Tabara de sculptura in aer liber de la Magura s-a realizat între anii 1970 - 1985, deci pe durata a 16 ani, ca un un exceptional muzeu in aer liber, situat pe o suprafata de cateva hectare, in zona adiacenta Manastirii Ciolanu, fiind cea mai mare din tara si una din cele mai mari din lume. Pe pajiste se afla 256 de lucrari din piatra, rezultatul a 16 editii a cate 16 lucrari, reprezentand cele 16 secole de atestare documentara a municipiului Buzau (376 – 1976), de la martirizarea sfantului Sava de la Buzau (Sava Gotul) - 12 aprilie 372. De fiecare dată au studiat şi creat aici 16 sculptori artişti şi studenţi, mereu alţii de la an la an.
Bustul lui Vasile Voiculescu - în faţa casei natale de la Pârscov
Rugăciune - în Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura
La sfat - în Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura
Vis - în Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura
Voi continua să îţi prezint şi alte lucrări de sculptură de la Măgura, cu siguranţă, numai după ce le voi fotografia. Până atunci vei putea citi şi alte materiale despre municipiul şi judeţul Buzău, dar aşezate puţin într-o ordine cam nefirească.
(continuarea în cap. 54)
***
DE LA LUME ADUNATE, ÎNAPOI LA LUME DATE
Naşterea e începutul morţii.
Moartea este un lucru care li se întâmplă, în general, altora.
Moartea face parte din viaţă.
Dacă, apucând pe un drum ţi-ai rupt un picior, nu regreta că n-ai apucat pe un altul, căci nu ştii dacă nu ţi le rupeai pe amândouă!
Această monedă a fost emisă în anul 2010 pentru a marca Istoria aurului românesc - în acest caz Tezaurul de la Someşeni. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României, un inel şi un pandantiv din tezaur, trei arce de cerc din perle, iar pe revers pectoralul (placă ornamentală sau cu rol de protecţie ce se purta pe piept) de aur şi două arce de cerc din perle. Moneda este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 1,224 grame, diametrul de 13,92 mm, margine zimţată, tiraj de 500 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 450 ron.
Tezaurul de la Someşeni descoperit în anul 1963 în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Cluj este datat în secolul V. Obiectele au fost probabil depuse în mormântul unui nobil gepid, sau poate al unei prinţese gepide. În prezent tezaurul, recuperat parţial de autorităţi în anul 1964, cuprinde un pectoral, mai multe pandantive, inele, mărgele, o cataramă, cîteva fragmente de brăţări şi coliere. O parte din obiectele tezaurului au fost distruse de cei care l-au descoperit. Piesele tezaurului sunt bogat ornamentate în filigran şi, mai ales, cu plăcuţe şi perle de almandine în tehnica cloisonne-ului, iar ca formă îmbină strălucit elemente ale tradiţiei locale cu influenţele romanităţii sud-dunărene. Greutatea totală a tezaurului recuperat este de 110 grame. După retragerea aureliană Dacia a fost ocupată de către popoare migratoare. Unul dintre acestea a fost poporul gepizilor, popor germanic care a migrat din zona gurilor Vistulei spre Dacia, unde s-au mutat prin anul 336, după ce provincia a fost abandonată de vandali, care plecaseră spre Italia. De la popoarele germanice care au stăpînit vremelnic Dacia (vandali, goţi, gepizi) au rămas destul de multe tezaure, printre care şi cele de la Apahida şi Someşeni ca şi cel de la Pietroasa.
Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu