luni, 30 iunie 2014

Ro - M - oN 66


CELE MAI RECENTE MONEDE 
COMEMORATIVE (JUBILIARE)
EMISE DE CĂTRE B.N.R.

În data de 23 iunie 2014 Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic trei monede cu design asemănător, dar valori diferite, dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universității din București. Aversul monedelor redă imaginea Universității din București la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală, stema României și anul de emisiune „2014”. Reversul monedelor prezintă o imagine conținând frontonul unei intrări a Universităţii din Bucureşti; inscripțiile „1864” - anul înființării și „BUCURESTI”. Prețul cumulat de vânzare, fără TVA, al unei monede de aur și una de tombac este de 1560 lei.
Caracteristicile tehnice ale monedei de aur sunt următoarele: valoarea – 100 lei, metal – aur, puritatea – 90%, forma – rotundă, diametrul – 21 milimetri, greutatea – 6,452 grame, calitatea – proof, cantul – zimțat și tirajul – 150 de exemplare.
Caracteristicile tehnice ale monedei de argint sunt următoarele: valoarea – 10 lei, metal – argint, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 31,103 grame, calitatea – proof, cantul – zimțat, tirajul – 400 de exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 310 lei. 
Caracteristicile tehnice ale monedei de tomba sunt următoarele: valoarea – 1 leu, metal – tombac cuprat, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 23,5 grame, calitatea – proof, cantul – zimțat și tirajul – 150 de exemplare.
Alexandru Ioan Cuza (născut la 20 martie 1820 în Bârlad şi decedat la 15 mai 1873 în Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor unite şi al statului naţional România. Acesta a  participat activ Revoluţia de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii, pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la  Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), iniţiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării. Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti şi dizolvă Adunarea Legiuitoare. În acelaşi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi decretează legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şi cel penal, legea pentru obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi, care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti. Tot în această perioadă a fost organizată şi armata naţională. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului.
Universitatea din București este o instituție de învățământ superior de stat din Bucuresti, fiind fondată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Decretul domnesc nr. 765 din data de 4 / 16 iulie 1864, care a divizat Colegiul Sfântul Sava (existent) în Universitatea București și actualul Colegiu Sfântu Sava. La începuturi Universitatea București reunea într-un singur corp Facultățile de Drept, Științe și Litere. Universitatea București este considerată ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694). 
Clădirea centrală a Universității București a fost ridicată pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu iar piatra de temelie a construcției a fost pusă în data de 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de către caimacanul Alexandru D. Ghica, în prezența reprezentanților marilor puteri, atașați la București. Sus am postat logo-ul si o poza cu sediul central al Universitătii din Bucuresti.

În data de 30 iunie 2014 Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic două monede cu design asemănător, dar valori diferite, dedicate Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Aversul monedelor prezintă biserica Sfântul Gheorghe Nou din București și icoanele a trei dintre cele patru hramuri ale acesteia: Sf. Gheorghe, Sf. Parascheva și Sf. Nicolae, candela de deasupra mormântului voievodului Constantin Brâncoveanu aflat în biserică, stema României, anul de emisiune „2014” și valoarea nominală, iar la exterior, în arc de cerc, inscripțiile „ROMANIA” și „BISERICA SF.GHEORGHE NOU BUCURESTI”. Reversul monedelor redă portretele Sfinților Martiri Brâncoveni, așa cum sunt reprezentate în tabloul votiv din biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, anul evenimentului comemorat „1714”, în interior, circular, inscripțiile „SF.RADU SF.STEFAN SF.CONSTANTIN SFETNICUL IANACHE SF.MATEI” și „SF.VOIEVOD CONSTANTIN BRANCOVEANU”, iar la exterior, în arc de cerc, inscripția „SFINTII MARTIRI BRANCOVENI”.
Caracteristicile tehnice ale monedei din aur sunt: valoarea – 100 lei, metal – aur, puritatea – 90%, forma - rotundă, diametrul – 21 milimetri, greutatea – 6,452 grame, calitatea – proof, cant – zimțat, tiraj – 250 exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 1520 lei. 
Caracteristicile tehnice ale monedei din argint: valoarea – 10 lei, metal – argint, puritatea – 99,9%, forma - rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 31,103 grame, calitatea – proof, cant – zimțat, tiraj – 250 exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 310 lei. 
Cea mai importantă ctitorie a domnitorului muntean Constantin Brâncoveanu, Biserica Sfântul Gheorghe Nou este situată chiar în centrul Bucureştiului. Este singura biserică din capitală, ctitorită de Brâncoveanu, care a rezistat timpului, putând fi admirată și astăzi. Dintre sfintele odoare ale acestei biserici amintesc; mormântul Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, mâna Sfântului Ierarh Nicolae, icoana făcătoare de minuni a Sfintei cuvioase Parascheva (Sfânta Vineri), icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din secolul XVIII, sfântul epitaf lucrat de Maria Brancoveanu în timpul exilului și candela din argint filigranat de deasupra mormantului domnesc. Mormântul domnitorului martir aflat în biserică a fost acoperit în anul 1720 de către doamna Maria Brâncoveanu, soția  domnitorului, cu o placă de marmură albă, pe care nu a scris nimic pentru ca nu cumva turcii să-l profaneze, știut fiind faptul ca voievodul Constantin Brancoveanu fusese condamnat de către turci pentru tradare. În anul 1914 s-a descoperit candela de argint de la mormant cu inscriptia: ”această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile,  leat 7228 (1720)”. În fața intrării principale a bisercii se află statuia voievodului-ctitor Constantin Brâncoveanu.
Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre domnitorii Țării Românești, care a trăit în perioada anilor 1654 – 1714 și a domnit în perioada anilor 1688 – 1714, deci o perioadă destul de lungă. A fost fiu de mare boier, nepot al domnului Șerban Cantacuzino, moștenind și sporind o avere considerabilă. În timpul domniei sale țara a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În politica externă Brâncoveanu a acționat cumpătat, evitând să se poziționeze decisiv de partea vreunei mari puteri a timpului. Folosindu-se de agenți, domnitorul era informat asupra știrilor de pe întregul continent iar el informa simultan taberele rivale asupra mișcărilor celuilalt. În ce privește Moldova, Brâncoveanu a intervenit în mod repetat în chestiunea domniei, în timp ce în Transilvania a exercitat o importantă influență culturală, prin răspândirea de tipărituri și ctitorirea de așezăminte religioase. Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie, domnul a căutat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu față de turci, fiind conștient de precaritatea situației sale. În cele din urmă, a fost luat prin surprindere, mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Istanbul, unde a fost torturat pentru credința sa și pentru a preda toată averea sa. 
El și cei patru copii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) precum și sfetnicul Ianache) au fost executați, prin decapitare, în data de 15 august 1714, iar trupurile lor aruncate în mare. Pentru că au refuzat, cu prețul morții, să abandoneze credința creștină și să treacă la mahomedanism, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat în anul 1992, sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni. În urma domnie lui Constantin Brâncoveanu a rămas un stil arhitectonic inconfundabil, ce îi poartă numele, precum și multe ctitorii religioase ce pot fi admirate și astăzi. Dintre acestea amintesc; biserica Sntul Gheorghe Nou din București, Mănăstirea Râmnicu Sărat, Bisericile Potlogi și Doicești – Dâmbovița, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Biserica Mogoșoaia, Mănăstirea Horezu, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi, și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi.   

***


VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

_______________xxx_______________

CÂTEVA INSIGNE ȘI 
MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

Insignă - B Combinatul chimic Borzești
Parte a Grupului S.C.R. (Societățile comerciale române), CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI este unul din cei mai importanti fabricanti de produse chimice din România. Actul de înfiintare a Combinatului Chimic Borzesti a fost semnat în anul 1954, iar în anul 1959 au intrat în functiune primele obiective: fabrica de oxigen, instalatiile producatoare de detoxan si monoclorbenzen, dupa care în 1960 au fost puse în functiune uzina de soda caustica, cu instalatiile: electroliza cu diafragma, clor lichid, acid clorhidric, evaporare-topire împreuna cu instalatiile pentru fabricarea clorurii de var și a hexacloranului. Anii următori au completat structura principalelor doua fluxuri tehnologice: fluxul produselor clorosodice și derivate și fluxul produselor organice de sinteza în cadrul căreia s-a evidențiat linia acetilena-policlorura de vinil. Gama de produse fabricate s-a dezvoltat continuu, incluzând treptat, si alte produse clorosodice, cloruri anorganice, solventi organici, mase plastice, alchilamine produse de sinteza organica, pesticide si gaze tehnice. În anul 1990 Combinatului Chimic s-a separat ca unitate distincta din Combinatul Petrochimic de pe platforma din Borzesti, iar în 1991 s-a transformat in societatea comercială pe actiuni sub denumirea de CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI.  Cel mai important eveniment care a marcat evolutia de dupa 1990 a societatii îl constituie semnarea, în ziua de 9 iunie 2003, a contractului de privatizare a societatii, eveniment care a însemnat nu numai schimbarea formei de proprietate ci si intrarea CHIMCOMPLEX SA BORZESTI în Grupul S.C.R..Sus am postat logo-ul Combinatului chimic Borzești și o fotografie mai veche a combinatului.
Borzești este un sat din județul Bacău, Moldova, România. Din anul 2005 a devenit cartier al al municipiului Onești, județul Bacău. Aici s-a născut marele domnitor moldovean Ștefan cel Mare, în anul 1433.

Insignă - Asociația sportivă Crevedia
Comuna Crevedia are suprafaţa de 53,8 km.p. fiind situată la confluenţa râurilor Crevedia şi Colentina, în județul Dâmbovița. Este formată din satele: Crevedia, satul de reşedinţă , atestat documentar la 1618, ca vechi sat de moşneni; satul Dârza, menţionat la 1580, care a asimilat satul Creţuleşti, 1719; satul Mănăstirea, Samurcaş (secolul XIX); satul Cocani (Coconi), 1628. Cercetările arheologice au scos la iveală pe teritoriul satelor comunei un  vas de lut ce conţinea peste 250 monede dacice (la Crevedia), iar  în satul Cocani s-a descoperit o aşezare din epoca bronzului şi resturi ceramice care au aparţinut vechii civilizaţii românești. Principalele monumente istorice și de artă din comună sunt: biserica Sf. Nicolae - construită în anii 1814 – 1815, biserica Sf. Voievozi - construită în 1833 și biserica Duminica Tuturor Sfinţilor - construită la 1800. Sus am postat o poză Primăria - Crevedia.

Insignă - A.S. Paroșeni (Asociația sportivă)
Jiu - Paroșeni, sau Paroșeni cum este cunoscută de locuitorii Văii Jiului această localitate, este situată între municipiile Lupeni și Vulcan, aparținând administrativ acestuia din urmă. În această localitate se găsesc două importante repere ale economiei Văii Jiului: exploatarea minieră omonimă, respectiv uzina electrică. Sus am posta o poză cu sediul central al Exploatării miniere Paroșeni.
Aici a existat pe vremuri și o cunoscută echipă de fotbal – Minerul Paroșeni.

Insignă - Casa cumana romana - Roman kuman di
Despre insigna postată aici nu am găsit niște informații precise. Se pare că această insignă prezintă o emblemă a casei domnitoare a Basarabenilor, clan care prin tradiție își trăgea originea, potrivit istoricilor, de la Radu Negru. Unii cercetători au început să-i atribuie o probabilă origine cumană (sau după alți istorici peceneagă). Emblema ar fi aparținut unii familii din ținutul Făgărașului, ca mai apoi să devină stemă a Valahiei, fiind ștanțată inclusiv pe monezi. Cumanii au fost un popor migrator, originar din Asia, care în Evul Mediu au trecut și unii chiar s-au stabilit și pe teritoriile românești din Moldova, Țara Românească și sudul Transilvaniei.  

Liceul Cristuru Secuiesc 175 de ani 1793 - 1968
A szekelykereszturi liceum 175 eves
Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.Localitatea  este situată la limita sud-vestică a județului Harghita, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe drumul national 13C - Bodogoaia - Cristuru Secuiesc – Rugănești. Prima atestare documentară datează din anul 1333, când preotul Jakab a plătit porții papale suma de 23 de dinari. Sus am postat stema actuală a orașului harghitean Cristuru Secuiesc și o poză cu Biserica romano-catolică din localitate. 

Miron Cristea - întâiul Patriarh al României
Întru mulți ani pre stăpânul Patriarhul nostru!
Doamne îl păzește!
Miron Cristea, pe numele de mirean Elie Cristea (născut 20 iulie 1868 la Topliţa şi decedat 6 martie 1939 la Cannes, Franţa) a fost un publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite,  senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și teolog, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 - 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Deasupra am postat logo-ul Patriarhiei române.

________________ooOoo________________

UN BOND ROMÂNESC
Regatul României - Certificat fracționar 5 franci francezi 
Împrumut de amortizare amortizabil 4,5% 1934 

Câteva vignete de pe certificate englezești

Detaliu vignetă de pe un certificat american

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 30.06.2014

MONEDE DE COLECȚIE BELARUS - 1


Prin emiterea monedei de mai sus s-a dorit celebrarea păsării Filomela. Filomela (Luscinia luscinia) este o pasăre cântătoare din familia Muscicapidae, fiind considerată sora nordică a privighetorii cu care seamănă mult ca aspect dar și la cântec. Este o pasăre migratoare care iernează în parte în Europa de Suds au Africa centrală. Are un cântec plăcut cu tonalitate de flaut, care se poate auzi atât ziua cât și noaptea. Are cuibul în regiuni de câmpie și pe văile râurilor cu vegetație joasă, pe sol sau în găuri săpate în pământ. Face 4 - 5 ouă verzui-brune, în luna mai, pe care le clocește singură timp de 13 -14 zile. Penajul este brun ca al privighetorii, iar pieptul fiind pătat cu cafeniu.
Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 ruble, anul emisiunii – 2007, seria – pasărea anului, metal – argint, puritatea – 92,5%, diametrul – 32 milimetri, greutatea – 16,2 grame, calitatea – proof și tirajul – 5000 exemplare.

Prin emiterea monedei de mai sus s-a dorit celebrarea păsării Egreta. Egreta este o pasăre ce aparține familiei „Ardeidae”, din ordinul „Ciconiiformes”. Din această familie fac parte 62 de specii, caractere comune din punct de vedere al aspectului morfologic fiind gâtul și picioarele lungi, și ciocul lung și acuțit. Zonele de răspândire al egretei sunt în general ținuturile din apropierea apelor dulci. Egreta face parte din familia stârcilor, având aspectul exterior asemănător, caracterizat prin gât, picioare și cioc lung. Gâtul în timpul zborului formează o buclă în formă de „S”. Culoarea penajului  este diferită, de la alb, cenușiu până la negru. Zborul lor este caracterizat prin planare cu bătăi rare din aripi. Se hrănește în special cu animale mici acvatice, pești, amfibii, crustacei, moluște, reptile, păsări, rozătoare mici, insecte, ele consumând pe zi hrană în greutate de 330 - 550 grame. În general clocește în colonii, care la unele specii pot să fie chiar mari. În timpul perioadei de împerechere masculii fac un adevărat ritual pentru ademenirea femelei, cu gâtul și aripile întinse. Cuiburile sunt construite în arbori sau ascunse în stuf, ouăle fiind clocite de ambii parteneri. Puii nu eclozează toți o dată, și se întâmplă frecvent ca frații mai mari să ia hrana de la cei mai mici, care astfel mor din cauza foametei, sau sunt omorâți cu ciocul de puii mai mari pentru a primi hrană mai multă.
Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 ruble, data emisiunii – 01.01.2008, seria – pasărea anului, metal – argint, puritatea – 92,5%, diametrul – 32 milimetri, greutatea – 16,2 grame, calitatea – proof și tirajul – 5000 exemplare.


Prin emiterea monedei de mai sus s-a dorit celebrarea păsării Gâsca sălbatică. Gâsca sălbatică este o pasăre migratoare, acvatică, face parte din familia Anatidae. Gâsca este răspândită mai ales în Europa centrală unde este reprezentată de „gâsca cenușie” (Anser anser) din care provine „gâsca domestică”. La gâște masculu se poate deosebi numai prin mărime de femelă care este mult  mai mică. Gâștele sunt păsări monogame ca și lebedele, masculul ajutând femela în mod egal la constructia cuibului.
Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 10 ruble, data emisiunii – 01.01.2009, seria – pasărea anului, metal – argint, puritatea – 92,5%, diametrul – 32 milimetri, greutatea – 16,2 grame, calitatea – proof și tirajul – 5000 exemplare. 

***

DOUĂ EPIGRAME DIN VIAȚĂ
DE LA DOI AMICI BUZOIENI
LIVIU GOGU ȘI 
AUTORUL BLOGULUI

UNUIA FRĂMÂNTAT DE AMINTIRI – Liviu Gogu

La vârsta mumiilor
Să fii iar copil, voiai.
Dar e mai simplu să dai
În… mintea copiilor. 

UNUIA CERTAT CU BUNUL SIMȚ – autorul blogului

Aceluia ce-aruncă “gunoi” de la etaj
Îi cerem să ne arate și mai mult curaj;
Dacă este din aceiași categorie
Să se arunce și el… în vrie!

____________xxx____________

O PLACHETĂ ȘI 
CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).  

Insignă - C.E.C. - Casa de economii și consemnațiuni - 1864 
În regimul comunist exista o singură instituție de economisire a banilor, aceasta fiind Casa de Economii și Consemnațiuni, prescurtat CEC. Încă de pe băncile școlii copii erau îndrumați să economisească, din puținul lor, pe formularul Foaie de economii CEC. CEC-ul a promovat mai multe instrumente de economisire pe formularul Libret de economii CEC.Uneori se acordau dobânzi un pic mai avantajoase și câștiguri în bani sau alte bunuri (apartamente, mașini etc) ori se organizau tombole cu câștiguri pentru a atrage populația spre activitatea de economisire. În programele de radio, televiziune ori jurnalele cinematografelor deseori se prezentau reclame publicitare pentru economisire la CEC. 
Pe coperțile caietelor, pe cutiile cu chibrituri ori pe alt suport material se prezentau interesante reclame grafice pentru activitatea de economisire a banilor prin CEC, vezi pozele de mai sus. Deasupra postat logo-urile vechi și actual al CEC. 
Sus am postat un exemplar Foaie de economie CEC, mai multe instrumente de economisire pe Librete de economii CEC și câteva reclame grafice pentru activitatea de economisire la CEC.

Insignă - 100 (ani) - Aninoasa
Aninoasa este un oraș în judeţul Hunedoara, România. Are o populație puţin peste 5000 de locuitori, fiind declarat oraș în 1989. Orașul Aninoasa este un oraș destul de sărac, foarte aproape de Petroșani. În fapt, Aninoasa poate fi considerată un fel de comună suburbană, un fel de satelit al acestuia, sau al Vulcanului, un alt municipiu vecin. Sus am postat stema actuală şi o intrare în localitate.

Insignă - 100 de ani - Aninoasa
În Aninoasa, multă vreme, s-a exploatat cărbune. Acum, însă, nu mai este cazul, mina fiind închisă în urma reformelor începute în 1997. Exploatarea carbonifera de la Aninoasa si-a inceput activitatea in 1890, cand geologii au confirmat ca exista carbune de calitate in Valea Jiului. in 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni fiind amplificata mereu. Se exploateaza zacamintele de carbuni, care se prelucreaza in localitatea Vulcan. Prima localitate pe Jiul de Vest este Iscroni - veche asezare fondata, se spune, de colonisti plecati din Rau Barbat, de unde si vechea denumire a localitatii Barbatenii de Jos. Din punct de vedere al organizarii administrative-teritoriale, pana in anul 1968 orasul a fost organizat in doua comune: Aninoasa si Iscroni. in anul 1989 Aninoasa a primit statutul de oras, datorita importantei economice pe care o are in economia Vaii Jiului. Primele lucrari de prospectiune in bazin se pare ca se realizeaza incepand din anul 1835, moment in care se afirma prezenta carbunelui de buna calitate. In 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni. O galerie s-a inceput in malul de vest al vaii, in zacamant principal, la cota 670 m si s-a continuat pana ce a traversat toata coama dealului si a ajuns in Valea Piscului. In coasta de est a vaii s-a sapat o alta galerie la orizontul "Dalja". Pentru a scoate productia de la Aninoasa, "Societatea Brasoveana" va instala in 1892 un funicular de 4200 m lungime, pana la mina "Petrosani-Vest", actionat de o masina cu aburi, construita de uzinele "Obach" din Viena, iar in 1914 un al doilea funicular paralel cu primul. Din anul 1894 mina Aninoasa va trece in proprietatea societatii Salgotarjan cu sediul la Budapesta, prin falimentul "Societatii Brasovene". Dupa 1 decembrie 1918, mina Aninoasa a intrat in componenta "Societatii Petrosani", societate cu capital romanesc ce va prelua toate exploatarile din Valea Jiului, in perioada interbelica. Sus este ceea ce a mai rămas din Exploatarea miniera Aninoasa. Trist...!

Insignă - Circuitul ciclist al Regiunii Stalin (Brașov)
Cursa ziarului "Drum nou"
Regiunea Stalin a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în centrul Republicii Populare Române, în perioada anilor 1950 – 1960, pe teritoriul fostei regiuni Brașov, cu reședința în orașul Stalin (actualul Brașov). 
În această perioadă au fost două împărțiri teritoriale, vizibil diferite (1950 – 1952 - harta de sus și 1952 - 1960 - harta de jos).  
"Drum nou" a fost un ziar local care a apărut la Brașov la începutul perioadei comuniste.

Insignă - (Șoimii patriei - teatru și muzică)
"Şoimii Patriei" a fost o organizaţie comunistă a copiilor preşcolari şi şcolari, în vârstă de 4 - 7 ani, înfiinţată în 1976. Avea menirea de a contribui la "educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de "Partidul Comunist Român". Organizaţia politică "Şoimii Patriei" a fost creaţia originală a lui Nicolae Ceauşescu, care reuşea astfel, prin înfiinţarea unei noi organizaţii de masă, să-i înregimenteze şi pe copiii de vârsta preşcolară şi şcolară mică. În nicio ţară a lagărului socialist european nu exista o astfel de structură.Activiştii organizaţiilor şoimilor patriei şi pionierilor erau pregătiţi în Casele pionierilor şi şoimilor patriei răspândite în întreaga ţară. Intrarea copiilor în organizatie avea loc într-un cadru festiv, în prezenţa părinţilor, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat (de nivel local sau central). Cu acest prilej, pionierii înmânau grupelor de şoimi ai patriei însemnele organizatiei: drapelul, fundele şi insignele. Drapelul era de formă dreptunghiulară, de culoare roşie. Pe o parte era drapelul tricolor, iar pe cealalta parte, în centrul drapelului, era aşezată emblema Organizatiei care se instituia ca insignă şi ecuson. În jurul emblemei, înscrisă cu litere majuscule de culoare galbenă, se află inscriptia "Organizatia Soimii patriei din RS România." Şoimii urmau sa contribuie şi ei la construcţia "societătii socialiste multilateral dezvoltate" şi la întărirea cultului personalitătii. Organizatia îsi desfăşura întreaga activitate sub conducerea PCR, iar sarcina îndrumării activitătii ii revenea Organizatiei Pionierilor. A fost singura organizatie de acest fel din tările blocului socialist. În cartea "Educatia comunistă, patriotică, revolutionară a şoimilor patriei" sunt trasate sarcinile politico-educative pentru educătorii Şoimilor Patriei: cunoaşterea Drapelului PCR, recunoaşterea portretului tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi al tovarăşei Elena Ceauşescu, informarea copiilor asupra înaltelor functii pe care le îndeplinesc pe linie de partid şi de stat, prezentarea unor aspecte semnificative din copilărie şi adolescentă, a principalelor momente din activitatea revoluţionară din trecut şi din ultimele decenii. Sub comunism, copiii de vârstă preşcolară şi şcolară mică urmau să se integreze în procesul de educare "revoluţionară" a tinerei generaţii. La 10 decembrie 1976, s-a constituit, la nivel central, Comisia pentru îndrumarea activităţii Organizaţiei Şoimii Patriei, din care făceau parte adulţi şi pionieri - membri ai Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor (CNOP) - precum şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, CC al UTC, şi ai altor ministere, mame eroine etc. 
Mai sus am postat cravata, ecusonul, uniforma de şoim şi steagul Organizaţiei Şoimii patriei din Republica Socialistă România. 

Set 3 insigne - U.Craiova (Universitatea)
Universitatea Craiova a fost unul dintre cele mai titrate cluburi de fotbal din România, fiind și prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele Cupei UEFA. Înființată în anul 1948, s-a numit inițial Clubul Sportiv Universitar Craiova (CSU Craiova) și a aparținut Asociației Naționale a Studenților din România (ANSR). În anul 1950 a fost redenumită Știința Craiova, nume rămas și astăzi drag multora dintre fani.  Din anul 1966 până în prezent clubul se numește Universitatea Craiova și a jucat în echipament de culoare alb-albastru. În sezonul 2004 – 2005 a retrogradat, după 41 de ani de prezență în prima divizie, dar a revenit numai după un an de exil în divizia secundă. Este supranumită "campioana unei mari iubiri", nume care reflectă popularitatea echipei. Această titulatură, devenită notorie, i-a fost dată de către poetul Adrian Păunescu. Echipa joacă pe stadionul Ion Oblemenco din anul 1966, atunci fiind construit, inițial numindu-se stadionul Central, cu 29000 locuri pe scaune. 
După moartea celui mai iubit dintre jucătorii echipei, Ion Oblemenco, s-a luat hotărârea ca stadionul să preia numele idolului din Bănie. Dintre performanțele interne amintesc; 4 titluri de campioni naționali și 6 Cupe ale României. Clubul a fost dezafiliat în anul 2011 de către FRF, astfel că în sezoanele 2011-2012 și 2012-2013 nu a participat în nicio competiție. În anul 2013, au fost înființate în același oraș două cluburi care se revendică drept continuatoare a FC Universitatea Craiova: F.C.Universitatea Craiova, deținut de Adrian Mititelu, și C.S.Universitatea Craiova, deținut de Primăria Municipiului. Sus am postat logo-ul clubului sportiv craiovean și o poză cu cel mai iubit jucător oltean al tuturor timpurilor - Ion Oblemeco (1945 - 1996)
Municipiul Craiova (în germană Krajowa 1718-1739) este reședința judeşului Dolj, denumită și „capitala Olteniei”. Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, în anul 2009 orașul avea o populație de 298643 de locuitor. Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al pelilor, Pelendava, încă din perioada 400 - 350 î.C. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriană, o hartă probabil din anul 225 d.C. Castrul roman Pelendava este situat în vecinătatea mănăstirii Coșuna, a cărei construcție a fost începută probabil în anii 1442 - 1443. La începutul secolului al II-lea romanii au construit la Pelendava un castru, întâi din valuri de pământ întărit (în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în timpul lui Hadrian). Vestigiile Pelendavei pot fi văzute şi azi în cartierul craiovean Mofleni. În pisania mănăstirii Coşuna se menționează că la construcția bisercii s-a folosit piatră şi cărămidă de la castru. Sus am postat stema actuală a municipiului Craiova şi o poză cu Palatul Vorvoreni din localitate.

Plachetă - Victor Babeș 
Universitatea de medicină și farmacie - Timișoara 
Victor Babeş (născut la data de 4 iulie 1854 în Viena şi decedat la data de 19 octombrie 1926 în Bucureşti) a fost un bacteriolog şi morfopatolog roman, membru al Academiei Române din anul 1893. A fost fiul lui Vicenţiu Babeş, originar din Banat. În colaborare cu Victor Andre Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologică a bolilor infecţioase) şi prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe. De asemenea, este fondatorul şcolii româneşti de microbiologie. Îşi începe cariera ştiinţifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de anatomie patologică. În anii 1885 – 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow şi Robert Koch. În 1881 primeşte titlul de profesor asociat (doctor-docent) iar în 1885 postul de profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta. În 1887 Victor Babeş este chemat la Bucureşti ca profesor la catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie. În  1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu şi Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulţi ani Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti. A deţinut şi titlurile de membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris şi ofiţer al Legiunii de Onoare (Franţa).
Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara, a fost fondată la data de 30 decembrie 1944, ca parte a Universității de Vest - Timișoara. Sus am postat logo-ul și o poză ce sediul central al Universității de medicină și farmacie "Victor Babeș" din Timișoara.
___________ooOoo___________

O OBLIGAȚIUNE ROMÂNEASCĂ 
România - Titlu obligațiune 5 x 500 lei 1913 
Datoria publică a României - Rentă amortizabilă 4%

Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni franțuzești 

Detaliu vignetă de pe un certificat american 

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 30.06.2014