Tabara de sculptura in aer liber de la Magura s-a realizat între anii 1970 - 1985, deci pe durata a 16 ani, ca un un exceptional muzeu in aer liber, situat pe o suprafata de cateva hectare, in zona adiacenta Manastirii Ciolanu, fiind cea mai mare din tara si una din cele mai mari din lume. Pe pajiste se afla 256 de lucrari din piatra, rezultatul a 16 editii a cate 16 lucrari, reprezentand cele 16 secole de atestare documentara a municipiului Buzau (376 – 1976), de la martirizarea sfantului Sava de la Buzau (Sava Gotul) - 12 aprilie 372. De fiecare dată au studiat şi creat aici 16 sculptori artişi şi studenţi, mereu alţii de la an la an.
La datorie - în Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura
Leagăn - în Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura
Liră - în Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura
***
SCRIITORI DE PE MELEAGURI BUZOIENE
Cine este scriitorul buzoian care a scris volumul: La braţ cu moartea?
Rudich Maier - născut la 7 iunie 1913 la Buzău, prozator.
Această monedă a fost emisă în anul 2008 pentru a marca Monumentele de artă feudală creştină românească - în acest caz Mănăstirea Voroneţ. Pe aversul acesteia este reprezentat portretul domnitorului Ştefan cel Mare, identic cu taloul din biserica mănăstirii, iar pe revers biserica, turnul clopotniţă şi crucea de piatră ale mănăstirii. Moneda este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9 %, în greutate de 31,103 grame, tiraj de 500 de exemplare, la preţul unitar de vânzare de către BNR de 320 ron.
Mânăstirea Voroneţ este situată în satul cu același nume, la 36 km de Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. De mici proporții, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială. În anul 1547 mitropolitul Grigore Roşca, văr al lui Petru Rareş a inițiat adăugarea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluție unică, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nici o deschidere, precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în streașină, lucrări ce au dat construcției o mare stralucire. Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ştefan cel Mare, anul 1496. În scenele din altar și din naos artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atenția mai ales: Cina cea de Taină, Împărtăşirea Apostolilor, Spălarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor şi tabloul domnitorului Ștefan cel Mare (în naos). Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareş, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viață, însuflețite, firești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată a diferitelor scene. Fațada de vest, cu impresionanta scenă a Judecăţii de Apoi, este alcatuită compozițional pe patru registre. În partea superioară se află Dumnezeu Tatăl, registrul al doilea cuprinde scena Deisis, încadrată de apostoli așezați pe scaune. De la picioarele Mântuitorului pornește un râu de foc în care păcătoșii își află chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfântului Duh, simbolizat în forma unui porumbel, Sfânta Evanghelie și Protopărinții neamului românesc. - având spre nord un grup de credincioși călăuziți de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredincioși care primesc dojana lui Moise. În registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpăna care cântarește faptele bune și pe cele rele, lupta dintre îngeri și demoni pentru suflete; în zona de nord raiul, iar în cea de sud iadul. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilţ domnesc, o adevarată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigorie Roşca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastru), din pronaos.
Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (născut 1433 la Borzeşti şi decedat 2 iulie 1504 la Suceava), a fost domn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, țara a dus multe lupte pentru independență împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplomat, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității țării, inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația unor iluștri contemporani, iar, grație tradiției populare, a fost transformat într-un erou legendar.
Câteva vignete de pe bancotele statelor americane de dinainte de proclamarea independenţei SUA
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu