25 dolari 1940
BORNEO DE NORD BRITANIC
A fost o colonie britanica, incepand din anul 1882, care si-a castigat independenta la data de 31 august 1963, din data de 16 septembrie 1946 facand parte din statul Malaezia.
A fost situata in Asia de sud est, la sud de peninsula Malaezia, in nordul insulei Borneo din oceanul Pacific. Aceasta insula este a treia, ca marime, din lume.
Suprafata statului a fost de 76 115 km.p., populatia anului 1936 a fost de 0,3 milioane de locuitori iar, capitala a functionat in orasele: Sandakan (înainte de al II-lea război mondial) si Jesselton (după al II-lea război mondial).
Nu a avut o deviza nationala unanim acceptata.
Stema oficiala:
***
DE LA LUME ADUNATE,
ÎNAPOI LA LUME DATE
- Dacă într-o zi te simţi inutil şi deprimat, consolează-te cu gândul că odată ai fost spermatozoidul cel mai rapid dintre toţi.
- Unii oameni îşi iubesc aşa de mult femeile lor încât, pentru a nu le uza, se folosesc de ale altora.
- Viaţa este o boală care se transmite pe cale sexuală şi are mortalitate 100%.
Această monedă a fost emisă în anul 2010 pentru a marca trecerea a 150 de ani de la naşterea sopranei Hariclea Darclee. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României, un grup de 4 spectatori şi o imagine parţială a unei săli de teatru de operă, iar pe revers portretul sopranei Hariclea Darclée şi un fragment de partitură cu primele 4 măsuri ale ariei Vissi d’arte din opera Tosca de Giacomo Puccini. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 1000 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 300 ron.
Hariclea Darclée (nume de familie original: Hariclea Haricli, născută la 10 iunie 1860 în Brăila şi decedată la 12 ianuarie 1939 în Bucureşti) a fost o soprană româncă, mare personalitate a muzicii clasice.Debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila, orașul său natal. Pleacă la Paris unde este remarcată de Charles Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care își face debutul pe scena Operei, în anul 1888. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée cucerește publicul și devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg. La Scala din Milano, scena consacrării sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet, aplaudată chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducându-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Între 1893 și 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cântat până în 1918 încă în deplinătatea mijloacelor sale vocale. Dorința ei de a cânta în România era mare. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători. “Trăiască privighetoarea Carpaților”, îi striga publicul. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poeții îi compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Toată faima pe care și-o câștigase nu i-a alterat caracterul deosebit și, înainte să urce pe scenă obișnuia să aprindă o lumânare la icoana Maicii Domnului. Regele Carlos al Portugaliei, care-i trimetea adesea scrisori de dragoste, îi scria: “Dacă aș putea, te-aș păstra pentru mine și ți-aș cere mereu, mereu să cânți” sau “Admir artista, iubesc însă femeia”. Hariclea Darclée a susținut crearea Operei Române din București în 1921. La finele vieții, artista care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. Funeraliile din anul 1939, i-au fost finanțate de către ambasada Italiei, fiind înmormântată în Cimitirul Bellu din Bucureşti.
România - Societatea naţională de credit industrial - Titlu nominativ - 10 acţini fiecare de 1000 lei 1923
Câteva vignete de pe bancotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA
con_dorul@yahoo.com
Hariclea Darclée (nume de familie original: Hariclea Haricli, născută la 10 iunie 1860 în Brăila şi decedată la 12 ianuarie 1939 în Bucureşti) a fost o soprană româncă, mare personalitate a muzicii clasice.Debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila, orașul său natal. Pleacă la Paris unde este remarcată de Charles Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care își face debutul pe scena Operei, în anul 1888. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée cucerește publicul și devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg. La Scala din Milano, scena consacrării sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet, aplaudată chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducându-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Între 1893 și 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cântat până în 1918 încă în deplinătatea mijloacelor sale vocale. Dorința ei de a cânta în România era mare. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători. “Trăiască privighetoarea Carpaților”, îi striga publicul. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poeții îi compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Toată faima pe care și-o câștigase nu i-a alterat caracterul deosebit și, înainte să urce pe scenă obișnuia să aprindă o lumânare la icoana Maicii Domnului. Regele Carlos al Portugaliei, care-i trimetea adesea scrisori de dragoste, îi scria: “Dacă aș putea, te-aș păstra pentru mine și ți-aș cere mereu, mereu să cânți” sau “Admir artista, iubesc însă femeia”. Hariclea Darclée a susținut crearea Operei Române din București în 1921. La finele vieții, artista care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. Funeraliile din anul 1939, i-au fost finanțate de către ambasada Italiei, fiind înmormântată în Cimitirul Bellu din Bucureşti.România - Societatea naţională de credit industrial - Titlu nominativ - 10 acţini fiecare de 1000 lei 1923
Câteva vignete de pe bancotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu