CELE MAI RECENTE MONEDE
COMEMORATIVE (JUBILIARE)
EMISE DE CĂTRE B.N.R.
În data de 23 iunie 2014 Banca Naţională a României a
lansat în circuitul numismatic trei monede cu design asemănător, dar valori diferite, dedicate
aniversării a 150 de ani de la
înfiinţarea Universității din București. Aversul monedelor redă imaginea
Universității din București la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza,
întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU
IOAN CUZA”, valoarea nominală, stema României și anul de emisiune „2014”. Reversul monedelor prezintă o
imagine conținând frontonul unei intrări a Universităţii din Bucureşti;
inscripțiile „1864” - anul înființării și „BUCURESTI”. Prețul cumulat de
vânzare, fără TVA, al unei monede de aur și una de tombac este de 1560 lei.
Caracteristicile tehnice ale monedei de aur sunt
următoarele: valoarea – 100 lei, metal – aur, puritatea – 90%, forma – rotundă,
diametrul – 21 milimetri, greutatea – 6,452 grame, calitatea – proof, cantul –
zimțat și tirajul – 150 de exemplare.
Caracteristicile tehnice ale monedei de argint
sunt următoarele: valoarea – 10 lei, metal – argint, puritatea – 99,9%, forma –
rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 31,103 grame, calitatea – proof,
cantul – zimțat, tirajul – 400 de exemplare și prețul unitar de vânzare fără
TVA – 310 lei.
Caracteristicile
tehnice ale monedei de tomba sunt următoarele: valoarea – 1 leu, metal – tombac
cuprat, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 23,5 grame,
calitatea – proof, cantul – zimțat și tirajul – 150 de exemplare.
Alexandru Ioan Cuza (născut la 20 martie 1820 în Bârlad şi decedat la 15
mai 1873 în Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor unite
şi al statului naţional România. Acesta a participat activ Revoluţia de la 1848 din
Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, a fost
ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti,
înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. Devenit domnitor, Cuza a
dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii
de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea
unirii, pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care
s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format
un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala
la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern. După
realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai
apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României),
iniţiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, care au fixat un
cadru modern de dezvoltare al ţării. Întâmpinând
rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, alcătuite din
reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi a bisericii, în
înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui
Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti şi dizolvă Adunarea Legiuitoare. În acelaşi an,
Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă
lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi
decretează legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul
domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şi cel penal, legea pentru
obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele
universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi, care azi îi poartă
numele, şi cea de la Bucureşti. Tot în această perioadă a fost
organizată şi armata naţională. Cuza a fost
obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor
vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice
diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările
autoritare ale domnitorului.
Universitatea din
București este o instituție de învățământ
superior de stat din Bucuresti, fiind fondată de către domnitorul Alexandru
Ioan Cuza, prin Decretul domnesc nr. 765 din data de 4 / 16 iulie 1864, care a
divizat Colegiul Sfântul Sava (existent) în Universitatea București și actualul
Colegiu Sfântu Sava. La începuturi Universitatea București reunea într-un
singur corp Facultățile de Drept, Științe și Litere. Universitatea București
este considerată ca succesoare a
structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694).
Clădirea centrală a Universității București a fost ridicată
pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava, după planurile arhitectului
Alexandru Orăscu iar piatra de temelie a construcției a fost pusă în data de 19
octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de către caimacanul Alexandru
D. Ghica, în prezența reprezentanților marilor puteri, atașați la București. Sus
am postat logo-ul si o poza cu sediul central al Universitătii din Bucuresti.
În data de 30 iunie 2014 Banca Națională a României
a lansat în circuitul numismatic două monede cu design asemănător, dar valori diferite, dedicate Anului
comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul Gheorghe Nou din
Bucureşti, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Aversul monedelor prezintă
biserica Sfântul Gheorghe Nou din București și icoanele a trei dintre cele
patru hramuri ale acesteia: Sf. Gheorghe, Sf. Parascheva și Sf. Nicolae,
candela de deasupra mormântului voievodului Constantin Brâncoveanu aflat în
biserică, stema României, anul de emisiune „2014” și valoarea nominală, iar la
exterior, în arc de cerc, inscripțiile „ROMANIA” și „BISERICA SF.GHEORGHE NOU
BUCURESTI”. Reversul monedelor
redă portretele Sfinților Martiri Brâncoveni, așa cum sunt reprezentate în
tabloul votiv din biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, anul
evenimentului comemorat „1714”, în interior, circular, inscripțiile „SF.RADU
SF.STEFAN SF.CONSTANTIN SFETNICUL IANACHE SF.MATEI” și „SF.VOIEVOD CONSTANTIN
BRANCOVEANU”, iar la exterior, în arc de cerc, inscripția „SFINTII MARTIRI
BRANCOVENI”.
Caracteristicile tehnice ale monedei din aur sunt:
valoarea – 100 lei, metal – aur, puritatea – 90%, forma - rotundă, diametrul –
21 milimetri, greutatea – 6,452 grame, calitatea – proof, cant – zimțat, tiraj
– 250 exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 1520 lei.
Caracteristicile tehnice ale monedei din argint:
valoarea – 10 lei, metal – argint, puritatea – 99,9%, forma - rotundă,
diametrul – 37 milimetri, greutatea – 31,103 grame, calitatea – proof, cant –
zimțat, tiraj – 250 exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 310
lei.
Cea mai
importantă ctitorie a domnitorului muntean Constantin Brâncoveanu, Biserica Sfântul Gheorghe Nou este
situată chiar în centrul
Bucureştiului. Este singura biserică din capitală, ctitorită de Brâncoveanu,
care a rezistat timpului, putând fi admirată și astăzi. Dintre sfintele odoare
ale acestei biserici amintesc; mormântul Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, mâna Sfântului
Ierarh Nicolae, icoana făcătoare de minuni a Sfintei cuvioase Parascheva
(Sfânta Vineri), icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din secolul
XVIII, sfântul epitaf lucrat de Maria Brancoveanu în timpul exilului și
candela din argint filigranat de deasupra mormantului domnesc. Mormântul domnitorului
martir aflat în biserică a fost acoperit în anul 1720 de către doamna Maria
Brâncoveanu, soția domnitorului, cu o
placă de marmură albă, pe care nu a scris nimic pentru ca nu cumva turcii să-l
profaneze, știut fiind faptul ca voievodul Constantin Brancoveanu fusese
condamnat de către turci pentru tradare. În anul 1914 s-a descoperit
candela de argint de la mormant cu inscriptia: ”această candelă, ce s-a dat la
Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin
Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)”. În
fața intrării principale a bisercii se află statuia voievodului-ctitor
Constantin Brâncoveanu.
Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre domnitorii
Țării Românești, care a trăit în perioada anilor 1654 – 1714 și a domnit în
perioada anilor 1688 – 1714, deci o perioadă destul de lungă. A fost fiu de
mare boier, nepot al domnului Șerban Cantacuzino, moștenind și sporind o
avere considerabilă. În timpul domniei sale țara a cunoscut o lungă perioadă de
pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În politica
externă Brâncoveanu a acționat cumpătat, evitând să se poziționeze decisiv de
partea vreunei mari puteri a timpului. Folosindu-se de agenți, domnitorul era informat asupra știrilor de pe întregul continent iar el informa simultan
taberele rivale asupra mișcărilor celuilalt. În ce privește Moldova, Brâncoveanu a intervenit în mod repetat în chestiunea domniei, în timp ce în
Transilvania a exercitat o importantă influență culturală, prin răspândirea de
tipărituri și ctitorirea de așezăminte religioase. Deși reușise să fie
confirmat pe viață în domnie, domnul a căutat în permanență să-și asigure în
străinătate un refugiu față de turci, fiind conștient de precaritatea situației
sale. În cele din urmă, a fost luat prin surprindere, mazilit în aprilie 1714
și dus cu întreaga familie la Istanbul, unde a fost torturat pentru credința sa
și pentru a preda toată averea sa.
El și cei patru copii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și
Matei) precum și sfetnicul Ianache) au fost executați, prin decapitare, în data
de 15 august 1714, iar trupurile lor aruncate în mare. Pentru că au refuzat, cu
prețul morții, să abandoneze credința creștină și să treacă la mahomedanism, cu
toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat în
anul 1992, sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni. În urma
domnie lui Constantin Brâncoveanu a rămas un stil arhitectonic inconfundabil,
ce îi poartă numele, precum și multe ctitorii religioase ce pot fi admirate și
astăzi. Dintre acestea amintesc; biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, Mănăstirea Râmnicu Sărat,
Bisericile Potlogi și Doicești – Dâmbovița, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Biserica
Mogoșoaia, Mănăstirea Horezu, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi, și
Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi.
***
VORBE DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
_______________xxx_______________
CÂTEVA INSIGNE ȘI
MEDALII ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa
la un club, de identificare localitate,
de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie
politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare,
de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Insignă - B Combinatul chimic Borzești
Parte a Grupului S.C.R. (Societățile
comerciale române), CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI este unul din cei mai importanti
fabricanti de produse chimice din România. Actul de înfiintare a Combinatului
Chimic Borzesti a fost semnat în anul 1954, iar în anul 1959 au intrat în
functiune primele obiective: fabrica de oxigen, instalatiile producatoare de
detoxan si monoclorbenzen, dupa care în 1960 au fost puse în functiune
uzina de soda caustica, cu instalatiile: electroliza cu diafragma, clor lichid,
acid clorhidric, evaporare-topire împreuna cu instalatiile pentru fabricarea
clorurii de var și a hexacloranului. Anii următori au completat structura
principalelor doua fluxuri tehnologice: fluxul produselor clorosodice și
derivate și fluxul produselor organice de sinteza în cadrul căreia s-a
evidențiat linia acetilena-policlorura de vinil. Gama de produse fabricate s-a
dezvoltat continuu, incluzând treptat, si alte produse clorosodice, cloruri
anorganice, solventi organici, mase plastice, alchilamine produse de sinteza
organica, pesticide si gaze tehnice. În anul 1990 Combinatului Chimic s-a
separat ca unitate distincta din Combinatul Petrochimic de pe platforma din
Borzesti, iar în 1991 s-a transformat in societatea comercială pe actiuni sub
denumirea de CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI. Cel mai important eveniment care
a marcat evolutia de dupa 1990 a societatii îl constituie semnarea, în ziua de
9 iunie 2003, a contractului de privatizare a societatii, eveniment care a
însemnat nu numai schimbarea formei de proprietate ci si intrarea CHIMCOMPLEX
SA BORZESTI în Grupul S.C.R..Sus am postat logo-ul Combinatului chimic Borzești și o fotografie mai veche a combinatului.
Borzești este un sat din județul Bacău, Moldova, România.
Din anul 2005 a devenit cartier al al municipiului Onești, județul Bacău. Aici
s-a născut marele domnitor moldovean Ștefan cel Mare, în anul 1433.
Insignă - Asociația sportivă Crevedia
Comuna Crevedia are
suprafaţa de 53,8 km.p. fiind situată la confluenţa râurilor
Crevedia şi Colentina, în județul Dâmbovița. Este formată din satele: Crevedia,
satul de reşedinţă , atestat documentar la 1618, ca vechi sat de moşneni; satul
Dârza, menţionat la 1580, care a asimilat satul Creţuleşti, 1719; satul
Mănăstirea, Samurcaş (secolul XIX); satul Cocani (Coconi), 1628. Cercetările
arheologice au scos la iveală pe teritoriul satelor comunei un vas
de lut ce conţinea peste 250 monede dacice (la Crevedia), iar în satul Cocani s-a descoperit o aşezare din
epoca bronzului şi resturi ceramice care au aparţinut vechii civilizaţii
românești. Principalele
monumente istorice și de artă din comună sunt: biserica Sf. Nicolae -
construită în anii 1814 – 1815, biserica Sf. Voievozi - construită în 1833 și
biserica Duminica Tuturor Sfinţilor - construită la 1800. Sus am postat o poză Primăria - Crevedia.
Insignă - A.S. Paroșeni (Asociația sportivă)
Jiu - Paroșeni, sau Paroșeni cum este cunoscută de
locuitorii Văii Jiului această localitate, este situată
între municipiile
Lupeni și Vulcan, aparținând administrativ acestuia din urmă. În această
localitate se găsesc două importante repere ale economiei Văii Jiului:
exploatarea minieră omonimă, respectiv uzina electrică. Sus am posta o poză cu sediul central al Exploatării miniere Paroșeni.
Aici a existat pe
vremuri și o cunoscută echipă de fotbal – Minerul Paroșeni.
Insignă - Casa cumana romana - Roman kuman di
Despre insigna postată aici nu am găsit niște informații
precise. Se pare că această insignă prezintă o emblemă
a casei domnitoare a Basarabenilor, clan care prin tradiție își trăgea
originea, potrivit istoricilor, de la Radu Negru. Unii cercetători au început
să-i atribuie o probabilă origine cumană (sau după alți istorici peceneagă).
Emblema ar fi aparținut unii familii din ținutul Făgărașului, ca mai apoi să
devină stemă a Valahiei, fiind ștanțată inclusiv pe monezi. Cumanii au fost un
popor migrator, originar din Asia, care în Evul Mediu au trecut și unii chiar
s-au stabilit și pe teritoriile românești din Moldova, Țara Românească și sudul
Transilvaniei.
Liceul Cristuru Secuiesc 175 de ani 1793 - 1968
A szekelykereszturi liceum 175 eves
Cristuru
Secuiesc (în
maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz)
este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.Localitatea este situată la limita sud-vestică a
județului Harghita, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390
m, pe drumul national 13C - Bodogoaia -
Cristuru Secuiesc – Rugănești. Prima atestare
documentară datează din anul 1333,
când preotul Jakab a plătit porții papale suma de 23 de dinari. Sus am postat stema actuală a orașului harghitean Cristuru Secuiesc și o poză cu Biserica romano-catolică din localitate.
Miron Cristea - întâiul Patriarh al României
Întru mulți ani pre stăpânul Patriarhul nostru!
Doamne îl păzește!
Miron
Cristea, pe numele de
mirean Elie Cristea (născut 20 iulie 1868 la Topliţa şi
decedat 6 martie 1939 la Cannes, Franţa) a fost un publicist, filolog,
politician român cu vederi antisemite, senator, regent (20
iulie 1927 - 8 iunie 1930) și teolog, primul Patriarh al
Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 - 6
martie 1939, a fost prim-ministru al României. La 7 iunie 1919 a fost ales
membru de onoare al Academiei Române. Deasupra am postat logo-ul Patriarhiei române.
________________ooOoo________________
UN BOND ROMÂNESC
Regatul României - Certificat fracționar 5 franci francezi
Împrumut de amortizare amortizabil 4,5% 1934
Câteva vignete de pe certificate englezești
Detaliu vignetă de pe un certificat american
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 30.06.2014