luni, 23 aprilie 2012

Ro-M-oN 9






Aceasta este o Monedă bătută la Callatis, din bronz şi de formă aproximativ rotundă. Pe aversul acesteia se disting Dioscurii stând faţă în faţă, ţinând caii de căpăstru, textul KA ΛΛA TI ANΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers Demetra cu voal şi veşmînt spre dreapta, purtând coroană de tip „stephane”, două spice de grâu şi cerc perlat exterior.Kastor şi Pollux (sau Castor şi Polux), fraţii dioscuri, sunt divinităţi de origine grecească, veneraţi şi de romani. Sunt fiii Ledei şi ai lui Zeus (dioscuri înseamnă fiii lui Zeus). Leda era soţia regelui Tindar (Tyndareos), care domnea în cetatea Sparta din Laconia. Înşelată de Zeus, Leda a făcut două ouă, din care au ieşit două perechi de gemeni: Pollux şi Helene (Elena, cea care a fost răpită de troianul Paris) - copiii lui Zeus şi Kastor şi Klytaimnestra (Clitemnestra) - copiii lui Tindar. Ca fiu al lui Zeus, Pollux era nemuritor. Atunci când Kastor a fost ucis într-o luptă, Pollux i-a cerut lui Zeus să-i permită să-şi împartă nemurirea cu fratele său. Zeus a fost de acord, hotărând ca dioscurii să petreacă jumătate de an în Olimp şi jumătate în Infern. Părintele zeilor i-a transformat pe fraţi în aştri. Gemenii este una din constelaţiile pe care se bazează zodiacul. Stelele ei principale sînt Castor - de magnitudine 1, - şi Pollux - de magnitudine 1,2. Cele două stele fac parte din categoria stelelor cu răsărit şi cu apus. Ca urmare, aproape întotdeauna dioscurii sunt reprezentaţi cu câte o stea deasupra capetelor. De multe ori apar călări, cu suliţe în mâini, cu capetele acoperite de coifuri rotunde, care simbolizează ouăle Ledei. Kastor şi Pollux simbolizează dragostea frăţească ideală. Au fost adoraţi şi ca protectori ai navigaţiei, precum şi ai atleţilor. Zeiţa greacă Demetra (Ceres la romani), fiică a lui Cronos şi soră a lui Zeus era zeiţa agriculturii, a legislaţiei şi a vieţii civilizate. Zeiţa l-a învăţat pe Triptolemos meşteşugul plugăriei şi l-a trimis în lume, să-i înveţe pe ceilalţi oameni. În templul Demetrei din Eleusis (oraş lîngă Atena) erau celebrate misterele eleusine, faimoase în întreaga lume greco-romană. Cetatea Callatis (supranumită, se pare, „cea cu ziduri puternice”) a fost fondată la sfîrşitul secolului VI înaintea erei noastre de colonişti greci dorieni veniţi din Heracleea Pontică (azi Eregli, în Turcia). Heracleea, numită Pontică pentru a o deosebi de Heracleea din Sicilia, era la rândul ei o cetate înfiinţată de colonişti veniţi din Megara. În afară de Callatis, colonişti plecaţi din Heracleea au înfiinţat cetatea Chersones din Crimeea. Megara fiind oraş fondat de Heracle (Herakles la greci, Hercule la romani), cetăţenii din Callatis îl considerau pe marele erou strămoşul lor. Principala ocupaţie a coloniştilor greci era comerţul cu populaţia locală getică (cumpărau grâu, miere, blănuri, peşte şi sclavi şi vindeau produse de lux: ceramică, ţesături, vin grecesc). A făcut parte, împreună cu multe alte oraşe greceşti, din coaliţia antiromană organizată de regele Pontului, Mithridates VI Eupator (acesta a domnit între 120 - 63 î.e.n.). Cetatea a ajuns, în anii 50 î.e.n., sub influenţa regelui Burebista. Licinius Crassus, în 29-28 î.e.n., înglobează definitiv cetatea în graniţele Imperiului Roman. A făcut parte din comunitatea cetăţilor pontice, federaţie care a fost cunoscută sub numele de Hexapolis. Celelalte cinci oraşe din această asociaţie erau Tomis, Histria, Dionysopolis, Odessos şi Mesambria. Comunitatea avea ca scop celebrarea cultului împăratului. Capitala era la Tomis iar preşedintele federaţiei era numit pontarh. Callatis a suferit mult de pe urma invaziilor barbare. În 269 cetatea a rezistat eroic coaliţiei de popoare migratoare conduse de goţi. Oraşul a pierdut numai cartierele aflate în afara zidurilor, care au fost arse.



Aceasta este o Monedă 3 assaria Callatis - Demetra / navă cu pânze - emisiune pseudo-autonomă, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 22 mm şi greutatea de 7,95 grame. Pe aversul acesteia se distinge o navă cu pânze navigînd spre dreapta, cu cârmă şi cârmaci, în stânga valoarea monetară Γ (Gama = 3), textul KAΛΛA TI A N ΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers Demetra cu voal şi veşmânt, purtând cunună din spice de grâu (sau poate coroană de tip „stephane”), bust spre dreapta, cu făclie la dreapta şi cu litera K în stânga şi cerc perlat exterior. Denumirea de monede pseudo-autonome este dată monedelor care, deşi sunt bătute în oraşele greceşti aflate sub stăpînirea Romei şi nu poartă pe avers portretul împăratului sau al unui membru al familiei imperiale. Se crede că această monedă a fost bătută în a doua parte a secolului al doilea, sau poate la începutul secolului al treilea.Pe monedă este reprezentat un vas de comerţ, cu pânze.Nava este o actuaria, un vas de comerţ asemănător la formă cu o triremă. Actuaria avea atât pânze cât şi rame. Astfel de nave erau folosite în general pentru cabotaj (navigaţie de coastă), pentru transport de grâu sau de vin. Zeiţa greacă Demetra (Ceres la romani), fiică a lui Cronos şi soră a lui Zeus era zeiţa agriculturii, a legislaţiei şi a vieţii civilizate. Zeiţa l-a învăţat pe Triptolemos meşteşugul plugăriei şi l-a trimis în lume, să-i înveţe pe ceilalţi oameni. În templul Demetrei din Eleusis (oraş lîngă Atena) erau celebrate misterele eleusine, faimoase în întreaga lume greco-romană. Persefona, fiica zeiţei, a fost răpită de Hades, stăpânul Infernului, care se îndrăgostise de ea. Nouă zile şi nouă nopţi şi-a căutat mama disperată fiica, umblând cu câte o torţă aprinsă în fiecare mână. Probabil că torţa reprezentată pe monedă face referire la acestă căutare.



Aceasta este o Monedă Demetra / galeră - emisiune pseudo-autonomă Callatis, din bronz, de fprmă aproximativ rotundă în greutate de 6 - 7 grame. Pe aversul acesteia se distinge o galeră cu 11 rânduri de vâsle navigând spre dreapta, deasupra textul KAΛΛA TIAN ΩN şi cerc perlat exterioriar pe revers Demetra cu voal şi veşmânt, purtând coroană (de tip „stephane”), bust spre dreapta, în dreapta două spice de grâu şi cerc perlat exterior.



Aceasta este o Monedă Heracle / Cibele - emisiune pseudo-autonomă Callatis, din bronz, de formă rotundă, cu diametrul aproximativ de 20 mm şi greutatea de 5 - 6 grame. Pe aversul acesteia se distinge zeiţa Cibele spre stânga, purtând coroană murală şi aşezată pe tron, cu pateră (vas plat în formă de farfurie utilizat pentru libaţii) în mâna dreaptă şi cu sceptru în stânga, cotul stâng al zeiţei se sprijină de un tympanum, textul KA ΛΛA TIANΩ N şi cerc perlat exterior, iar pe revers Heracle laureat, cu barbă, cap spre stânga, textul [KTIC] THC (Heracle era considerat întemeietorul cetăţii, ktistes) şi cerc perlat exterior. Cultul zeiţei Cibele sau Kybele, supranumită Magna Mater (Marea Mamă a Zeilor) era originar din Asia Mică de unde s-a răspîndit în toată lumea grecească şi romană. Cibele era adorată ca mamă a zeilor şi a oamenilor, stăpână a întregii naturi şi a destinului oamenilor. Cultul Cibelei era orgiastic şi avea mistere şi ritualuri secrete. Zeiţa este reprezentată adesea purtând coroană murală şi ţinând un sceptru, o pateră sau cornul abundenţei, în car tras de lei, cu un leu aşezat alături sau călărind leul. Uneori ţine tympanum - un instrument muzical de percuţie folosit în cultul zeiţei. Tympanum este un cilindru de lemn sau de metal închis la ambele capete cu capace de piele. Heracles ori Herakles (Hercules la romani) era fiul lui Zeus şi al muritoarei Alcmene. Era înzestrat cu o forţă fizică deosebită. Numele original al eroului era Alcide; Pitia este cea care i-a impus să poarte numele Heracles, însemnând „gloria Herei”. Hera, geloasă şi supărată de infidelitatea lui Zeus, l-a urât mereu pe Heracle şi a încercat de mai multe ori să-l piardă. Heracle a fost nevoit să împlinească pentru vărul său Euristeu 12 sarcini, cunoscute sub numele de „cele douăsprezece munci”. După moarte Heracle a devenit zeu. Ca zeu s-a bucurat de o popularitate deosebită, atât la greci cât şi la romani.



Aceasta este o Monedă Heracle / Hermes - emisiune pseudo-autonomă Callatis, din bronz, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 20 - 21 mm şi greutatea de 4 - 5 grame. Pe aversul acesteia se distinge zeul Hermes nud călare pe un berbec, spre stânga, ţinând în mâini o pungă de bani şi caduceul, textul KAΛΛATI ANΩN şi cerc perlat exterior, iar pe revers Heracle laureat, cu barbă, cap spre stânga, textul [KTIC] THC (Heracle era considerat întemeietorul cetăţii, ktistes) şi cerc perlat exterior. Ca fiu al lui Zeus şi al nimfei Maia, Hermes (Mercur la romani) a fost un copil foarte precoce. Chiar în prima sa zi de viaţă a furat o parte din turmele păzite de Apolo şi a inventat lira. Ca trimis al lui Zeus, Hermes a ucis monstrul Argos, cel care o păzea pe Io, la porunca Herei. Hermes era mesagerul lui Zeus, protectorul comerţului, călătorilor, drumurilor şi răspîntiilor, al furtului. De obicei Hermes este reprezentat ca un tînăr purtând o cască având două aripioare şi ţinând caduceul. Uneori zeul ţine o pungă de bani în mână sau are sandale înaripate. Animalele dedicate lui Hermes erau broasca ţestoasă, berbecul, ţapul, scorpionul, cocoşul. Heracles ori Herakles (Hercules la romani) era fiul lui Zeus şi al muritoarei Alcmene. Era înzestrat cu o forţă fizică deosebită. Numele original al eroului era Alcide; Pitia este cea care i-a impus să poarte numele Heracles, însemnând „gloria Herei”. Hera, geloasă şi supărată de infidelitatea lui Zeus, l-a urât mereu pe Heracle şi a încercat de mai multe ori să-l piardă. Heracle a fost nevoit să împlinească pentru vărul său Euristeu 12 sarcini, cunoscute sub numele de „cele douăsprezece munci”. După moarte Heracle a devenit zeu. Ca zeu s-a bucurat de o popularitate deosebită, atât la greci cât şi la romani.

***

CÂTEVA INSIGNE VECHI DAR INTERESANTE



Insemn butoni - Societatea ortodoxă română - dimensiuni 193 x 300 mm



Inspector - Ministerul Industriei şi Comerţului - dimensiuni 231 x 300 mm


Liga temperantă - Educaţie civică - dimensiuni 215 x 300 mm

_________xxXxx____________



Câteva vignete de pe bonduri englezeşti



con_dorul@yahoo.com

Niciun comentariu: