Ro-M-oN 3

Aceasta este o Monedă Histria de tip B, confecţionată din bronz, de diametru şi greutate foarte variabilă. Pe aversul acesteia este reprezentat un simbol marinăresc grecesc: vultur pe delfin, textul IΣTPIH (ISTRIE) şi sigla A sub delfin, iar pe revers capul laureat al zeului Apolo privind spre dreapta privitorului cu cerc perlat la exterior. Moneda a fost bătută probabil prin secolele IV-III înaintea erei noastre. Identificarea chipului de pe avers cu Apolo nu pare foarte sigură - impresia generală a efigiei este cea a unui chip mai degrabă feminin. Apolo (Apollon, Apollo sau Phoibos, Phoebus) era zeul artelor (era protectorul celor nouă muze) şi luminii, fiind fiul lui Zeus şi al zeiţei Leto, frate al zeiţei Artemis (Diana la romani). A ucis la Delfi (Delphoi) şarpele uriaş Python (Piton) şi a întemeiat aici oracolul său, cel mai important oracol al Greciei. La Delfi preoteasa Pitia (Pythia) transmitea credincioşilor răspunsurile lui Apolo la întrebările lor. Lui Apolo i-a plăcut de nimfa Dafne. Pentru a scăpa de zeu, Dafne a cerut ajutorul tatălui său, zeul-rîu Peneu, care a transformat-o într-un dafin. Apolo şi-a împodobit lira şi pletele cu frunze de laur şi a hotărît ca pe viitor cei ce înving în lupte să fie încununaţi cu laur.Romanii i-au închinat jocurile apolinare, iar împăratul Augustus îl considera protectorul său personal.Apolo era considerat idealul frumuseţii masculine.

Această monedă este o jumătate drahmă tip Histria de 2-3 grame argint, turnată în secolul IV - III înaintea erei noastre. Pe aversul acesteia apar două capete bărbăteşti dintre care unul inversa, iar pe revers simbol marinăresc: acvilă pe delfin, textul [I]ΣTPIH (ISTRIE) şi sigla A sub delfin. Cele două capete reprezintă poate dioscurii, poate alţi zei protectori ai comerţului cetăţii. Drahmele histriene de argint au circulat în întreaga Dobroge, fiind găsite şi în Muntenia şi în Moldova. Au fost bătute, în afară de drahmă (care cîntărea 7-8 grame în secolul V î.e.n. şi 5-6 grame în secolul IV î.e.n.) şi alte valori. În imaginile de mai sus este prezentată o jumătăte de drahmă. Mai sînt întîlnite sferturi de drahmă, oboli (1 obol = 1/6 dintr-o drahmă), hemioboli (1 hemiobol = 1/2 dintr-un obol = 1/12 dintr-o drahmă) precum şi monede divizionare mai mici, din bronz. Histria a fost fondată în cea de-a doua jumătate a secolului VII (în anul 657 î.e.n. - după Eusebiu, care însă a trăit între 260 şi 340 e.n.) înaintea erei noastre de colonişti greci ionieni veniţi din Milet. Regiunea în care se afla Miletul, Ionia, era pe coasta Asiei Mici, în dreptul insulelor Samos şi Chios. Cetatea a fost construită pe o insulă de lîngă ţărm, într-un golf al Mării Negre (poate în apropierea unui braţ al Dunării care azi este dispărut). Aluviunile aduse de Dunăre au închis treptat golful, azi ruinele cetăţii Histria fiind pe malul lacului Sinoe, lîngă localitatea Istria. Cetatea a fost construită după ideile arhitectului Hippodamos din Milet - autorul planului oraşului Pireu - privind oraşul ideal. În oraşele hippodamice străzile se intersectau în unghi drept. Principala ocupaţie a coloniştilor greci era comerţul cu populaţia locală getică (cumpărau grîu, miere, blănuri, peşte şi sclavi şi vindeau produse de lux: ceramică, ţesături, vin grecesc). În urma campaniei din 72-71 î.e.n. Imperiul Roman a anexat Histria. Cetatea a ajuns, în anii 50 î.e.n., sub influenţa regelui Burebista. Licinius Crassus, în 29-28 î.e.n., înglobează definitiv cetatea în graniţele Imperiului Roman. Histria a făcut parte din comunitatea cetăţilor pontice, federaţie care a fost cunoscută sub numele de Hexapolis. Celelalte cinci oraşe din această asociaţie erau Tomis, Callatis, Dionysopolis, Odessos şi Mesambria. Comunitatea avea ca scop celebrarea cultului împăratului. Capitala era la Tomis iar preşedintele federaţiei era numit pontarh.

Aceasta este o monedă HISTRIA - zeu cu coarne, din bronz, rotundă, cu diametrul variind între 13 şi 16 mm şi greutatea de 2 - 3 grame. Pe aversul acesteia se distinge simbolul marinăresc: acvilă pe delfin şi textul IΣTPI (ISTRI), iar pe revers zeul-râu Istros, cu barbă, mustăţi şi coarne de taur. A fost bătută probabil prin secolele IV-III înaintea erei noastre.

Aceasta monedă este o Demetră de tip A bătută la Histria, din bronz, de formă rotundă cu diametrul de 18-19 mm şi greutatea de 5 -6 grame. Pe aversul acesteia se distinge textul leIΣTP (ISTR), simbolul marinăresc: acvilă pe delfin şi dedesubt litera A, iar pe revers zeiţa Demetra cu voal şi coroană din spice de grâu pe cap, privind spre dreapta privitorului. A fost bătută probabil prin secolele III-II înaintea erei noastre. Demetra era în mitologia greacă zeița agriculturii și a roadelor pământului. Era fiica lui Cronos și a Rheei și aparținea generației olimpienilor. Demetra a avut cu Zeus o singură fiică, pe Persefona, de care era strâns legată atât în ceea ce privește cultul cât și legenda.

Aceasta monedă este o Demetră de tip B bătută la Histria, din bronz, de formă rotundă cu diametrul de aproximativ 21 mm şi greutatea de 7 grame. Pe aversul acesteia se distinge textul IΣTP (ISTR), simbolul marinăresc grecesc: acvilă pe delfin, dedesubt textul MON şi în stânga cornul abundenţei cu un spic de grâu deasupra, iar pe revers zeiţa Demetra cu voal şi coroană din spice de grâu, capul întors spre dreapta privitorului şi o contramarcă circulară cu un cap fără barbă. Această monedă a fost bătută probabil prin secolele II-I înaintea erei noastre.

***

VORBE DE DUH DE LA ÎNAINTAŞI

Numai prostia poate să nu aibă intermitenţe. (Grigore Moisil)

Să te ferească Dumnezeu de cei care au doar convingeri şi nicio îndoială! ( Tudor Octavian)

Un prost găseşte întotdeauna unul mai prost care să-l admire. ( Boileau)

Această monedă a fost emisă în anul 2010 pentru a marca personalitatea celui care a fost Patriarhul Bisercii Ortodoxe Romane - Teoctist Arăpaşu. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României şi o imagine a palatului în care au locuit patriarhii României, iar pe revers bustul patriarhului şi stema Patriarhiei Române. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, diametru de 37 de mm, margine cu zimţi, tiraj de 1500 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 1000 ron.
Teoctist Arăpaşu, pe numele de mirean Toader Arăpașu (născut la 7 februarie 1915 în comuna Tocileni, judeţul Botoşani şi decedat la 30 iulie 2007 în Bucureşti) a fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007.
Reşedinţa patriarhilor a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări: reparaţii, consolidări, reamenajări, extinderi, modernizări, îmbunătăţiri şi înfrumuseţări. Pe monedă este reprezentată actuala înfăţişare a treptelor de la intrarea în reşedinţa patriarhală, care datează din anul 2008. În imaginea de mai jos (din 2006) poate fi văzut vechiul aspect al intrării, de pe vremea patriarhului Justinian.

Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA



con_dorul@yahoo.com