LUMEA BANCNOTELOR LUMII 60.

GHANA


GIBRALTAR


***

DIN ÎNŢELEPCIUNEA POPOARELOR LUMII

Pe cel care nu te doreşte să nu îl doreşti nici tu. (Proverb arab)

Să nu păstrezi niciodată toate ouale în acelaşi coş! (Proverb evreiesc)

Dacă vrei să te urmeze câinele, hrăneşte-l! (Proverb englezesc)

Această monedă este emisă în anul 2011 pentru a marca Istoria aurului românesc - în acest caz Paftaua de la Curtea de Argeş. Pe aversul acesteia sunt reprezentate stema României şi biserica Domnească de la Curtea de Argeş, iar pe revers imaginea paftalei. Moneda este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 1,224 grame, cu diametrul de 13,92 mm, margine zimţată şi tirajul de 500 de exemplare.

Paftaua are un pic peste 269 de grame, 110 milimetri înălţime şi 182 milimetri lăţime. În părţile laterale are două turnuri hexagonale de aur, iar în centru turnul porţii unei cetăţi. În părţile laterale ale porţii sunt construcţii ce au cîte un balcon în care se află un bărbat şi o femeie. O lebădă cu cap de femeie se află plasată pe o placă albastră, emailată. Imediat sub acoperişul turnului central se află două semne trilobate - interpretate ca trei frunze de nufăr. Acestea se aseamănă extraordinar cu un element trilobat prezent în unele sigilii de secol XIV ale Sibiului - aşa că se impune ipoteza că paftaua a fost manufacturată la Sibiu (Hermannstadt, în germană). Personajul masculin este considerat Ludovic d'Anjou, rege al Ungariei (1342 - 1382) şi al Poloniei (1370 - 1382). Personajul feminin este interpretat ca reprezentînd-o pe Elisabeta Kotromanic, a doua soţie a regelui Ludovic, fiică a banului Bosniei şi descendentă dintr-un rege al Poloniei. Lebăda cu cap de om ar fi însemnul heraldic al reginei. Cetatea de pe pafta a fost identificată cu cetatea Vişegrad, capitală a regatului maghiar în secolul al XIV-lea - numită în germană Plintenburg. Stema oraşului seamănă foarte bine cu imaginea paftalei de la Curtea de Argeş. Oraşul Vişegrad există şi azi, fiind situat pe Dunăre, la vreo 40 de kilometri în amonte de Budapesta. Cui a aparţinut paftaua? Cine a fost îngropat cu acest splendid obiect de podoabă? E destul de probabil ca paftaua să fi fost comandată de regele Ludovic cel Mare şi oferită cadou lui Vladislav Vlaicu - posibil cu ocazia unui jurămînt de vasalitate. Istoricul Constantin C. Giurescu, în lucrarea Istoria românilor, vol. 2, arată că tradiţia afirmă că Basarab Întemeietorul şi fiul său Nicolae Alexandru au fost îngropaţi la Câmpulung, şi că bogatul mormânt din biserica domnească de la Curtea de Argeş aparţine unuia din urmaşii acestora. Giurescu opinează că mormântul ar putea fi cel al lui Radu I, pe baza argumentului că acest voievod este primul în pomelnicul bisericii.

Paftaua a fost descoperită de către Virgil N. Drăghiceanu care a efectuat săpături în subsolul bisercii Domneşti de la Curtea de Argeş între anii 1920 - 1921, sub egida Comisiei Monumentelor Istorice, descoperind mai multe morminte princiare. Biserica domnească cu hramul Sfântului Nicolae din Curtea de Argeş este foarte veche, fiind datată în jurul anului 1352, fiind ridicată de obicei peste o biserică şi mai veche.

Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri americane

con_dorul@yahoo.com