Ro-M-oN 8

Aceasta este o Monedă pentassarion - Geta / zeiţa Cibele, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de ~28 mm şi greutatea 11-12 grame. Pe aversul acesteia se distinge zeiţa Cibele spre stânga, purtând coroană murală şi aşezată pe un tron cu spătar, cu pateră (vas plat în formă de farfurie utilizat pentru libaţii) în mâna dreaptă; antebraţul mâinii stângi a zeiţei se sprijină de un tympanon; în stânga şi în dreapta tronului câte un leu; deasupra paterei valoarea monetară E (Epsilon), textul KAΛ Λ ATIA NΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers Geta laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat, textul AVKΠO CEΠΓETAC şi cerc perlat exterior. Textulcare însoţeşte chipul împăratului Geta, AV K ΠO·CEΠ ΓETAC, reprezentă traducerea în limba greacă a textului latin IM(perator) C(aesar) PV(blius) SEP(timius) GETA. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AV. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Cultul zeiţei Cibele sau Kybele, supranumită Magna Mater (Marea Mamă a Zeilor) era originar din Asia Mică de unde s-a răspândit în toată lumea grecească şi romană. Cibele era adorată ca mamă a zeilor şi a oamenilor, stăpână a întregii naturi şi a destinului oamenilor. Cultul Cibelei era orgiastic şi avea mistere şi ritualuri secrete. Zeiţa este reprezentată adesea purtând coroană murală şi ţinând un sceptru, o pateră sau cornul abundenţei, în car tras de lei, cu un leu aşezat alături sau călărind leul. Uneori ţine tympanon - un instrument muzical de percuţie folosit în cultul zeiţei. Numit tympanum în latină şi tympanon în greceşte, instrumentul este de fapt o tobă - un cilindru de lemn sau de metal închis la ambele capete cu capace de piele. Conform unei legende, zeiţa Cibele s-a milostivit de Atalanta şi de Hippomenes, pe care i-a legat de carul său pe sub formă de lei, astfel permiţîndu-le celor doi eroi să rămână împreună. Atalanta şi soţul ei Hippomenes s-au iubit într-un sanctuar al lui Zeus. Acesta a pedepsit sacrilegiul, transformându-i pe cei doi în lei. Această pedeapsă însemna că eroii erau de fapt condamnaţi la o despărţire definitivă, deoarece în antichitate exista credinţa populară că leii nu se împerechează niciodată între ei, ci numai cu leoparzii. (Pierre Grimal. Dicţionar de mitologie greacă şi romană, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2003). Geta (Publius Septimius Severus Geta) a fost împărat al Romei între 211 şi 212, domnind alături de fratele său Caracalla (Marcus Aurelius Antoninus). Tatăl său, împăratul Septimius Severus, i-a acordat în 198 titlul de Caesar şi în 209 titlul de Augustus. Geta a fost asasinat de Caracalla, care astfel a rămas singur împărat.

Aceasta este o Monedă 4 assaria - Severus Alexander / şarpe încolăcit, din bronz, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 26 mm şi greutatea de 10, 42 grame. Pe aversul acesteia se prezintă un şarpe încolăcit, cu capul spre dreapta, cu limba scoasă, se văd şi solzii şarpelui, în stânga valoarea monetară Δ (Delta), textul KAΛΛATIA NΩN şi cerc liniar exterior, iar pe revers Severus Alexander, bust laureat spre dreapta, textul AVT K M AVP CEVH AAEZANΔPOC şi cerc liniar exterior. Textul care însoţeşte chipul împăratului Geta, AVT K M AVP CEVH AAEZANΔPOC, reprezintă traducerea în limba greacă a textului latin IM(perator) C(aesar) M(arcus) AUR(elius) SEVE(rus) Alexander. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Severus Alexander era fiul cavalerului Cassius Marcianus şi al Iuliei Mammaea, fiind nepot al Iuliei Domna. La naştere se numea Alexianus Bassianus. În anul 221 a fost adoptat de vărul său Elagabal. Tot atunci a fost proclamat Caesar şi i-a fost schimbat numele în Marcus Aurelius Severus Alexander. A ajuns împărat în 222, după moartea lui Elagabal. Pînă în anul 226 imperiul a fost condus de Iulia Maesa, bunica lui Severus Alexander, iar după 226 de Iulia Mammaea. În anul 235 împăratul a fost asasinat împreună cu mama sa iar tronul i-a revenit lui Maximinus Thrax. Cetatea Callatis (supranumită, se pare, „cea cu ziduri puternice”) a fost fondată la sfârşitul secolului VI înaintea erei noastre de colonişti greci dorieni veniţi din Heracleea Pontică (azi Eregli, în Turcia). Heracleea, numită Pontică pentru a o deosebi de Heracleea din Sicilia, era la rândul ei o cetate înfiinţată de colonişti veniţi din Megara. În afară de Callatis, colonişti plecaţi din Heracleea au înfiinţat cetatea Chersones din Crimeea. Megara fiind oraş fondat de Heracle (Herakles la greci, Hercule la romani), cetăţenii din Callatis îl considerau pe marele erou strămoşul lor. Principala ocupaţie a coloniştilor greci era comerţul cu populaţia locală getică (cumpărau grîu, miere, blănuri, peşte şi sclavi şi vindeau produse de lux: ceramică, ţesături, vin grecesc). A făcut parte, împreună cu multe alte oraşe greceşti, din coaliţia antiromană organizată de regele Pontului, Mithridates VI Eupator (acesta a domnit între 120 - 63 î.e.n.). Cetatea a ajuns, în anii 50 î.e.n., sub influenţa regelui Burebista. Licinius Crassus, în 29-28 î.e.n., înglobează definitiv cetatea în graniţele Imperiului Roman. A făcut parte din comunitatea cetăţilor pontice, federaţie care a fost cunoscută sub numele de Hexapolis. Celelalte cinci oraşe din această asociaţie erau Tomis, Histria, Dionysopolis, Odessos şi Mesambria. Comunitatea avea ca scop celebrarea cultului împăratului. Capitala era la Tomis iar preşedintele federaţiei era numit pontarh. Callatis a suferit mult de pe urma invaziilor barbare. În 269 cetatea a rezistat eroic coaliţiei de popoare migratoare conduse de goţi. Oraşul a pierdut numai cartierele aflate în afara zidurilor, care au fost arse.

Aceasta este o Monedă pentassarion - Gordian III / Atena, din bronz, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de ~28 mm diametru şi greutatea de ~11 grame. Pe aversul acesteia se distinge zeiţa Atena în picioare, spre stânga, purtând coif corintic, cu pateră (vas plat în formă de farfurie utilizat pentru libaţii) în mâna dreaptă şi cu lancea sprijinită de pământ în mâna stângă, la picioarele Atenei scutul, în dreapta valoarea monetară E (Epsilon), textul KAΛΛAT I ANΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers Gordian III laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat, textul AVTKMANTΓOPΔIANOCAVΓ şi cerc perlat exterior. Textul care însoţeşte chipul împăratului Gordian al III-lea este AVT K M ANT ΓOPΔIANOC AVΓ şi reprezintă traducerea în limba greacă a textului latin IMP[ERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] ANT[ONIUS] GORDIANUS AUG[USTUS]. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. CAESAR a fost redat prin KAISAR. Augustus a fost la început un epitet conferit de Senat primului împărat, Octavianus (în 27 î.e.n), mai apoi a devenit un titlu, purtat de toţi împăraţii romani, cu excepţia lui Vitelius. Însemnînd "slăvit printr-o înălţare divină", titlul avea o mare încărcătură religioasă, purtătorul lui emanând autoritate divină. Atena (Minerva la romani) era fiica lui Zeus şi a zeiţei Metis, fiica titanului Ocean. Zeus a înghiţit-o pe Metis iar la sorocul naşterii Atena a ieşit din capul stăpânului lumii, cu scut şi platoşă de aur şi înarmată cu lancea. Era zeiţa înţelepciunii, a tuturor meşteşugurilor, a priceperii în războaie, ocrotind de asemenea ştiinţa. Atena i-a învăţat pe oameni arhitectura, sculptura şi pictura, olăritul, arta ţesăturilor şi broderiilor. Emblemele zeiţei erau bufniţa (simbol al înţelepciunii) şi şarpele (reprezentând prudenţa). Atena a hotărât că simbolul păcii va fi ramura de măslin. A fost adorată sub diverse ipostaze, cum ar fi: Atena Nike, cea care acordă victoria, Atena Promachos, cea care luptă în primele rânduri, sau Atena Hygeia, cea care dă sănătate. Oraşul Atena a fost numit după zeiţă, care a dăruit atenienilor măslinul şi a îmblînzit calul sălbatic de luptă dăruit de zeul Poseidon. Alegerea zeului care să ocrotească cetatea s-a făcut prin vot; bărbaţii l-au ales pe Poseidon iar femeile - cu una mai multe decît bărbaţii - au ales-o pe Atena. Pentru a-l îmbuna pe Poseidon, care s-a mâniat straşnic, atenienii au hotărît ca pentru viitor femeia să nu mai fie egală în drepturi cu bărbatul. Au ridicat pentru Poseidon pe Acropolă altarul Uitării, promiţîndu-i zeului că vor fi şi războinici vrednici, nu numai plugari paşnici şi meşteri pricepuţi. Gordianus III - Marcus Antonius Gordianus (225 - 244) a fost împărat între 238 şi 244. Răscoala din 238 împotriva lui Maximinus Thrax a ridicat ca împăraţi pe Gordian I şi pe fiul acestuia, Gordian II. Guvernatorul Numidiei, Capellianus, cu Leg. III Augusta, i-a lichidat pe cei doi Gordianus. Impăraţi au ajuns Pupienus şi Balbinus, proclamaţi Augusti, iar Gordian al III-lea, nepot al lui Gordian I, a ajuns Caesar. În iulie 238 Gordianus III este proclamat Augustus, în urma asasinării celor doi Augusti. S-a căsătorit cu Furia Sabina Tranquillina, care apare şi ea pe monedele pontice. În anul 244 Gordian III este ucis de prefectul pretoriului, Filip Arabul, care îi ia locul ca împărat.

Acestea sunt Monede Atena - pseudo-autonomă Callatis, din bronz, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 15 - 17 mm şi geutatea de 2 - 2,5 grame, emisă în secolele II - III era noastră. Pe aversul acesteia se distinge zeiţa Atena cu coif corintic cu panaş, spre dreapta, cerc perlat exterior, iar pe revers un scut ornamentat cu model radial, înconjurat de
textul KAΛΛA [TI]ANΩN împărţită în două de un spic de grâu şi de tolba cu săgeţi a lui Heracle (săgeţi otrăvite cu sângele hidrei din Lerna) şi cerc perlat exterior. Denumirea de monede pseudo-autonome este dată monedelor care, deşi sunt bătute în oraşele greceşti aflate sub stăpânirea Romei, nu poartă pe avers portretul împăratului sau al unui membru al familiei imperiale. Se crede că aceast tip de monedă a fost bătut cândva în timpul secolelor II-III ale erei noastre.

Acestea sunt Monede zeiţa Demetra / Dioscuri - Callatis, din bronz, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de ~23 mm şi greutatea de 6,64 grame. Pe aversul acesteia se distinge Demetra cu voal şi veşmânt spre dreapta, cu două spice de grâu (simbolul oraşului Callatis) şi cerc perlat exterior, iar pe revers Dioscurii călare, spre stânga, cu două stele deasupra capetelor (în care au fost transformaţi după moarte), cu mantalele în vânt, textul KAΛ ΛA TI ANΩN şi cerc perlat exterior. Între dioscuri poate fi observată o mică adâncitură (astfel de gropiţe se văd şi pe alte monede provinciale romane prezentate pe site). Semnificaţia acestor adâncituri nu este prea bine lămurită, dar cea mai răspîndită opinie este că au servit în timpul procesului de fabricare a monedei. Deci, ar fi un fel de găuri de centrare. Kastor şi Pollux (sau Castor şi Polux), fraţii dioscuri, sunt divinităţi de origine grecească, veneraţi şi de romani. Sunt fiii Ledei şi ai lui Zeus (dioscuri înseamnă fiii lui Zeus). Leda era soţia regelui Tindar (Tyndareos), care domnea în cetatea Sparta din Laconia. Înşelată de Zeus, Leda a făcut două ouă, din care au ieşit două perechi de gemeni: Pollux şi Helene (Elena, cea care a fost răpită de troianul Paris) - copiii lui Zeus şi Kastor şi Klytaimnestra (Clitemnestra) - copiii lui Tindar. Ca fiu al lui Zeus, Pollux era nemuritor. Atunci când Kastor a fost ucis într-o luptă, Pollux i-a cerut lui Zeus să-i permită să-şi împartă nemurirea cu fratele său. Zeus a fost de acord, hotărând ca dioscurii să petreacă jumătate de an în Olimp şi jumătate în Infern. Părintele zeilor i-a transformat pe fraţi în aştri. Gemenii este una din constelaţiile pe care se bazează zodiacul. Stelele ei principale sunt Castor - de magnitudine 1.6 - şi Pollux - de magnitudine 1.2. Cele două stele fac parte din categoria stelelor cu răsărit şi cu apus. Ca urmare, aproape întotdeauna dioscurii sunt reprezentaţi cu câte o stea deasupra capetelor. De multe ori apar călări, cu suliţe în mâini, cu capetele acoperite de coifuri rotunde, care simbolizează ouăle Ledei. Kastor şi Pollux simbolizează dragostea frăţească ideală. Au fost adoraţi şi ca protectori ai navigaţiei, precum şi ai atleţilor. Zeiţa greacă Demetra (Ceres la romani), fiică a lui Cronos şi soră a lui Zeus era zeiţa agriculturii, a legislaţiei şi a vieţii civilizate. Zeiţa l-a învăţat pe Triptolemos meşteşugul plugăriei şi l-a trimis în lume, să-i înveţe pe ceilalţi oameni. În templul Demetrei din Eleusis (oraş lîngă Atena) erau celebrate misterele eleusine, faimoase în întreaga lume greco-romană.

***

Această monedă a fost emisă în anul 2012 pentru a marca trecerea a 150 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe al României. Pe aversul acesteia se prezintă stema României, portretele lui Apostol Arsache - primul titular al Ministerului Afacerilor Străine şi Alexandru Ioan Cuza - domnitorul în vremea căruia a fost înfiinţat ministerul, iar pe revers imaginea Palatului Sturdza, fostul sediu al Ministerului Afacerilor Externe, deviza ministerului „SEMPER FIDELIS PATRIAE“ . Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 500 de exemplare, margine zimţată şi diametrul de 37 mm.

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut 20 martie 1820 la Bârlad şi decedat la 15 mai 1873 la Heidelberg în Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel Unirea celor două ţari române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii de către puterea suzerană și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea unirii pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare și un singur guvern.

Apostol Arsache (născut 1789 şi decedat 1874) a fost un politician și primul ministru al afacerilor străine din România în perioada 22 ianuarie 1862 - 24 iunie 1862.

Palatul Sturdza, primul sediul al Ministerului afacerilor străine, a fost situat pe locul actualului Palat Victoria din Bucureşti.

______ xxXxx_______

Aici s-a încheiat un interesant capitol de prezentare a monedelor comemorative româneşti cunoscute. Această prezentare a fost ca un fel de plimbare prin istoria şi cultura noastră oferindu-ne clipe de mândrie şi reală satisfacţie. Vor urma şi alte capitole interesante: monede vechi emise în provinciile româneşti Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania de dinainte de constiturea satului naţional unitar român, monede comemorative emise în Republica Moldova sau provincia moldoveană cu pretenţii de autonomie şi recunoscută doar de Rusia,Transnitria, cărţi poştale din perioada regalistă românească, medalii, plachete, ordine şi decoraţii emise de-a lungul vremurilor. După mine, acestea sunt pagini reale, nealterate şi necontrafăcute de istorie.

Aveţi mai jos tematica monedelor comemorative româneşti prezentate până acum în articolele acestui blog:

Aderarea României la UE

Alexandru cel Bun

Alexandru Macedonski

Anghel Saligny

Aniversarea Academiei Romane

Aniversarea Ateneului din Bucuresti

Aniversarea Bucurestiului

Aniversarea Catedralei patriarhale

Aniversarea crestinismului

Aniversarea Evangheliarului lui Coresi

Aniversarea industriei petroliere romanesti

Aniversarea infiintarii institutiilor militare moderne romanesti

Aniversarea primelor tiparituri romanesti

Aniversarea Scolii romane de la Roma

Aniversarea semnarii Tratatului de la Roma

Aniversarea tiparirii primului timbru romanesc

Anul internationa al chimiei

Anul international al astronomiei

August Treboniu Laurian

Biserici si manastiri romanesti

Campionatul european de fotbal 1996

Campionatul mondial de fotbal Franta 1998

Castelul Bran

Castelul Peles

Ciprian Porumbescu

Constantin Brancoveanu

Constructia primului avion romanesc cu reactie

Costin Kiritescu

Dimitrie Cantemir

Eclipsa de soare - 1999

Episcopul Petru Pavel Aron

Eugeniu Carada

Exilarea lui Ovidiu la Tomis

Expeditia antarctica a lui Emil Racovita

Faurirea statului dac centralizat condus de Burebista

Fondul Natiunilor Unite pentru copii - UNICEF

George Bacovia

George Enescu

Grigore Alexandrescu

Grigore Vasiliu Birlic

Hariclea Darcle

Inauguraea primei linii de CF in Romania

Inaugurarea Monumentului de la Adamclisi

Inaugurarea muzeului BNR

Inaugurarea Muzeului Grigore Antipa

Inaugurarea noii cladiri a Operei Romane

Inaugurarea portului Constanta

Inceperea constructiei Universitatii de medicina si farmacie C.Davila

Infiintarea BNR

Infiintarea Comisiei Europene a Dunarii

Infiintarea episcopiei Ramnicului

Infiintarea FAO

Infiintarea Gradinii botanice din Iasi

Infiintarea Institutului de Medicina Aeronautica si Spatiala

Infiintarea Ministerului Afacerilor Externe (straine)

Infiintarea NATO

Infiintarea Oficului national de statistica

Infiintarea Societatii ASTRA Sibiu

Infiintarea Societatii Romane de Radiodifuziune

Infiintarea Statului Major General al Armatei

Infiintarea Universitatii Bucuresti

Intemeierea Mitropoliei Tarii Romanesti

Ion Heliade Radulescu

Ion Luca Caragiale

Istoria aurului romanesc - tezaure descoperite

Jocurile olimpice de la Atlanata

Jocurile olimpice de la Nagano

Lansarea EURO

Marea Unire

Mihai Eminescu

Mircea cel Batran

Mircea Eliade

Mitropolitul Andrei Saguna

Monumente de arta feudala crestina

Monumente de arta medievala crestina

Muzeul cinegetic de la Posada

Nicoale Milescu (Spataru)

Nicolae Balcescu

Nicolae Iorga

Nicolae Titulescu

Nicolae Tonitza

Patriarhi romani

Pionieri ai aviatiei romane

Primul razboi daco roman

Proclamarea independentei Romaniei

Proclamarea Regatului Romania

Recunoasterea autocefaliei BOR

Regele Carol I

Regina Maria

Replici ale unor vechi monede romanesti

Reuniunea guvernatorilor Bancii europene

Revolutia romana de la 1848

Rezervatia biosferei Deltei Dunarii

Rezervatii si parcuri nationale

Ridicarea Palatului Sutu

Sibiu - capitala culturala europeana 2007

Simion Barnutiu

Societate numismatica romana

Stabilirea primei steme a Principatelor romane

Stefan cel Mare

Stefan Ciubotarasu

Summitul FAO de la Roma

Summitul NATO Bucuresti

Timisoara - primul oras european electrificat

Unirea de la 1600

Unirea Principatelor

Victoriile de la Marasesti, Marasti si Oituz

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania

Câteva vignete de pe bancnotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA



con_dorul@yahoo.com