947. Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu
revenirea de la nunta din Atena. Au locuit pana la sfarsitul anului 1948 la
vila Sparta, locuinta Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana
s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956. Pentru
a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic
atelier de tamplarie. Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele
Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co",
la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman,
la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani si
tot aici se afla, pentru moment, casa familiei. In anul 1958, Regele a oprit
colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu, a infiintat o companie
de electronica si de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vandut-o
cinci ani mai tarziu. Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din
cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru intrarea Romaniei in NATO si
in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului,
dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea
adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private,
consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra. Regele Mihai
si Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori
crestine si, in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor au ales
sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul
Elisabeta.
Placheta - Ajutorul legionar
„Ajutorul Legionar” a fost o organizație de binefacere
care a funcționat în timpul guvernării legionare, oferind sprijin material unor
familii sărace din țară printr-o rețea de cantine și restaurante
populare.
Asociația economică a Comitatului Cenad
Medalia
de mai sus a fost emisă de Asociația economică a Comitatului Cenad. Ea
este confecționată din alamă, este rotundă și are diametrul de 36,8 milimetri.
În centrul câmpului aversului medaliei este reprezentat Sfântul Gilbert în
picioare, ținând în mâna dreaptă o suliță și o ramură de palmier iar în stânga
cârja episcopală, deasupra capului fiind aplicată inscripția curbată;
“S.GILBERT”. La exterior, pe conturul medaliei, între două cercuri continue e aplicată inscripția;”CENAD MEGYE
GAZDASAGE EGYLETE” (Asociația economică a
Comitatului Cenad). Pe reversul medaliei este reprezentată o cunună de ramuri
de laur legate jos cu o panglică,
închizând un câmp liber destinat ștanțării manuale a concurenților câștigători.
Insignă ciclism - A.M.E.F.A locul III - 1937 - gravor Csaky
(Asociaţia Muncitorilor pentru Educaţie Fizică Arad)
Ciclismul este,
în sensul larg al cuvântului, deplasarea pe sol folosind mijloace de
transport puse în mișcare de mușchii omului, cu precădere
bicicletele. Ciclismul se împarte în două categorii: de plăcere și disciplină
sportivă de sine stătătoare. Ciclismul sportiv este condus de Uniunea Ciclistă
Internațională, cu sediul în Elveția. Sportul ciclism înseamnă organizare
riguroasă dar și investiții însemnate în echipamentele de concurs. Printre primii locuitori ai
Capitalei, care au folosit bicicleta ca mijloc de locomotie, se numarau si
cateva personalitati ale vremii: N. Velescu, dr. V. Urechia, Al. Vlahuta, B.
Delavrancea si Al. Macedonski. In aceasta perioada, ciclistii care doreau sa
organizeze concursuri dupa modelul occidental au importat biciclete cu roata
mare in fata, numite bicicle. In ultimul deceniu al secolului trecut, sporeste
numarul societatilor de ciclism, apar primele curse, primele velodromuri. Inca
din 1886 fusesera infiintate cluburile cicliste ”Velocitas” si ”Huniade”, iar
in anul 1889 “Asociatia de ciclism” din Arad. Cursa de debut din Bucuresti,
care are loc in 1891 pe distanta Otopeni – Baneasa de 10 km, este castigata de
D. Dumitrescu, unde se inalta astazi Arcui de Triumf. O data cu inmultirea
societatilor cicliste, se impune necesitatea coordonarii si organizarii ritmice
a activitatii cicliste. In consecinta, in 1891 se infiinteaza ”Clubul
velocipedistilor” din Bucuresti care va organiza un concurs oficial. In 1893,
se fac intreceri pe velocipede in cadrul unei serbari de binefacere, destinate
ajutoarelor oferite sinistratilor inundatiilor de la periferia Capitalei. De
acum, ciclismul romanesc fusese confirmat ca o activitate sportiva, motiv
pentru care se infiinteaza ”Clubul ciclistilor” in 1896 si ”Uniunea
velocipedica a Romaniei” in 1897, care se dorea sa detina prerogativele unei
federatii nationale. In 1900 ia nastere ”Uniunea Ciclistilor Excursionisti” si
apare prima revista ciclista lunara din tara noastra, intitulata ”Bicicleta”.
Inca din 1894 functiona prima scoala de invatare a mersului pe bicicleta, in
spatiul pietei Victoria si al soselei Kiseleff din zilele noatre. Pe campul
acestei scoli va fi amenajata o pista pe pamant lunga de 250 m, cu o turnura usor
ridicata la inaltimea de cca 1,50 m. Apare, asadar, primul, velodrom din
Romania, denumit ”Victoria”, proprietatea lui Alois Pucher, langa atelierul de
reparat biciclete. In aceste conditii, pe langa ciclismul de sosea, apare si
cel de velodrom. Pentru ca tribunele velodromului erau neincapatoare si
ciclistii evoluau invaluiti de praful pistei, a aparut nevoia de a construi un
nou velodrom, mai incapator si cu anexe sanitare. Initiatorul acestui proiect a
fost directorul ziarului “Universul”, Luigi Cazzavillan si, totodata,
reprezentant in Romania al unei fabrici italiene dc biciclete (firma
”Bianchi”). El a construit un splendid veledrom cu pista de lemn, lunga de
333,33 m si lata de 6 m. Arena a fost ridicata pe soseaua Kiseleff, in dreapta
Arcului de Triumf. Inaugurarea velodromului s-a facut in 1896, prilejuind o
bogata activitate ciclista de velodrom, unde au concurat ciclisti din Germania,
Austria, Ungaria. In 1898, velodromul a fost demontat si pista vanduta ca lemn
de foc pentru a se acoperi datoriile la fisc, ramase neachitate dupa moartea
fondatorului. Dupa o intrerupere indelungata, timp in care cursele de viteza
s-au desfasurat pe aleile din parcuri si la hipodrom, ciclismul de pista isi va
relua activitatea o data cu construirea velodromului de la Galati (1923), din
initiativa lui Ernest Flacs, presedintele Clubului Ciclist Galati. De asemenea,
este consemnata existenta unui velodrom la Craiova, unde s-au derulat
concursuri intre ciclistii bucuresteni si craioveni in anii 1896-1898.
Dezvoltarea ciclismului de sosea si de pista, reteaua tot mai mare de
concursuri si aparitia mai multor cluburi cu acest profil in Capitala si in
teritoriu, au creat conditii pentru infiintarea FR de Ciclism. Acest eveniment,
care are loc in 26 aprilie 1931, succede existenta celor doua nuclee
organizatorice, care la vremea respectiva si-au asumat rolul de conducere si
organizare a ciclismului romanesc. Aceste nuclee au fost: Uniunea Velocipedica
a Romaniei (1897) si Comisiunea de Ciclism (1912) din cadrul Federatiei Societatilor
Sportive din Romania (FSSR).
Insigna - România
Insigna
de mai sus ar putea fi logo-ul (emblema) vreunei asociații,
societăți, firme sau companii românești. Nu dețin informații concrete cu
referire la această insignă. Aș fi recunoscător celui care ar putea să-mi dea
câteva detalii despre această insignă, la rubrica “comentarii” de la subsolul
acestui articol. Cu mulțumiri!
______________ooOoo______________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Militar nobil și explorator portughez,
guvernator al Indiei portugheze
Francisco de Almeida, a trăit între anii 1450 - 1510
Detaliu vignetă de pe un nodgeld austriac
(bancnotă locală de necesitate)
Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni franceze
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 27.02.2019