Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA IANUARIE

1 ianuarie 1946 – S-a născut în Pleşeşti, Berca - Horia Ştefan Băescu, poet, prozator, animator cultural

2 ianuarie 1933 – S-a născut în satul Băieşti, azi Aldeni, comuna Cernăteşti – Ion Băieşu,
(nume real Ion Mihalache), prozator, dramaturg, publicist. Ca elev, a frecventat Cenaclul Al. Sahia din Buzău. Din anul 1952 este redactor la revista Albina, Scânteia tineretului (redactor şef adjunct, între anii 1962 -1964). Între anii 1966-1968, este redactor şef al revistei Amfiteatru pe care a înfiinţat-o împreună cu Fănuş Neagu, Adrian Păunescu, Ştefan Bârsănescu, Gheorghe Tomozei şi Constanţa Buzea. În scurt timp, aceasta devine cea mai valoroasă revistă de cultură din Romania, iar Ion Băieşu se dovedeşte un veritabil conducător de şcoală publicistică. În anul 1969 a fost destituit din funcţie, dedicându-se în exclusivitate scrisului literar şi publicistic, ca liber profesionist. A decedat la 21 septembrie 1992 în oraşul New Jersey, SUA).

2 ianuarie 1946 – S-a născut în Buzău - Mihai Sălcuţan, scriitor, publicist, epigramist, avocat, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A scris volumul „Cronica unui început de mileniu”. Este preşedintele Cenaclului umoriştilor "Nicolae Grigore Mihăescu - NIGRIM" al Casei de cultură "Ion Caraion" a municipiului Buzău.

3 ianuarie 1856 – S-a născut în Râmnicu Sărat - Toma Dicescu, dramaturg, publicist, folclorist, decedat la 6 decembrie 1940 tot în Râmnicu Sărat. A fost fiul preotului Ştefan Dicescu. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti; doctor în filosofie şi pedagogie la Leipzig, funcţionează ca institutor la Bucureşti, revizor şcolar pentru judeţele Rm. Sărat şi Vlaşca, profesor şi director de liceu la Câmpulung şi Buzău, director al Seminarului Central din Bucureşti. Autor de manuale şcolare, preşedinte al Ligii culturale Rm. Sărat şi al Societăţii Culturale V. Alecsandri, preşedinte al Societăţii filarmonice George Enescu. Autor al lucrărilor Chestiuni pedagogice; Piese de teatru şi literatură pentru tinerime; Conferinţe; Material pentru serbările şcolare şi şezători săteşti; Leacul beţiei - piesă populară în cinci acte; Povestea basamacului.

3 ianuarie 1941 – S-a născut în Izvoranu, Tisău - Constantin Mocanu, prozator, eseist

4 ianuarie 1961 – S-a născut la Bucov, judeţul Prahova - Mircea Tănase, ofiţer, jurnalist, publicist, epigramist membru al cenaclului Amprenta din Buzău. A absolvit Liceul Industrial „1 Mai” din Ploieşti (1980), Şcoala militară de ofiteri activi de transmisiuni din Sibiu (1983), Academia de înalte studii militare, specializarea Transmisiuni, Bucuresti (1994) şi Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (2002). În anul 2001, a absolvit Colegiul de Comandă şi Stat Major din cadrul Academiei de înalte studii militare, iar din anul 2007 este doctor în ştiinţe militare. A fost redactor şef al revistelor Paraşutiştii şi Străjer in calea furtunilor, revistă editată de Fundaţia „Mareşal Al. Averescu” (2007-2008). De la 15 noiembrie 2008, este redactor şef al revistei Gândirea militară românească. Este autorul unor volume importante de istorie militară.

7 ianuarie 1944 - S-a născut la Starchiojd, judeţul Prahova - Neculai-Corneliu Dinu, profesor, ziarist. În anul 1974, a absolvit Facultatea de Ziaristică din Bucureşti. De la 1 aprilie 1968, a fost cooptat în colectivul redacţional al ziarului Viata Buzăului (seria a II-a), fiind, succesiv, corector, tehnoredactor, redactor şi secretar de redacţie. A mai fost secretar de redacţie la Senator şi Muntenia şi redactor şef la Informaţia Buzăului. Din anul 1994, este profesor la disciplina Corespondenţa şi tehnica secretariatului la Colegiul Economic Buzău. A efectuat un stagiu de specializare în Belgia, pentru realizarea la Buzău a proiectului Centru multimedia.

8 ianuarie 1891 – S-a născut la Bucureşti - Al.Cezar T. Stoika, poet, critic literar, traducător, fratele mai mic al scriitorului Constantin T.Stoika, decedat în anul 1941. Este urmaşul unei familii de militari de carieră, implicaţi în Unirea din 1859 şi în Războiul pentru Independenţă. După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu" din Buzău, urmează cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Iaşi. Voluntar în războiul balcanic din 1913, ia parte apoi, ca sublocotenent de rezervă, la luptele din toamna anului 1916. Rănit, e luat prizonier din Spitalul militar din Bucureşti şi internat în lagărul Stralsund de pe insula Danholm. Împreună cu camarazii de prizonierat iniţiază o Societate de literatură, muzică şi artă. Întors în ţară, se va stabili, ca avocat, la Chişinău.
Debutează în 1907, cu versuri, la „Curierul liceului" (Ploieşti), publică alte poezii şi proză în „Acţiunea", „Duminica", „Flacăra", „Noua revistă română", „Rampa", „Revista studenţimii", „Ecoul Oltului", „Versuri şi proză", „Poezia", „România viitoare", „Literatorul", „Lectura pentru toţi", „Dreptatea" (Chişinău), „Moldova de la Nistru", „Viitorul Orheiului", „Viaţa Basarabiei", „Pagini basarabene", „Basarabia", „Bugeacul" etc.

9 ianuarie 1912 – S-a născut la Grebănu – Ştefan Stănescu, poet, decedat în anul 1956 la Bucureşti. Studii elementare în satul natal, studii secundare la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti. Urmează, în paralel, cursurile facultăţilor de Drept şi Litere, dar nu va absolvi decât Dreptul, târziu, în 1937. Ocupă funcţii modeste, cea mai importantă fiind cea de funcţionar în Ministerul Muncii. Din vremea liceului colaborează cu versuri la Universul copiilor şi Dimineaţa copiilor. Colaborator permanent la Gândirea între 1930-1936. În 1939 obţine premiul revistei România literară unde publicase poezii şi traduceri din Rainer Maria Rilke şi Paul Valery. A mai colaborat la Falanga; Caiet; Braşovul literar; Tinereţea; Arta. Debutează în 1931 cu volumul pentru copii Îngerii pământului semnat cu pseudonimul Sandu Viroagă. Distins cu Premiul scriitorilor tineri acordat de Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă în 1937, împreună cu Emil Botta. Publică volumul Arca lui Noe, apreciat de critica literară pentru reactualizarea mitului biblic, iar în 1942 volumul Poemul sistemului solar, ultimul din scurta sa viaţă. Zaharia Stancu l-a inclus în Antologia poeţilor tineri din 1934, cu trei poeme. Moare la Bucureşti în anul 1956. Postum, Ovidiu Cotruş editează în 1974 o antologie însumând cele două volume, dar şi inedite, intitulată Arca lui Noe.

9 ianuarie 1907 - S-a născut la Buzău - Claudiu D. Ionescu ziarist si publicist ( decedat 29 decembrie 1980 la Bucureşti). A fost redactor la Neamul Românesc (1934 - 1941) şi apoi la un ziar de dreapta (1935-1936). În anul 1937 tipăreşte la Bucureşti povestirea Suzana.

9 ianuarie 1954 - s-a născut la Buzău - Ionel Dinu, alias Dan Dinu, jurnalist. Absolvent al liceului B.P.Haşdeu din Buzău şi al Facultăţii de Drept a Universităţii „George Bariţiu” din Brasov, a debutat în ziaristică, în 1990, la Senator şi Focuri Vii. În perioada 1991 - 2007 a fost redactor la cotidianul buzoian Opinia (1991-2007). În prezent este redactor şi director la cotidianul Viata Buzaului şi concomitent realizator de emisiuni la postul de televiziune Campus Tv.

12 ianuarie 1874 - S-a născut la Zărneşti - I. Gh. Dumitrascu, învăţător, publicist, autor de manuale şcolare (decedat 10 februarie 1947 la Bucureşti). Elev la Şcoala normală din Galaţi, editează publicaţia şcolară Făclia (1890), iar ca învăţător în comuna Pauleşti-Vrancea, la 1 decembrie 1891, scoate revista Ştafeta, până în1892, când este transferat la Păltineni. După satisfacerea stagiului militar, a scos publicaţoia Ştafeta Păltinenilor şi a înfiinţat cercul de conferinte Buzăul. Din 1894 editează Revista Asociaţiunii învăţătorilor buzoieni şi, totodată, se numară printre fondatorii revistei Şcoala viitoare, care apare în 1898 la Ploieşti. Din anul 1900, tipareşte la Buzău Revista înveţătorilor şi înveţătoarelor din România (1900-1905). A iniţiat şi alte publicaţii cu caracter didactic, printre care: Almanahul învăţătorilor şi Calendarul învăţătorului. A fost decorat de Academia franceză cu înalta distincţie „Officier de l’Academie”.

12 ianuarie 1896 - A decedat la Râmnicu Sărat - Vasile Cristoforeanu, ziarist, magistrat şi primar al oraşului în perioada 1892 - 1895 (născut în anul 1859). A fost redactor responsabil la publicaţia ”Cetăţeanul” (4 septembrie - 23 noiembrie 1886) şi publicaţia naţional-liberală ”Constituţionalul”. A avut 4 copii printre care şi Florica, mare soprană peste ani.

12 ianuarie 1946 - S-a născut la Buzău - Gheorghe Burghelea, ofiţer, jurnalist militar (decedat 15 martie 2006 în Buzău). În perioada 1991 – 1996, a deţinut funcţia de redactor şef al publicaţiei În slujba patriei, „săptămânal de educaţie patriotică şi ostăşească”, editat la Buzău de către Armata a II-a.

13 ianuarie 1878 – S-a născut la Gura Sărăţii - Iorgu (George) Pliniceanu, avocat şi ziarist. Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1904), din 1905, este avocat la Buzău, apoi funcţionar administrativ şi director al prefecturii, consilier comunal şi ajutor de primar. A fost director al publicaţiilor Ecoul Buzeului (1901-1902), Justiţia Buzăului (1923-1928), şi Graiul vremii (1929 - 1934). A decedat la Bucureşti în data de 20 noiembrie 1952.

16 ianuarie 1922 – S-a născut la Buzău - Pompiliu Andronescu Caraion, publicist, editor.Fiul inginerului agronom Ion Andronescu, urmează cursurile primare, secundare şi liceul la Buzău, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie, specializarea sociologie, estetică, critică literară şi pedagogie. Este redactor-statistician la Direcţia centrală de statistică, redactor la radio, secretar ştiinţific la Societatea pentru răspândirea ştiinţei şi culturii. În publicistică debutează în 1938 cu un eseu despre Viaţa lui Eminescu. Este iniţiatorul colecţiilor : Sociologia culturii; Culturile străine; Cultura românească şi autor al unor lucrări şi studii de istorie literară. A colaborat şi la publicaţiile locale Dacia şi Acţiunea literară. Încetează din viaţă la 17 noiembrie 1971, Bucureşti.

18 ianuarie 1943 - S-a născut la Aldeni, comuna Cernăteşti - Ion Gatej, ziarist, publicist, poet, traducător. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Bacău (1966), a debutat în ziaristică la Viaţa Buzăului, în anul 1968, unde lucrează, la început, în funcţia de corector, şi din 1970, ca redactor, până în 1974. Din anul 1977 până în septembrie 1990, a fost redactor şef al publicaţiei Ecran buzoian, publicaţie lunară de cultură cinematografică, prima din Buzău. Din 1993 până în 1996, a fost secretar de redacţie la bisăptămânalul Muntenia, iar din 1996 până în 2001, când s-a pensionat, a lucrat ca secretar de redacţie la cotidianul Opinia. A colaborat la publicaţiile: Scrisul bănăţean (Orizont), Ateneu, Renaşterea culturală şi a fost corespondent pentru judeţul Buzau la ziarul Munca.

19 ianuarie 1966 – S-a născut la Buzău - Gabriel Peneş, poet, prozator şi jurnalist. Absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti (1994) şi al cursurilor de jurnalism (6 luni) organizate de Fundaţia „Mihail Jora” (1991), a debutat în jurnalism ca redactor la revistele Femeia modernă şi Doina (1996-1998). După o scurtă trecere, tot ca redactor prin Editura regală şi Prime Time World, a devenit şeful departamentului reporteri speciali din cadrul cotidianului Cronica română (director: Horia Alexandrescu). Din vara anului 1999, este redactor la editura „Axel Springer”, revista Olivia, apoi la cotidianul Libertatea.

19 ianuarie 1943 – S-a născut la Buzău – Ioan Nicolescu, poet şi dramaturg, decedat în data de 19 februarie 2012 la Buzău. După absolvirea Liceului „B.P. Haşdeu" din Buzău, a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. A debutat în ziarul „Steagul roşu" din Bacău în 1956, iar editorial, cu volumul de versuri Indulgenţe (1969). A publicat mai multe volume de versuri şi romanul Voi de colo, de la Biarritz (1979). O piesă de teatru despre Eminescu, intitulată Şi totuși Eminescu, a fost publicată înainte de 1989, fiind jucată la Teatrul Naţional Bucureşti după revoluţie. Ion Nicolescu a fost un personaj ciudat al lumii literare, fiind greu de stabilit cât din comportamentul său era patologic şi cât o abilă înscenare.

19 ianuarie 1933 - S-a născut în satul Valea Sibiciului, comuna Colţi - George (Gheorghe) Băiculescu, reporter, prozator. A fost reporter la publicaţiile: Muncitorul forestier, Munca, Gazeta Cooperaţiei, Flamura Prahovei, Apărarea Patriei, România liberă, Pentru Patrie, Constructorul, Clubul, Presa noastră, Elõre, Flacăra, Protecţia muncii, Femeia, Viaţa Buzăului (seria I, 1949-1953 si seria a II-a, 1970 - 1974), unde a susţinut rubrica săptămânală de reportaje, intitulată „Scrisori din munţi”.

20 ianuarie 1956 – S-a născută la Comăneşti, judeţul Bacău - Valeria Manta Tăicuţu, poet, prozator, redactor şef al revistei Spaţii culturale din Râmnicu Sărat. Este profesoară de limba română în Râmnicu Sărat, preşedintă a Asociaţiei Culturale „Valman”, senior editor la „Oglinda literară”, membră a Uniunii Scriitorilor din România. A fost distinsă cu mai multe premii, printre care Marele premiu la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, Sebeş, 2004, Marele premiu la Salonul literar Dragosloveni, Focşani, 2005, premiul de critică literară al Fundaţiei Luceafărul, Bucureşti, 2006, Premiul USR filiala Bacău pentru volumul de poezie „Regatul baroc”. Până acum, a publicat romanele „Slalom sentimental”, „Zece la puterea infinit”, „Anul lui Irod”, un volum de proză scurtă („Monolog pentru o vară târzie”), volumele de versuri „Citeşte, Ulise, şi plângi” şi „Regatul baroc”.

20 ianuarie 1889 - S-a născut, la Rm. Sărat – Traian Săvulescu, botanist, om de ştiinţă, întemeietorul şcolii româneşti de micologie şi fitopatologie. Studii primare în oraşul natal, iar liceul la Rm. Sărat, Iaşi şi Buzău, Facultatea de Ştiinţe, secţia Ştiinţele naturii şi Facultatea de medicină. Doctor în ştiinţe biologice, funcţionează ca şef de lucrări la Catedra de morfologie şi sistemică vegetală, profesor titular la catedra de botanică sistematică şi patologie vegetală la Institutul de Cercetări Agronomice din România. Secretar general al Academiei Române, s-a îngrijit de apariţia publicaţiilor Buletinul secţiunii ştiinţifice şi Memoriile secţiunii ştiinţifice. Membru corespondent, iar din 1936, titular al Academiei Române şi preşedinte al acestei instituţii în perioada 1948-1959, dar şi membru al academiilor de ştiinţe din U.R.S.S., Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, ministru la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor între anii 1946-1948 şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. S-a îngrijit de editarea lucrării Flora Republicii Populare Române şi este autor a peste 400 de lucrări de specialitate, dar şi a biografiilor mai multor savanţi, are o însemnată contribuţie la fundamentarea agronomiei moderne. A dezvoltat pe întreg teritoriul ţării o reţea de staţiuni de avertizare în scopul combaterii manei viţei de vie, iar în cadrul Institutului de Cercetări agronimice a creat un laborator pentru studiul substanţelor insecto-funingicide şi a preconizat înfiinţarea Serviciului de protecţia plantelor. Distins cu numeroase ordine şi medalii româneşti şi străine. Moare la 29 martie 1963 la Bucureşti. Muzeul din Râmnicu Sărat păstrează o valoroasă colecţie de obiecte ce i-au aparţinut lui Traian Săvulescu.

21 ianuarie 1936 – S-a născut în fosta comună Băieşti, Aldeni, azi Cernăteşti - Mircea Chiriţă, poet şi prozator

22 ianuarie 1961 – S-a născut în comuna Cireşu din judeţul Brăila – Iuliana Voicilă Dobre, poetă, care a copilărit, studiat şi locuit o bună vreme în oraşul Buzău. În prezent este stabilită la Bucureşti. A debutat de pe băncile şcolii primare la ziarul local Viaţa Buzăului. A urmat treapta întâi la Liceul real-umanist Făurei între anii 1976-1978. A urmat apoi cursurile şcolii profesionale de pe lângă Grupul Şcolar M.I.U. din Buzău până în 1980, perioadă în care a participat la şedinţele de lucru ale cenaclului ,,Viaţa Buzăului,, şi ale cenaclului ,,Alexandru Sahia,, de pe lângă Casa de Cultură a sindicatelor Buzău. În toţi aceşti ani a participat la concursurile şcolare ,, tinere condeie,, şi la olimpiadele şcolare de limbă şi literatură română. În martie 1980 s-a angajat ca ţesătoare la Întreprinderea AURORA Bucureşti. A urmat treapta a doua la Liceul Nichita Stănescu din capitală. Din noiembrie 1996 lucrează ca bibliotecar la Universitatea Politehnica Bucureşti. Revenind în mediul şcolii a început să scrie din nou. Şi-a continuat şi pregătirea profesională prin cursuri de iniţiere şi perfecţionare pentru bibliotecari la Biblioteca Centrală Universitară (1997), cursuri de secretariat-birotică-calculator (1998- S.C.PICON S.A.) şi cursuri de operator calculator ( 2003-PICON S.A.). În anul 2008 a terminat specializarea- bibliotecar-documentarist- de pe lângă Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. În martie 2008 a debutat în poezie la Iaşi în antologia de versuri ,,Universul Prieteniei-Primăvara,,. A publicat un volum de versuri - Între verde şi albastru.

23 ianuarie 1931 – S-a născut la Craiova - Mircea V. Homescu, eseist. Este medic în Râmnicu Sărat

24 ianuarie 1884 - S-a născut la Merei - Ion G. Stoyan, ziarist. După studii la Buzău şi Bucureşti, absolvă, la 1 iulie 1906, Facultatea de Drept. Avocat în Bucuresti, a fost totodată reporter la România, Cronica, Adevărul şi Dimineaţa. a debutat în presă în 1903, ca redactor la Acţiunea şi Acţiunea conservatoare. Este autorul lucrării Pentru înavuţirea ţăranului (Bucureşti, 1913).

26 ianuarie 1857 - S-a născut la Râmnicu Sărat - C.C.Datculescu, editor, publicist, om de ştiinţă (decedat 1911 la Bucureşti). A fost editorul şi directorul revistei „agricole şi ştiinţifice” Gazeta Săteanului, apărută la Râmnicu Sărat (1841 - 898) şi Bucuresti (1898 - 1904), fiind catalogată ca „cea mai artistică variată şi bine facută revistă din România”. A avut propria sa tipografie, cu denumirea omonimă a publicaţiei, considerată modernă pentru acea vreme. Pentru grafica de excepţie şi a amplului conţinut informativ al revistei, în anul 1892, secretarul particular al Regelui Carol I îl felicita călduros, printr-o scrisoare, pe C. C. Datculescu. În acelasi an, prin Decretul Regal din 3 aprilie 1892, a fost distins cu medalia Bene merenti. A mai semnat cu pseudonimul Opincarul.

26 ianuarie 1872 - S-a născut, la Finţeşti, com. Năieni – Ştefan Popescu, pictor şi profesor la Belle Arte. Fiu de învăţători, a absolvit gimnaziul la Ploieşti şi Şcoala de institutori din Bucureşti. Începe să picteze ca amator, participând la expoziţiile organizate la Ateneul Român. După 1900 pleacă la München, apoi la Paris pentru a studia pictura. Participă la expoziţiile Tinerimii Artistice, dar şi la expoziţiile internaţionale de la Atena, Paris, München, fiind premiat cu medalia de aur. Face parte din grupul pictorilor români care înfiinţează, la 3 decembrie 1902, asociaţia Tinerimea artistică. Cooptat în corpul profesoral al Academiei de Pictură, statul francez îi achiziţionează lucrarea La malul Dunării, prezentată la Expoziţia internaţională de la Veneţia în 1924. Preşedinte al juriului la mai multe Saloane Oficiale, este decorat cu ordinul Coroana României, în grad de comandor, iar statul francez îl decorează cu Ordinul Legiunii de Onoare în grad de cavaler pentru activitatea desfăşurată în Franţa. Prezent la toate expoziţiile din cadrul Salonului de desen şi gravură, are şi expoziţii personale la locuinţa sa din Bucureşti. În 1928 primeşte Premiul naţional pentru pictură. Ştefan Popescu este considerat ca una din figurile reprezentative ale picturii în prima jumătate a secolului XX. Moare la 13 iulie 1848 la Bucureşti.

27 ianuaire 1841 – S-a născut în Lipia, comuna Merei - Alexandru Candiano-Popescu, poet, memorialist, general, aghiotant regal, avocat, ziarist. A fost iniţiatorul mişcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută şi sub denumirea de Republica de la Ploieşti. A absolvit Şcoala militară de ofiţeri din Bucureşti la 10 iulie 1857, ca sublocotenent de artilerie, parcurgând ierarhia militară până la gradul de căpitan. A participat la detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11 februarie 1866. În memoriile sale el îşi justifică astfel acțiunea :

„Politicienii,...aveau și interese de stat și interese personale ca să răstoarne pe Cuza. Interesul meu personal era ca dânsul să stea pe tron cât mai mult. Dar interesul meu nu se potrivea cu cel obștesc. Mie îmi mergea bine, țării însă îi mergea rău. […] Cu sufletul înecat în amărăciune și în mâhnire, am intrat în conspirație împins de cea mai desavârșită dezinteresare și împlinind cea mai grozavă jertfă pe care un om poate să o împlinească. […] Câte nopți n-am dormit! Ce chin, ce luptă înverșunată s-a petrecut cu mine! Trebuia să mă hotărăsc. Am ales țara.”

În 1867 a demisionat din armată, urmând studii juridice in Italia și înființând două ziare, „Perseverența” și „Democrația”. Fiind considerat un agitator politic, a fost arestat de 3 ori, inclusiv o dată în Austro-Ungaria, unde a petrecut câteva săptămâni în închisoarea din Arad. Posedând un pronunțat spirit de frondă, în august 1870 a condus mişcarea republicană de la Ploieşti împotriva lui Carol I. Mișcarea a fost înfrântă, iar el împreună cu alţi 40 participanţi a fost pus sub acuzare, fiind însă achitaţi de un tribunal din Târgovişte. La 24 mai 1875 Ion C. Bratianu, Mihail Kogalniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Alexandru Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gheorghe Chitu, C.G. Pascov i N.C. Furculescu şi-au pus semnătura pe un program politic care atesta fondarea Partidului Naşional Liberal. Mobilizat în 1877, a participat la Războiul pentru independenţă, remarcându-se la comanda Batalionului 2 Vânători în celebrul atac pentru cucerirea redutei Griviţa 1. Citându-l pe Ordinul de zi al Armatei pentru comportarea eroică avută la comanda Batalionului 2 Vânători, generalul Alexandru Cernat, ministrul de război, aprecia faptul că acesta, înrolat ca voluntar în război, s-a oferit să conducă batalionul „nefiind chemat la comanda acestuia”. Pentru faptele sale de arme a fost avansat la gradul de locotenent colonel şi cu cele mai înalte ordine şi medalii ale vremii: „Steaua României” în grad de ofiţer, „Virtutea militară” de aur, „Trecerea Dunării”, „Apărătorilor Independenței” şi „Crucea Sfântul Gheorghe”. În 1879 devine prefect al poliţiei Bucureştiului timp de 4 luni. Deşi participase la mişcarea antidinastică, el este, între anii 1880-1892, adjutant al regelui Carol I. Această numire este comentată de către Mihai Eminescu în ziarul ,, Timpul’’ din 9 decembrie 1880:

„Când un om ce, după propria sa mărturisire, soldat fiind, a luat parte la răsturnarea suveranului său și care, după știința tuturor, a proclamat răsturnarea domnitorului la Ploiești, devine sub domnul Brătianu adjutant domnesc, atașat ca om de încredere pe lângă suveranul pe care a voit să-l răstoarne, domnul Brătianu va permite tuturor rebelilor libertatea de-a conchide că impunitatea unui atentat la siguranța statului și a formei de guvernamânt e, sub domnia sa, un titlu de recomandație pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale.”

În 1894 este avansat la gradul de general de brigadă. A scris versuri (Când n-aveam ce face - 1866), cântece de război şi un volum de memorii „Amintiri din viața-mi”. A decedat la 25 iunie 1901 în Bucureşti

Această poză este un fragment dintr-o veche carte poştală care îl prezintă pe maiorul Candiano Popescu, în faţa Plevnei, închinând în fata regelui Carol I, ca semn de izbândă, un steag turcesc de luptă cucerit în lupta pentru cucerirea redutei Griviţa de către Batalionul 2 Vânători, al cărui comandant era el însuşi, în data de 30 august 1877.

27 ianuarie 1899 – S-a născut la Buzău - Ion Ghimbăşanu, poet, decedat la 7 aprilie 1972 în Bucureşti

27 ianuarie 1874 – S-a născut la Buzău – Alexandru Marghiloman, om politic, editor si jurnalist.Obţine doctoratul in Drept si Stiinte politice la Paris. A fost in numeroase randuri deputat, ministru, jucand un rol important in unirea Basarabiei cu patria-mama. Ramas in teritoriul ocupat de trupele Puterii Centrale, a fost numit Presedintele Consiliului de Ministri. Ca ziarist, Al. Marghiloman a avut o activitate gazetareasca imensa. El a dictat zilnic articolele secretarilor sai si redactiilor ziarelor pe care le patrona, sustinand cu sacrificii mari, ziarele de partid: La Politique, Inainte, Steagul, Le Progrès si Timpul. Fiind un politician de talie europeană, notele sale politice referitoare la perioada 1897 – 1924 constituie un bogat izvor documentar. Unul din discursurile memorabile este acela ţinut în Parlament, în anul 1920, cu referire la făurirea României Mari: „România Mare nu s-a făcut nici după concepţiile dvs. politice, nici după planurile noastre …dacă reuşea o concepţie politică, pierdeam Basarabia, dacă reuşea până la capăt altă concepţie politică, nu aveam Ardealul. Şi atunci, domnii mei, să ne plecăm fruntea înaintea unui geniu mai mare decât al nostru, înaintea unei pronii, care a fost mai înţeleaptă decât noi. Numiţi-o Providenţă, numiţi-o geniul rasei, botezaţi-o cum vreţi voi; să ştiţi că România a ieşit din instinctul tuturor românilor, nu din calculele făcute de unii.” A decedat la data de 10 mai 1925 în Bucureşti.

29 ianuarie 1950 – S-a născut în satul Găgeni, comuna Săhăteni – Gheorghe Iova, prozator, poet şi eseist. A absolvit în anul 1972 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, specialitatea Limba și literatura română - Limba și literatura franceză.A fost membru activ al cenaclului literar Junimea, condus de criticul şi profesorul universitar Ovid S. Crohmălniceanu. În prezent este angajat la Muzeul literaturii române din Bucureşti. Colaborează cu poezie, proză scurtă, fragmente de roman și articole teoretice sau de opinie la diferite reviste de cultură din țară.

29 ianuarie 1876 – S-a născut la Râmnicu Sărat - Elena Rădulescu-Pogoneanu, traducătoare, publicistă şi istoric literar, decedată în anul 1958 la Bucureşti. După ce urmează Şcoala normală în Bucureşti, absolvită în 1899, face studii în Franţa, la Şcoala normală superioară de la Sevres, încheiate în 1901. Obţine în 1904 şi licenţa în filologie modernă la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. Îşi desfăşoară cariera de profesoară de limba franceză şi de limba română la Şcoala normală „Azilul Elena Doamna", apoi la Şcoala centrală de fete şi la Seminarul pedagogic universitar „Titu Maiorescu" din Bucureşti. Alcătuieşte mai multe lucrări de metodică şi manuale pentru toate clasele secundare. Colaborează cu articole şi eseuri la „Arhiva românească", „Boabe de grâu", „Convorbiri literare", „Lamura" etc.

30 ianuarie 1904 – S-a născut în satul Văcăreni, comuna Luncaviţa, judeţul Tulcea - Stelian Cucu, poet, a copilarit în Râmnicu Sărat. Urmează şcoala primară şi liceul la Râmnicu Sărat, iar între 1922 şi 1925, Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Mai întâi funcţionar în Bucureşti, din 1926 este profesor de limba şi literatura română, ulterior şi director al Liceului „Regele Ferdinand" din Râmnicu Sărat. Transferat din 1945 în Bucureşti, predă la liceele „Mihai Viteazul" şi „Matei Basarab". Debutează cu versuri în 1929, în revista „Lumina" din Râmnicu Sărat. Conduce tot aici revista şcolară „Glas tânăr" (1932-1942), scrie la „Luceafărul" din Brăila, „Caiet literar", „Pământul" din Călăraşi, „Cuget clar" etc. Colaborările târzii, din anii '70, sunt sporadice, la „Ateneu", „Cronica", „România literară" etc., dar şi la publicaţia „Interferenţe" a cenaclului bucureştean „Relief românesc". Între numeroasele tipărituri ale lui Cucu se află plachetele de versuri Trec păsări în amurg (1929), Nopţi provinciale (1931), Anotimpuri (1934), Zodiac şi întoarcerea la sat (1935), cărora li se adaugă, peste mai bine de trei decenii, volumul retrospectiv Versuri (1969), Iubiri şi nunţi (1973) Vânător în amurg (1975) şi Ieşirea din basm (1981).

***

CÂTEVA MĂRTURII DE BOTEZ