REPERE CALENDARISTICE CULTURALE
SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI
ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI
LUNA OCTOMBRIE
1 octombrie 1907 – A decedat la Buzău - Nae Stănescu,
unionist, gazetar, membru al Partidei Nationale si deputat in Divanul ad-hoc ca
reprezentant al buzoienilor (născut 1832 în Călăraşi-Ialomita). Primar
al orasului Buzău (1864 – 1874 şi 1876 -1877), membru in Consiliul comunal si
judetean si al Camerei de Comert, a fost directorul si proprietarul publicatiei
Unirea (5 august 1885 – 4 iunie 1887;
22 septembrie 1888 - 1890), ziar industrial, comercial si politic. A redactat
si editat revista Curierul Satelor (5
februarie 1896 - 2 iulie 1898; 18 ianuarie -16 mai 1899).
6 octombrie 1930 - S-a născut la Conduratu, judeţul Prahova - Paul Ioachim, actor şi dramaturg, decedat 11 iulie 2002 la Bucureşti. Îşi începe învăţătura la Buzău, unde urmează şcoala primară şi
cursurile Liceului „B.P. Hasdeu" (1941-1949). Din perioada 1947-1948
datează primele sale apariţii ca actor-amator, pe scena Teatrului
Popular din localitate, şi totodată cele dintâi încercări în domeniul
dramaturgiei, între 1949 şi 1953 este student la secţia de actorie a
Institutului de Teatru „I.L. Caragiale" din Bucureşti. După terminarea
studiilor este angajat la Teatrul Giuleşti din capitală, unde va juca
până în 1993, când se pensionează. După un debut ratat - piesa Ioana nu reuşeşte să treacă, în 1957, de cenzură, situaţie ce se va repeta de-a lungul carierei de autor dramatic a lui Ioachim - îşi vede o piesă pusă în scenă în 1970 la Teatrul Dramatic din Galaţi (Ascensiunea unei fecioare). Publică primul volum, cu piesele Goana şi Nu suntem îngeri, de-abia
în 1981, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din
Bucureşti. Alte piese de teatru, scenarii TV, schiţe şi scenete
umoristice pentru radio nu sunt transpuse decât parţial în cărţi: O vară fierbinte (1984), Carlo contra Carlo (1995, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti) şi Comedii... şi ceva drame (2000). În 1988 i se decernează din nou Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, pentru Aşteptam pe altcineva (publicată în revista „Teatrul"). A scris şi publicat: Goana. Nu suntem îngeri, O vară fierbinte, Carlo contra Carlo şi Comedii... şi ceva drame.
9 octombrie 1914 – S-a născut la Ulmeni – Mihail I. Dragomirescu,
istoric literar, editor, publicist (decedat 4 martie 1999 la Bucuresti). Sub
pseudonimul Mihai Ulmeanu, a debutat ca publicist la 19 ani, in Facla si a colaborat la publicatiile: Cadran,
Preocupari literare, Romania literara, Scanteia, Studentul roman, Chemarea
Buzaului, Presa noastra, Viata romaneasca, Gazeta invatamantului, Ideea nationala, Curierul etc.. La 20 iulie 1935, editeaza la Ulmeni,
impreuna cu Haralambie Ionita, unicul numar al publicatiei Tarina, de orientare comunista, interzisa de cenzura vremii.

Crima de la
ora zero.
12 octombrie 1949 – S-a născut la Parscov - Ion Sultănescu,
chestor, editor si publicist. In anul 1990, se numara printre intemeietorii
publicatiei Ancheta, editata de
Inspectoratul Judetean de Politie Braila, iar dupa mutarea sa la Buzau, in
calitate de comandant al I.P.J., fondeaza, in anul 1996, saptamanalul Informatia Politiei, devenita, ulterior Amprenta si revista Politia buzoiana. Pana la avansarea sa in functie, ca director al
Directiei Politiei de Ordine din I.G.P.R., si plecarea sa la Bucuresti, in
1999, a semnat, in fiecare numar al Amprentei,
editoriale si alte materiale publicistice, inclusiv epigrame. A coordonat
volumul „Din cronica politiei la curbura Carpatilor. Obarsii, istorie,
evolutie”. A decedat în 30 martie 2005 la Bucureşti.
14 octombrie 1893
– S-a născut la Buzău
– Titus T. Stoika, publicist, editor, gazetar, decedat 11
mai 1993. A fost licenţiat
în drept la Iaşi
şi apoi comisar regal al
Comandamentului C.3, consilier judeţean la Lăpuşna, avocat, profesor la şcoalele
de tragere ale artileriei la Chişinău. A scris: Luptele de la Jiu şi Tisa, Note de călătorie şi Basarabia - pământ românesc.

20
octombrie 1893 – S-a născut la
Valea Râmnicului – Ion Creţu, critic şi istoric literar, editor. Pe
numele real Ioan Gh. Oancea Creţu, urmează cursurile primare în satul natal, pe
cele secundare şi liceale la Bucureşti, iar Facultatea de Litere la Iaşi.
Funcţionează ca profesor la Râmnicu Sărat şi Bucureşti, multă vreme fiind
director al liceului Gheorghe Lazăr. Debutează în revista Patria din Cluj.
Preocupările sale vizează opera lui I. Heliade Rădulescu, Ion Creangă, G.
Ibrăileanu şi, în mod deosebit, M. Eminescu. Operei eminesciene îi dedică şase
volume, în două dintre acestea punând în valoare publicistica politică de la
Timpul. În colaborare cu Al. Rosetti, Jacques Byck şi R. Petre a scris manuale
şi a întocmit antologii pentru elevi. Cele mai cunoscute volume publicate de
Ion Creţu sunt : Viaţa lui Eliade; Ion Creangă - Poveşti, amintiri, anecdote,
istorioare; Mihai Eminescu - Bibliografie documentară. S-a stins din viaţă la
16 ianuarie 1970, Bucureşti.

21 octombrie 1930 – S-a născut la Verneşti - Gheorghe Stamate, ziarist. Absolvent al Facultatii de
Filosofie, Universitatea Bucuresti (1974), debuteaza in presa, in aprilie 1953,
la Viata Buzaului, seria I
(1949-1964). Lucreaza ca redactor la acest ziar pana in 1962, dupa care ocupa
diverse functii in aparatul de stat si partid. In perioada 1969-1981, revine in
presa la periodicul la care a debutat (seria a II-a), ca sef de sectie. Pana in
1989, activeaza in cadrul Consiliului Judetean al Sindicatelor Buzau, dupa
care, din anul 1991 pana in 1996, este redactor si secretar de redactie la
saptamanalul Muntenia.
22 octombrie 1939 – S-a născut la Dara, comuna Şarânga - A. I. Zăinescu,
poet şi publicist, absolvent al facultatii de Filologie din Bucuresti (decedat
14 aprilie 2004, Bucuresti). Debuteaza in presa ca redactor la Scanteia Tineretului, ca in 1972 sa
devina redactor şef. adjunct. A publicat in volume eseuri si poezii si a
colaborat la Viata Buzaului (seria I)
si Luceafarul.
23 octombrie 1949 – S-anăscut la Buzău - Traian Chircu, ziarist,
publicist. Absolvent al Scolii Postliceale M.I.U.-F.R.B. Bucuresti, debuteaza
in presa la cotidianul Opinia (1992).
Dupa absolvirea unui curs de ziaristica, devine realizatorul paginii de sport a
cotidianului amintit, pana in anul 2004, cand pleaca, timp de trei ani in
Statele Unite. Dupa reintoarcerea in tara, din 2007 devine senior-editor la
saptamanalul sportiv Arena buzoiana.
23
octombrie 1868 – S-a născut la Rm.
Sărat, Nicolae Şt. Minovici, profesor doctor, medic legist. Şcoala
primară la Brăila, liceul Sf. Sava
şi Facultatea de Medicină din Bucureşti. Doctor în medicină cu teza Tatuajurile
în România. Funcţionează ca preparator benevol la Catedra de anatomie şi
histologie de la Institutul de chirurgie şi ginecologie, asistent, şef de
lucrări şi conferenţiar la Catedra de medicină legală a Facultăţii de Medicină
din Bucureşti. Efectuează stagii de perfecţionare la Berlin
şi Paris.
Funcţionează ca medic legist pe lângă Parchetul Tribunalului Ilfov şi
subdirector al Institutului medico-legal, profesor de medicină legală la
facultăţile de medicină din Cluj şi Bucureşti. Membru titular al Academiei de
Medicină din Bucureşti, membru al Societăţii Internaţionale de Antropologie,
precum şi al societăţilor de antropologie din Paris şi Berlin şi al Societăţii
franceze de medicină legală. În anul 1912, la Expoziţia internaţională de
medicină socială de la Roma, a fost medaliat pentru metoda sa de fotografiere
post mortem. Preşedinte al Colegiului medicilor din România şi fondator al
Revistei de medicină legală (1939-1940). A fost unul din promotorii asistenţei
medico-sociale în Bucureşti, organizând serviciile de prim ajutor şi chirurgia
de urgenţă în caz de accidente. Lui i se datorează înfiinţarea Serviciului de
Salvare (1906) şi a Spitalului de Urgenţă (1923). Este unul dintre fondatorii
Azilului de noapte şi cel care a iniţiat înfiinţarea unor şcoli de reeducare pe
meserii şi agricultură în scopul lichidăriii cerşetoriei şi vagabondajului. Ca
şef al serviciului antropometric, a scris în Studiu despre spânzurătoare şi un
manual despre autopsiile medico-legale. Admirator al artei populare româneşti,
a colecţionat în timp numeroase creaţii fondând, în casa de la Şosea, Muzeul de
artă naţională Prof. dr. N. Minovici. S-a stins din viaţă la 26 iunie 1941,
Bucureşti.
23 octombrie 1956
– S-a născut la Buzău
– Vasile Burciu, poet
25 octombrie 1929
– S-a născut la Buzău - Mircea Lerian (Mircea Harpalete), prozator, publicist
şi dramaturg
26 octombrie 1951
– S-a născut la Rădăuţi, judeţul Suceva, George Savu – poet şi prozator
stabilit la Buzău


***
DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA
BUZOIENCEI ICA UNGUREANU
CRIZĂ, DE TREI ORI, CRIZĂ!
Din criză, Doamne, m-am ivit
Şi am trăit în criză;
Acum, din criză am ieşit
Şi-ncap într-o valiză.
Din criză, Doamne, m-am ivit
Şi am trăit în criză;
Acum, din criză am ieşit
Şi-ncap într-o valiză.
ECONOMIA SUBTERANĂ
Crescută în al crizei beci,
Se simte ca la ea acasă
Şi-acolo va rămâne-n veci...
Căci n-are interes să iasă.
Se simte ca la ea acasă
Şi-acolo va rămâne-n veci...
Căci n-are interes să iasă.
CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA
Monedele de mai sus sunt confecţionate din argint cu puritatea de 92,5%, au greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, margine netdeă, au fost emise in tiraj de 1000 de exemplare, la preţul oficial de 200 ron bucata.
Pe ele se prezintă stema transnistreană şi un semn grafic zodiacal.
Această monedă este
confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14
grame, diametrul de 32 mm, margine netdeă, a fost emisă in tiraj de 500
de exemplare, la preţul oficial de 250 ron bucata.
Pe ea se prezintă stema transnistreană, statuia poetului Taras Şevcenko; în dreapta, pe două rânduri, inscripţia 75 ЛЕТ (75 de ani), clădirea Universităţii de Stat, anii aniversari 1930 şi 2005; la exterior, pe o panglică, urmând circumferinţa monedei, inscripţia ПРИДНЕСТРОВСКИЙ ГОСУДАРСТВЕННЫЙ УНИВЕРСИТЕТ им. Т.Г.ШЕВЧЕНКО (Universitatea de Stat T.G. Şevcenko din Transnistria) şi o ramură. Deci fondarea Universităţii transnistrene
Taraş Şevcenko din Tiraspol a avut loc în anul 1930.
Taras Șevcenko (născut 9 martie 1814 si decedat 10 martie 1861) a fost un pictor şi poet romantic ucrainean, considerat poetul naţional al Ucrainei.
Opera sa literară este considerată ca fiind fondatoarea limbii şi
literaturii ucrainene moderne. A scris şși în limba rusă şi a creat opere
valoroase ca pictor şi ilustrator.
Această monedă este
confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14
grame, diametrul de 32 mm, margine netdeă, a fost emisă in tiraj de 500
de exemplare, la preţul oficial de 250 ron bucata.
Pe ea se prezintă stema transnistreană şi cetatea Tiraspol. Cetatea Tiraspol a fost proiectată de către arhitectorul francez Francois Sainte de Wollant şi a fost construită între anii 1792 -1793. Fiind amplasată pe malul stâng al Nistrului, cetatea a avut un rol important în protecţia graniţelor de sud-vest ale imperiului rus. În jurul cetăţii a apărut şi s-a dezvoltat oraşul Tiraspol.
Această monedă este
confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14
grame, diametrul de 32 mm, margine netdeă, a fost emisă in tiraj de 500
de exemplare, la preţul oficial de 250 ron bucata.
Pe ea se prezintă stema transnistreană şi cetatea Tighina. Cetatea Tighina a făcut parte din marele şi binechibzuitul sistem
defensiv al Moldovei medievale, fiind pe vremuri una din cele mai
puternice cetăţi. În secolul XIV domnul Ştefan cel Mare a construit o cetate din pământ şi lemn – o palancă, pentru a
apăra trecătoarea de tătari. Cetăţuia de pământ era, probabil, rotundă
sau semirculară, avea şanţ şi val de apărare, iar în poală valului din
interiorul cetăţii erau făcute locuinţe de tip bordei. Acest lucru este
demonstrat de săpăturile care au descoperit urmele unei locuinţe arse şi
diferite obiecte de uz casnic din sec. XV – XVI. La sfârşitul sec. XIV -
începutul sec. XV, pe locul unde mai înainte fusese punctul vamal, a
fost întemeiat oraşul cu acelaşi nume tighina. Apoi cetatea este consolidată de Petru Rareş. Cetatea a fost cucerită de Soliman Magnificul(1538). Devenind reşedinţă de raia turcească, vechiul nume e substituit cu altul nou, Bender, adică, "oraş fluvial".Turcii o întăresc şi consolideză ca pe o adevărată fortăreaţă.
___________xxXxx__________
România - Cisnădie (Hehau) - Fabrica de postav "GUNDISCH & SIMONIS S.A" - Acţiune 2000 lei 1943
Câteva ornamente decorative marginale de pe acţiuni germane
2 comentarii:
Onu Cazan 15 Oct. 1928 - 18 Sep 2013
Am apreciat sa gasesc o biografie atat de detaliata pe blogul dvs.
Ma plec in fata dvs. Dumnezeu sa va dea sanatate!
Trimiteți un comentariu