Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 22

Aceasta este o monedă din Transilvania - ducat 1731 - Carol al VI-lea - din aur cu puritatea de 98% în greutate de aprox. 3,5 grame. Pe aversul acesteia se prezintă cerc perlat exterior, în interior bustul împăratului Carol al VI-lea privind spre stânga şi textul CAROL·VI D·G·R·I·___ S·A·G·H·H·B·R iar pe revers cerc perlat exterior, în interior vulturul bicefal cu stema Transilvaniei pe piept şi textul ·ARCHID·A·D·B·PRINC·TRANSYL·1731. Iată subînţelesul celor două inscripţii:CAROL[VS] VI D[EI] G[RATIA] R[OMANORUM] I[MPERATOR] S[EMPER] A[VGVSTVS] G[ERMANIAE] H[ISPANIAE] H[VNGARIAE] B[OHEMIAE] R[EX] - însemnînd Carol al VI-lea, prin mila lui Dumnezeu împărat al romanilor, veşnic august, rege al Germaniei, Spaniei, Ungariei şi Boemiei, ARCHID[VX] A[VSTRIAE] D[VX] B[VRGVNDIAE] PRINC[EPS] TRANSYL[VANIAE] - însemnând Arhiduce al Austriei, duce al Burgundiei şi principe al Transilvaniei. Monetăria medievală transilvană cunoaşte cîteva perioade importante de evoluţie: perioada regatului ungar care a bătut monede şi în spaţiul intracarpatic (în preajma minelor de aur, să zicem), perioada de principat autonom (sub suzeranitate otomană), perioada habsburgică pînă sub Maria Tereza, în care au continuat sa fie emise monede transilvănene propriu zise (purtînd chipul împăratului sau împărătesei, dar şi stema principatului) şi cea făcînd trecerea spre epoca modernă, ultima practic amintind de Transilvania doar prin siglele monetăriilor pe monede imperiale comune.

Viaţa principatului autonom transilvănean sub Habsburgi s-a scurs între 1691 şi 1867, cînd dualismul austro-ungar i-a pus capăt. Principatul a beneficiat de un statut separat (reglementat prin diploma leopoldină), fiind direct subordonat împăratului. Prin pacea de la Carlowitz (1699) şi apoi de la Passarowitz (1718) Poarta a fost silită să recunoască stăpînirea austriacă în Transilvania. Moneda de mai sus aparţine celei de a treia perioade, fiind un ducat de aur bătut de Carol al VI-lea (1711 - 1740). E o piesă rară, fiind cotată undeva între 1.000 şi 1.500 de euro.

Aceasta este o monedă din Transilvania - 1/2 ducat 1775 - Maria Tereza - din aur cu puritatea de 98%, în greutate de aproximativ 1,75 grame. Pe aversul acesteia se prezintă cerc perlat exterior, în interior bustul împărătesei Maria Tereza privind spre stînga şi inscripţia M·THERE·D:G·___ R·I·HU·BO·REG·, iar pe revers cerc perlat exterior, în interior vulturul bicefal cu stema Transilvaniei pe piept, valoarea 1/2 şi inscripţia A·AU·DUX·B·M·PR·___ TRA·COTY·1775· Inscripţia începe pe aversul ducatului şi se încheie pe revers: M·THERE·D:G·___R·I·HU·BO·REG· A·AU·DUX·B·M·PR·TRA·COTY·1775· citindu-se M[ARIA] THERE[SIA] D[EI] G[RATIA] R[OMANORUM] I[MPERATRIX] HU[NGARIAE] BO[HEMIAE] REG[INA] A[RCHIDUX] AU[STRIAE] DUX B[VRGVNDIAE] [ET] M[EDIOLANUM] PR[INCEPS] TRA[NSYLVANIAE] CO[MES] TY[ROLIS] şi însemnînd Maria Tereza, prin mila lui Dumnezeu împărăteasă a romanilor, regină a Ungariei şi Boemiei, arhiducesă a Austriei, ducesă a Burgundiei şi a Milanoului, principesă a Transilvaniei şi contesă a Tirolului. Viaţa principatului autonom transilvănean sub habsburgi s-a scurs între 1691 şi 1867, când dualismul austro-ungar i-a pus capăt. Principatul a beneficiat de un statut separat (reglementat prin diploma leopoldină), fiind direct subordonat împăratului. Prin pacea de la Carlowitz (1699) şi apoi de la Passarowitz (1718) Poarta a fost silită să recunoască stăpînirea austriacă în Transilvania.Moneda de mai sus aparţine celei de a treia perioade, fiind o jumătate de ducat de aur bătut de Maria Tereza (1740 - 1780), fiica lui Carol al VI-lea. O piesă frumoasă precum cea din imaginile de mai sus valorează undeva la 300 - 400 de euro. A fost bătută chiar în 1775, anul în care Maria Tereza a răpit prin maşinaţiuni şi presiune militară Bucovina de la Principatul Moldovei, în ciuda protestelor îndreptăţite ale lui Grigore Ghica al III-lea.

Aceasta este o monedă din Transilvania - 1 greschl 1765 - Maria Tereza - din aramă, de formă rotundă, cu diametrul de 22 mm, 9,1 sau 7,6 grame. Pe aversul acesteia se prezintă cerc perlat exterior, ornamente, inscripţia EIN GRESCHL 1765, iar pe revers cerc perlat exterior, în interior stema Transilvaniei pe scut ornamentat, având ca susţinători la dreapta o ramură de laur şi la stânga o ramură de palmier, deasupra scutului coroană.

***

DOUĂ PARODII DUPĂ VERSURILE

UNOR MARI POEŢI ROMÂNI

O, RĂMÂI! - Eminesciană

de Nic Petrescu - Piteşti

Din plin viaţa şi-au trăit-o,

Se iubeau ca doi nebuni,

O rămâi, rămâi, iubito!

Şi-a rămas, e-n şase luni!

MINULESCIANĂ

de Mircea Ionescu Quintus – Ploieşti

În cinstea ta, cea mai frumoasă,

Am luat inele, blănuri, casă,

Maşină, mobilă, covoare,

Şi patru ani de ...închisoare.

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 16,5 grame, diametrul de 30 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 de exemplare, preţul oficial de vânzare necunoscut.

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul mitropolitului Dosoftei.

Mitropolitul Dosoftei (1624 - 1693) a fost un mare cărturar român, talentul căruia s-a manifestat în a doua jumătate a secolului XVII a fost mitropolitul Dosoftei. Dimitrie Bărilă (sau Borâlă), viitorul mitropolit Dosoftei, este originar de prin părţile Sucevei, dintr-o familie de mazili. Viitorul poet şi traducător Dosoftei pare de asemenea a fi înrudit cu o ramură de aromâni - Papară - valahi macedonieni, stabiliţi cu traiul ceva mai înainte în Galiţia, fapt care ar vorbi despre originea balcanică pe o anumită linie a cărturarului. Nu se cunoaşte când şi în ce împrejurări cărturarul a îmbrăţişat cariera ecleziastică. Se admite, de exemplu, că a fost printre cei ce şi-au făcut studiile la Colegiul slavo-greco-latin din Iaşi şi s-a format în mediul cultural cărturăresc şi religios al mitropolitului Varlaam, a cărui iniţiative culturale le-a continuat cu deosebit succes mai târziu. Ajuns la maturitate, Dosoftei poseda limbile latină şi greacă veche, precum şi unele limbi şi culturi moderne (polonă, ucraineană, rusă, neogreacă). Această împrejurare i-a determinat pe cercetători să admită că Dosoftei şi-ar fi continuat studiile, de altfel ca şi alţi reprezentanţi ai culturii noastre, în Polonia, la cunoscuta şcoală a Frăţiei ortodoxe din Lvov. În 1649 este atestat ca ieromonah la mănăstirea Probota, în 1658 devine episcop de Huşi, iar în 1659 este episcop de Roman. În aceşti ani leagă o strânsă prietenie cu celebrul cronicar Miron Costin, cu grecul Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierulalimului, După 1665 începe lucrul asupra operei sale de mare răsunet "Psaltirea în versuri", pe care o va tipări la mănăstirea Uniev din Ucraina în 1673. Fiind uns mitropolit în 1671, în scurtă vreme se vede antrenat în evenimentele legate de războiul turco-polon, în care el sprijină politica antiontomană a domnului Moldovei Ştefan Petriceicu (1673-1674). În 1673 împreună cu acesta din urmă, Dosoftei este nevoit să se refugieze în Polonia. La începutul anului 1675 revine în Moldova, iar peste câteva luni redobândeşte scaunul mitropolitan, după care urmează o perioadă de un deceniu de intensă muncă intelectuală de traducere şi tipărire a principalelor cărţi de cult creştin ortodox în limba română. La fel ca şi celebrul său profesor Varlaam, mitropolitul Dosoftei adresează traducerile şi tipăriturile sale către întreaga seminţie românească.

Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 7,8 grame, diametrul de 24 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 300 de exemplare, preţul oficial de vânzare necunoscut.

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (născut 1433, Borzeşti şi decedat 2 iulie 1504 la Suceava), fiul lui Bogdan al III-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, ţara a dus multe lupte pentru independenţă împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei.

Această monedă este confecţionată din alamă placată cu nichel, are greutatea de 25 grame, diametrul de 30 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 de exemplare, preţul oficial de vânzare necunoscut.

Pe ea se prezintă stema republicii, harta Moldovei şi o tablă de şah cu două piese pe ea. În anul 2005, la Chişinău, a avut loc Campionatul european feminin de şah.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 13,5 grame, diametrul de 24,5 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 de exemplare, preţul oficial de vânzare necunoscut.

Pe ea se prezintă stema republicii şi o acvilă imperială.

Acvila Imperială (Aquila heliaca) este o pasăre răpitoare distribuită prin Europa de est şi mare parte din Asia. Există mici populaţii izolate în Alpii austrieci şi italieni, deasemenea în Cipru. Are o lungine de 80 cm de la cioc până la vârful cozii şi 2 metri anvergura aripilor. Masculul cântăreşte puţin peste 2,5 kg, iar femelele, sunt mai mari, pot ajunge la 4,5 kg. Între femelă şi mascul nu există diferenţe semnificative cu excepţia marimii. Penajul este maro închis pe tot corpul cu excepţia umerilor şi a cozii, pe umeri ( mici pete albe), iar coadă ( neagră cu o fina bandă albă). La tâmple este maro deschis sau aurită. Acvilele imperiale sunt încălţate, au picioarele acoperite de fulgi pe toată suprafaţa excepţie pe gheare, pielea este solzoasă iar ghearle sunt puternice.

_________xxXxx_________