Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 10

Aceasta este Monedă cu marele zeu / protome de cai - APTE - Tomis, din aur, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 14 mm şi greutatea de 2,3grame. Pe aversul acesteia se prezintă capul marelui zeu (Zeus), cu barbă şi purtând diademă, spre dreapta, iar pe revers două protome (jumătăţi anterioare) de cai galopând, una după alta, sus textul TO, jos APTE. Se presupune că această piesă a fost emisă în secolul II î.e.n. ARTE este probabil prima parte a numelui magistratului monetar care a coordonat baterea.

Acesta este un Stater bătut la Tomis, din aur, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 19-20 mm şi greutatea de 8,3 grame. Pe aversul acesteia se prezintă zeiţa Atena şezâind, spre stânga, ţinând în mâna dreaptă întinsă pe Nike, cu mâna stângă rezemată de scut şi ţinând suliţa, zeiţa Nike este reprezentată cu aripile deschise şi ţinând în mâini o cunună de lauri., în exergă se găseşte un trident cu un delfin deasupra şi cu altul dedesubt, sub mâna dreaptă a Atenei este sigla ΘEM iar sub tron TO, primele două litere din numele oraşului unde a fost bătută piesa. În părţile laterale inscripţia BAΣIΛEΩΣ ΛYΣIMAXΩY, iar pe revers capul zeului Alexandru cel Mare, purtând coarnele lui Zeus-Amon. Cu toate că inscripţia este BAΣIΛEΩΣ ΛYΣIMAXΩY (BASILEOS LYSIMAHOI, a regelui Lisimah), aceste monede au fost emise prin 88-86 î.e.n. de Mithridate VI Eupator, regele Pontului, în timpul primului război purtat de acesta cu romanii. Moneda a fost bătută la Tomis. Mărturie stau literele TO plasate sub tronul zeiţei Atena. Stateri similari s-au bătut şi la Histria şi Callatis, aceste monetării fiind marcate prin literele IΣ respectiv KAΛ, plasate de asemenea sub tronul Atenei.Pe aversul monedei Alexandru cel Mare este reprezentat ca zeu, purtând pe cap coarnele lui Zeus-Amon (dealtfel, în poveştile arabe din 1001 de nopţi Alexandru apare sub numele de Iskandar-cel-cu-coarne). După ocuparea fără luptă a Egiptului, Alexandru cel Mare a vizitat oracolul lui Amon de la Siwa (oază în deşertul de la vest de Nil, aproape de graniţa actuală cu Libia). Amon, regele zeilor egipteni, era reprezentat de egipteni ca un berbec sau ca un om cu cap de berbec. Grecii l-au asimilat lui Zeus. La templul lui Amon Alexandru a fost întâmpinat ca faraon şi ca fiu al zeului. Acest pelerinaj a stat la baza legendei că Alexandru era fiul lui Zeus şi a întărit credinţa în divinitatea marelui comandant macedonean. Mithridate (sau Mithradate) VI Eupator (născut în 132 î.e.n. la Synope, mort în 63 î.e.n. la Panticapeum - actualul oraş Kerci din Crimeea) a fost rege al Pontului începând din 112. Mithradate înseamnă „dar al zeului Mithra” iar Eupator înseamnă „[născut] dintr-un tată nobil”. Pontul, plasat pe coasta de sud a Mării Negre, a fost satrapie persană, apoi regat - întemeiat în 301 de o dinastie de origine persană. Mithridate VI a fost mare inamic al romanilor, încercând fără succes să-i elimine din Asia. Prin cuceririle sale a ajuns la un moment dat cel mai mare adversar al Romei în Orient. Atena (Minerva la romani) era fiica lui Zeus şi a zeiţei Metis, fiica titanului Ocean. Zeus a înghiţit-o pe Metis iar la sorocul naşterii Atena a ieşit din capul stăpânului lumii, cu scut şi platoşă de aur şi înarmată cu lancea. Era zeiţa înţelepciunii, a tuturor meşteşugurilor, a priceperii în războaie, ocrotind de asemenea ştiinţa. Atena i-a învăţat pe oameni arhitectura, sculptura şi pictura, olăritul, arta ţesăturilor şi broderiilor. Emblemele zeiţei erau bufniţa (simbol al înţelepciunii) şi şarpele (reprezentând prudenţa). Atena a hotărît că simbolul păcii va fi ramura de măslin. A fost adorată sub diverse ipostaze, cum ar fi: Atena Nike, cea care acordă victoria, Atena Promachos, cea care luptă în primele rânduri, sau Atena Hygeia, cea care dă sănătate.

Oraşul Atena a fost numit după zeiţă, care a dăruit atenienilor măslinul şi a îmblâzit calul sălbatic de luptă dăruit de zeul Poseidon. Alegerea zeului care să ocrotească cetatea s-a făcut prin vot; bărbaţii l-au ales pe Poseidon iar femeile - cu una mai multe decât bărbaţii - au ales-o pe Atena. Pentru a-l îmbuna pe Poseidon, care s-a mâniat straşnic, atenienii au hotărât ca pentru viitor femeia să nu mai fie egală în drepturi cu bărbatul. Au ridicat pentru Poseidon pe Acropolă altarul Uitării, promiţîndu-i zeului că vor fi şi războinici vrednici, nu numai plugari paşnici şi meşteri pricepuţi. Nike era zeiţa victoriei, fiind fiica gigantului Pallas şi a râului Styx (care era fiica lui Okeanos, Ocean). Numele înseamnă a ataca sau a lupta. Nike apare adesea ca un atribut al lui Zeus sau al Atenei. De obicei este reprezentată cu aripi, ţinând în mână o ramură de palmier sau o cunună de lauri. Echivalentul ei la romani era Victoria. Amon (Ammon, Ammun) era zeul egiptean al fertilităţii şi al vieţii, fiind adorat îndeosebi la Theba. Cultul său s-a răspândit, fiind asociat cu Ra, sub numele de Amon-Ra fiind rege al zeilor. Numele Amon înseamnă „cel ascuns”, unul din principalele sale atribute fiind invizibilitatea. Era reprezentat de egipteni ca un berbec sau ca un om cu cap de berbec. A fost asimilat cu Zeus de greci şi cu Jupiter de romani. Cultul lui Amon a fost treptat înlocuit de credinţa în Isis şi Osiris.

Oraşul Tomis a fost fondat la începutul secolului VI înaintea erei noastre de colonişti greci ionieni veniţi din Milet. Regiunea în care se afla Miletul, Ionia, era pe coasta Asiei Mici, în dreptul insulelor Samos şi Chios. Spre sfârşitul secolului III î.e.n. Tomisul devenise o cetate importantă, în această perioadă începând şi emisiunile sale monetare. Principala ocupaţie a coloniştilor greci era comerţul cu populaţia locală getică (cumpărau grîu, miere, blănuri, peşte şi sclavi şi vindeau produse de lux: ceramică, ţesături, vin grecesc).

A făcut parte, împreună cu multe alte oraşe greceşti, din coaliţia antiromană organizată de regele Pontului, Mithridates VI Eupator (a domnit între 112 - 63 î.e.n.). Cetatea a ajuns, în anii 50 î.e.n., sub influenţa regelui Burebista. Licinius Crassus, în 29-28 î.e.n., înglobează definitiv cetatea în graniţele Imperiului Roman.

A făcut parte din comunitatea cetăţilor pontice, federaţie care a fost cunoscută sub numele de Hexapolis. Celelalte cinci oraşe din această asociaţie erau Callatis, Histria, Dionysopolis, Odessos şi Mesambria. Comunitatea avea ca scop celebrarea cultului împăratului. Capitala era la Tomis iar preşedintele federaţiei era numit pontarh.Tomis a suferit mult de pe urma invaziilor barbare. În 269 cetatea a rezistat eroic coaliţiei de popoare migratoare conduse de goţi. Oraşul a pierdut numai cartierele aflate în afara zidurilor, care au fost arse de invadatori. Cetatea a fost cucerită de slavi şi avari, cam prin anul 680.Primele monede bătute la Tomis au fost de bronz. În secolul I î.e.n. emisia de monede la Tomis se întrerupe. Baterea monedelor încetează definitiv sub Filip Arabul.

Aceasta este o Monedă Antoninus Pius / Apolo - Tomis, din aliaj AE, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 19 mm şi greutatea de 2,8 grame. Pe aversul acesteia se prezintă Antoninus Pius, cap laureat spre dreapta, cu barbă, inscripţia [AYTK]AIAΔPI ANTΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers zeul Apolo în picioare, cu capul spre stânga, purtând chiton şi peplos, cu mâna stângă pe o liră aşezată pe un piedestal, cu o pateră în mâna dreaptă întinsă, textul [T]OMITΩNH MH[TPO]ΠO[ΛI]C şi cerc perlat exterior. Textul AYT KAI AΔPI(ANOC) ANTΩN(EINΩC) reprezintă traducerea în limba greacă a textului latin IMPERATOR CAESAR HADRIANUS ANTONINUS. Antoninus Pius a trăit între anii 138 - 161. S-a născut în anul 86, fiind fiul fostului consul Titus Aurelius Fulvus. In anul 120 Antoninus a fost consul. A fost adoptat de Hadrian în anul 138. Antoninus a fost urmat la tron de fiii săi adoptivi, Marcus Aurelius şi Lucius Verus. Domnia sa a fost foarte paşnică, în acest timp Antoninus nu a participat la nicio campanie militară. Supranumele Pius i-a fost acordat de către Senat la puţin timp după preluarea puterii imperiale.

Aceasta este o Monedă Antoninus Pius / Asclepios - Tomis, din aliaj AE, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 19,1 mm şi greutatea de 4,31 grame. Pe aversul acesteia se prezintă Antoninus Pius, cap laureat spre dreapta, cu barbă, inscripţia AYTKAI[AΔPI] ANTΩNEINΩ şi cerc perlat exterior, iar pe revers Asclepios în picioare, cu capul spre stânga, îmbrăcat cu himation, cu un toiag pe care este încolăcit un şarpe în mâna dreaptă, cu mâna stângă între faldurile veşmântului, textul TOMI TΩN şi cerc perlat exterior.

Textul AYT KAI AΔPI(ANOC) ANTΩNEINΩ(C) reprezintă traducerea în limba greacă a textului latin IMPERATOR CAESAR HADRIANUS ANTONINUS. Asclepios (Esculap la romani) era zeul medicinei. Era fiul lui Apolo şi al unei fiice de rege, şi se născuse în Epidaur, în Peloponez, unde de altfel era un mare altar al lui Asclepios. Asclepios a fost crescut de centaurul Chiron, de la care a învăţat arta vindecării. Fiindcă reuşise să învie şi morţii, a fost trăsnit de Zeus. După moarte a fost transformat într-o constelaţie. Medicii grecilor din timpul Războiului Troian, Podaliriu şi Mahaon, erau fiii lui Asclepios. Avea şi o fiică, Higeea, personificare a Sănătăţii, ce apare şi ea pe monede tomitane.

Aceasta este o Monedă Antoninus Pius / Tyche - Tomis, din aliaj AE, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 20 mm şi greutatea de 3,9 grame. Pe aversul acesteia se distinge Antoninus Pius, cap laureat spre dreapta, cu barbă, inscripţia AYT·KAI·AΔPI ANTΩNINΩC şi cerc perlat exterior, iar pe revers zeiţa Tyche în picioare spre snga, purtând kalathos (pălărie), ţinând cârma în mâna dreapta şi cornul abundenţei în mâna stângă, inscripţia TOMITWN H MHTPOΠOΛIC şi cerc perlat exterior. Textul AYT·KAI·AΔPI ANTΩNINΩC reprezintă traducerea în limba greacă a textului latin IMPERATOR CAESAR HADRIANUS ANTONINUS. Tyche (Fortuna la romani) era zeiţa destinului capricios şi arbitrar. Era fiica titanului Ocean şi a titanidei Tetis. Era adorată adesea de comunităţile orăşeneşti, ca urmare era reprezentată purtând coroană de zid (murală). Pe monede este reprezentată aşezată în picioare, având ca atribute cornul abundenţei (simbol grecesc împrumutat şi de romani), roata - ca simbol al nestatorniciei, sfera globului - simbol a universalităţii, cârma sau prova (acestea din urmă simboluri de origine romană).

***

VORBE DE DUH DE LA ÎNAINTAŞI

Aristotel:

Inteligenţa este aroganţa lui Dumnezeu.

Invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii noştri.

Legea este ordine, iar legea bună este ordine bună.

Legea este raşiune liberă de pasiune.

CÂTEVA INSIGNE VECHI ŞI INTERESANTE