Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 26

Aceasta este o monedă de probă - 5 sutimi 1864 - din bronz, de formă rotundă cu margine netedă, diametrul de 22,5 mm şi greutatea de ~5,7 grame. Pe aversul acesteia se prezintă inscripţia circulară PRINCIPATELE UNITE, jos literele A G - poate iniţialele gravorului - despărţite de o roză cu cinci petale, în cerc perlat interior valoarea nominală 5 SUTIMĬ şi anul 1864 şi cerc liniar exterior, iar pe revers cerc liniar exterior, ALECSANDRU IOAN I, capul principelui spre dreapta. În prezent această probă de monedă poate fi admirată la Muzeul Unirii din Iaşi.

Despre proiectele de monede din timpul lui Alexandru Ioan Cuza: În prima parte a secolului al XIX-lea în Moldova şi în Valahia erau admise în circulaţie peste 70 de specii de monede emise de alte state. Aveau curs legal diverse monede ale ţărilor vecine, Austria, Turcia şi Rusia, precum şi monede din Franţa, Anglia sau alte state europene. Erau acceptate în circulaţie inclusiv monede care nu mai aveau curs legal în statele emitente! Circulaţia diverselor monede străine aducea mari pagube economiei naţionale, iar cursul de schimb varia în permanenţă. Mai multe încercări de reformă monetară au dat greş înainte de 1867. Astfel, în 1859-1860, domnul Cuza, domnitorul ales al Principatelor Unite, a făcut o primă încercare de introducere a unui nou sistem monetar. Un rol important în acest sens l-a avut consulul Imperiului Francez la Iaşi, Victor Place, un mare filo-român. Proiectul introducea practic sistemul monetar zecimal din Franţa, iar monedele urmau să fie bătute la Paris. Unitatea monetară, după modelul francului francez, trebuia să se cheme român sau romanat, urmând să fie împărţită în centime. Proiectele de monede de la 1860 au fost imortalizate sub formă de medalii în anul 2007. Toate proiectele au fost desenate în 1860 de către numismatul francez Adrien de Longpérier, conservator la Cabinetul numismatic de la Muzeul Luvru, prieten cu Place. În 1864 o nouă încercare de reformă s-a soldat cu baterea probei de 5 sutimi. E posibil să existe şi o probă de 10 sutimi din anul 1864.

Despre proba de 5 sutimi din 1864: Nu se ştie cărui gravor îi aparţin iniţialele A G. Pe baza legăturilor strânse dintre Principatele Unite şi Franţa - Napoleon al III-lea, împărat între 1852 şi 1870, era un mare prieten al Principatelor - se poate presupune că piesele ar fi putut fi bătute în Franţa. În acest caz AG ar putea însemna chiar şi Atelier de Gravure. Între 1855 şi 1878 gravor şef al monetăriei de la Paris era Désiré-Albert Barre, iar conform cutumei, pe piesele bătute trebuia să apară semnul gravorului şef - o ancoră, în cazul lui D.A. Barre. Dacă însă în loc de AG citim AC, atunci am putea identifica gravorul în persoana lui Armand Auguste Caqué (1793-1881) - mai ales că artistul francez era cel care trebuia să graveze monedele Principatelor Unite conform proiectului de contract din anul 1860, dintr-o scrisoare a consulului Franţei la Iaşi, Victor Place, către prinţul Cuza. E drept că medaliile acestuia erau semnate CAQUE F şi nu AC.

Aceasta este o monedă de probă - 20 bani 1876 - de formă rotundă cu margine zimţată, cu diametrul de 23,5 mm şi greutatea de ~7,5 grame. Pe aversul acesteia se prezintă cerc perlat exterior, stema României şi anul 1876 într-un cerc liniar interior, valoarea nominală 20 BANI şi inscripţia * ESSAI MONETAIRE * (în limba franceză), iar pe revers cerc perlat exterior de-a lungul căruia se află inscripţia ALLIAGE SEBILLOT *, în interiorul unui cerc de şnur şi cuvântul PARIS. Aliajul Sebillot este asemănător la aspect cu argintul, fiind format din cupru, nichel şi zinc. Este un fel de "maillechort" - aliaj numit după francezii Maillet şi Chorier, care l-au obţinut în anul 1819.

Aceasta este o monedă de probă - 1 leu 1869 - de formă rotundă cu margine zimţată, cu diametrul de 23 mm. Pe aversul acesteia se prezintă cerc perlat exterior de-a lungul căruia se află inscripţia CAROL I° DOMNU AL ROMÂNILOR. şi efigia domnului spre dreapta, sub gât este scris numele gravorului, WYON, iar pe revers, cerc perlat exterior valoarea nominală 1 LEU în ghirlandă de frunze de laur şi de stejar, ROMANIA şi anul 1869 încadrat la stânga şi la dreapta de câîte două stele cu cinci raze. Proba provine de la monetăria Heaton. Probele, ca de altfel şi toate monedele româneşti bătute în străinătate înainte de obţinerea independenţei în 1877, au fost comandate doar la monetării particulare. Guvernul Otoman acceptase ca România să bată monedă proprie cu condiţia ca pe acele monede să existe un semn al suzeranităţii otomane. Evident că probele prezentate aici nu se supun acestei clauze; guvernul otoman a intervenit pe lîngă guvernul francez, belgian şi probabil şi britanic pentru a opri baterea de monede neconforme în monetăriile oficiale. O astfel de intervenţie nu putea însă afecta o companie privată precum Heaton.

Aceasta este o monedă de probă - 50 bani 1869 - din metal alb, probabil argint, de formă rotundă cu margine zimţată, cu diametrul de 18 mm şi greutatea de 2,5 grame. Pe aversul acesteia se prezintă cerc perlat exterior, valoarea nominală 50 BANI în ghirlandă de frunze de laur şi de stejar, ROMANIA şi anul 1869 încadrat la stânga şi la dreapta de câte două stele cu cinci raze, iar pe revers cerc perlat exterior de-a lungul căruia se află inscripţia CAROL I° DOMNU AL ROMÂNILOR. şi efigia domnului spre dreapta. Sub gât este scris numele gravorului, WYON. Acestă piesă ar fi putut fi prima monedă modernă românească de argint. Este bătută la monetăria Heaton din Birmingham şi prezintă efigia domnitorului Carol I cu favoriţi şi cu mustaţă. Pe toate celelalte monede bătute în timpul lui Carol I acesta apare purtând barbă şi mustăţi.Probele, ca de altfel şi toate monedele româneşti bătute în străinătate înainte de obţinerea independenţei în 1877, au fost comandate doar la monetării particulare. Cum guvernul otoman nu vedea cu ochi buni faptul că România dorea să emită monedă, un contract cu o monetărie de stat din vest putea fi cu uşurinţă blocat printr-o intervenţie diplomatică a turcilor.

Aceasta este o monedă de probă - 2 lei 1869 - din metal alb, probabil argint, de formă rotundă cu margine netedă, cu diametrul de 26 mm. Pe aversul acesteia se prezintă cerc perlat exterior, valoarea nominală 2 LEI în ghirlandă de frunze de laur şi de stejar, ROMANIA şi anul 1869 încadrat la stânga şi la dreapta de câte două stele cu cinci raze, iar pe revers cerc perlat exterior de-a lungul căruia se află inscripţia CAROL I° DOMNU AL ROMÂNILOR. şi efigia domnului spre dreapta. Sub gât este scris numele gravorului, WYON.

***

DOUĂ EPIGRAME

CU ADÂNC SUBÎNŢELES

DIN CREAŢIA LUI GHE. SUCIU

PAROLISTUL

Beţia dragostei, el i-a promis,

Atunci când de soţie a cerut-o,

Şi n-a făcut de-atunci vreun compromis

Că tot într-o beţie …a ţinut-o!

ARIVISTUL

Schimbând vreo patru mari partide,

Prin tot atâtea mici „rocade”

Azi nu mai e un „ LINGE - BLIDE “…

…e „ OASE - ROADE “ !

_________xxx___________

CASA REGALĂ A ROMÂNIEI

ŞI CARTEA POŞTALĂ

O documentare privind Cartea poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special, găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79