Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 25

Aceasta este monedă Sadagura de - 1 para 1771 - din cupru, de formă aproximativ rotundă, cu diametru ~28 mm şi greutatea de ~10 grame. Pe aversul acesteia se disting două scuturi ovale înclinate unul spre celălalt, în cel din stânga capul de bour al Moldovei, în cel din dreapta acvila Munteniei cu cruce cu două braţe în cioc, alături lună, pe linia solului o coroană, deasupra scuturilor coroană domnească, în exergă linie orizontală şi anul 1771, în partea de sus inscripţia semicirculară în limba rusă MON. MOLD: I VALAK şi cerc zimţat exterior, iar pe revers inscripţia cu litere chirilice PARA (subliniat cu una sau două linii apropiate) 3 DENGHI într-un pătrat cu laturile torsadate; cerc zimţat exterior; muchia ornamentată cu un motiv vegetal. În anul 1771 la Sadagura s-au bătut doar monede de o para, în valoare de 3224 ruble şi 37 copeici, adică 214958 piese. În acest număr intră atât tirajele pieselor obişnuite de 1 para / 3 denghi cît şi tirajele monedelor-probe de 3 denghi. Uzdenikov, în cartea Monetî Rossii 1700 - 1917 (Moscova, 1986), afirmă că piesele probă de 3 denghi de cupru s-au bătut în cantităţi destul de mari, şi că doar proba de 5 copeici 1771 este cu adevărat rară.

Aceasta este o monedă - taler Mario - din aur curat, de formă rotundă, cu diametrul de 38 mm, greutatea de 55 grame, cu margine netedă. Pe aversul acesteia de reprezintă împăratul Mario privind spre stânga, cruce şi legenda IMP MARIO AUG GER RUS HUN BUL SER AME împrejmuind efigia, ADRIAN (numele gravorului) sub gât, iar pe revers stemă personală a împăratului, anul 1472 flancând scutul, cruci şi legenda MONETA MOLDAVIE + HUNGARIA CAPTA + împrejmuind stema.Monedă de dimensiunea unui taler a fost bătută de Mario cel Înţelept şi Răzbunător, Împărat al Moldovei. Împăratul, cu barbă, priveşte spre stînga spre o adunătură de captivi îngenuncheaţi (figuraţi pe alte monede purtînd mărturiile triumfului). Monedele, bătute în monetăriile imperiale din Tătăraşi, au fost întrebuinţate pentru a serba noile victorii în est şi vest. Zece talanţi de aur pur (adică de zece ori 49,077 kg) au fost folosiţi pentru baterea monedelor ce apoi au fost aruncate în timpul triumfului mulţimilor aclamânde în delir din Iaşi, capitala Imperiului, fiind primite cu zgomotoase aprobări entuziaste care s-au făcut auzite de la o bătaie de puşcă în afara zidurilor cetăţii. Există şi piese mai mari,110 g - 137,5 g, ele au fost bătute pentru protocol şi şefi de stat (dispuse tematic sub formă de salbe), dar nu există imagini disponibile.

Aceasta este o monedă - tip Costeşti-Gârla - din aliaj AE, de formă neregulată, cu diametrul de 14 -17 mm, şi greutatea de ~0,8 grame. Pe avers se distinge tamga şi pseudoinscripţia - posibil litera arabă س (sin) sau poate ع (ain) rotită şi cerc liniar exterior, iar pe revers o inscripţie degenerată (pseudoinscripţie) pe două rânduri şi cerc liniar exterior exterior. Costeşti este o localitate în raionul Ialoveni din Republica Moldova (din fostul judeţ Lăpuşna) atestată documentar din anul 1573, din timpul domniei lui Ion Vodă cel Cumplit.Satul Gârla, ce acum face parte din Costeşti, este atestat documentar din anul 1724. În anul 1959 aici au fost descoperite 13 piese deosebite, de două tipuri, publicate în 1969; acestea au căpătat denumirea de monede Costeşti-Gârla, sau doar Costeşti.

Despre monedele Costeşti-Gîrla: Monedele Costeşti-Gârla sunt de două tipuri principale, unul cu tamga (oarecum asemănătoare cu tamgaua de pe monedele bătute de hanii Crimeei) şi cu pseudoinscripţie, iar al doilea cu inscripţie degradată pe ambele feţe (mai rare şi considerate de greutate dublă). Piesele de tipul I sunt subţiri, uneori de formă poligonală, bătute pe tablă de aramă, şi au aproximativ 0,8 grame. Se poate ca emitentul să fi intenţionat ca monedele să aibă masa de un danik. Un danik este o şesime de miskal (dirham), iar dirhamul are cam 70 grăunţe (grains). Un grăunte (grain) are 0,0647989 g, deci masa unui danik era de aproximativ 0,78 g. Piesele mai grele, de tip II, de 1,57 g ar putea reprezenta 2 danici de aramă. Tamgaua este o emblemă folosită de triburile altaice (huni, mongoli, popoare turcice etc.). Tamgaua ce apare pe monedele tătărăşti din Crimeea reprezintă stilizat tridentul lui Ghirai I, fondatorul Hanatului Crimeei şi urmaş declarat al lui Gingis Han. Tamgaua de pe monedele Costeşti-Gârla seamănă şi cu un triskelion, doar că unul din braţe este drept. Triskelion-ul este un motiv ornamental format din trei picioare îndoite din genunchi (de altfel, în greceşte înseamnă trei picioare), sau din trei spirale. Ţinînd cont de aspectul inscripţiilor, acest braţ drept este - prin convenţie - aşezat vertical în sus. Astfel de monede s-au mai descoperit la Orheiul Vechi, la Cetatea Alba şi la Hansca (nu departe de Costeşti). Monedele nu se aseamănă cu emisiunile obişnuite din epocă, nefiind deci falsuri de epocă. Se consideră că sunt emisiuni locale executate în stilul monedelor Hoardei de Aur, la comanda unui şef tătar din regiune. Aceste monede au fost bătute în secolul al XIV-lea, foarte probabil între 1359 şi 1363; monetăria ar fi putut fi la Costeşti sau poate la Cetatea Albă. Sunt cele mai vechi monede medievale bătute pe teritoriul Moldovei. Monedele Costeşti-Gârla sunt nişte monede pline de mister, încă puţin (şi foarte incomplet) cunoscute.

Aceasta este o monedă - un gramo 1889 - Julius Popper - Tierra del Fuego - din aliaj 86,4% aur şi 13,2% argint, de formă rotundă cu diametrul de ~13 mm şi greutatea de 1 gram, cu margine netedă. Pe aversul acesteoa se distinge un desen simbolizând granule de aur, inscripţia TIERRA DEL FUEGO însemnând ŢARA DE FOC, numele emitentului - POPPER şi anul 1889, iar pe revers un cerc cu desen simbolizând granule de aur, în interior un ciocan şi un târnăcop, încrucişate şi legate cu o panglică, inscripţiile EL PARAMO şi UN GRAMO (El Paramo era numele localităţii fondate de Popper).

Despre Julius (Iuliu) Popper şi monedele sale: Julius Popper (1857 - 1893) s-a născut la Bucureşti într-o familie de intelectuali evrei. A studiat în Franţa, ajung\nd inginer de mine. A dus o viaţă de aventurier, colindînd o bună parte din lume. După o expediţie de cercetare pe insula Ţara de Foc (insulă împărţită între Chile şi Argentina) Popper a înfiinţat în 1887 un punct de exploatare a aurului numit El Paramo - Pustiul - nume care apare şi pe monedă. Localitatea există şi în zilele noastre, dar se numeşte Rio Grande. Febra aurului a atras în zonă o mulţime de persoane dubioase, iar Popper a cerut şi a obţinut de la autorităţile argentiniene înfiinţarea unui post de jandarmi, în fruntea cărora a fost numit fratele exploratorului, Maxim.

Julius Popper a botezat mai multe locuri din Ţara de Foc cu nume româneşti, menţionate ca atare şi pe harta întocmită în urma explorărilor sale. Unele din acestea s-au păstrat până azi: munţii Carmen Sylva (regina Elisabeta, soţia lui Carol I, folosea acest pseudonim în calitate de scriitoare), râurile Ureche, Rosetti etc..

Popper a bătut şi o altă monedă-medalie, de cinci grame, pe care apare şi inscripţia Lavaderos de Oro del Sud - numele companiei pe care o înfiinţase. A emis şi timbre locale. Ca justificare pentru baterea de monedă proprie Popper a arătat că plata muncitorilor în praf de aur este foarte incomodă, şi că este convenabil să utilizeze monedă pentru plăţi. Dar clima extrem de dură de la capătul lumii întrerupe comunicaţiile cu Argentina şi liniile de aprovizionare pentru perioade foarte lungi - aşa că a fost nevoit să producă singur medalii de un gram şi de cinci grame. Piesele bătute de Popper la El Paramo sunt foarte rare - se crede că ar mai exista azi cam zece bucăţi în total, din unul sau două kilograme. O cantitate mai mare de aur - estimată la 175 de kilograme - a fost transformată în monede „Popper” la monetăria de la Buenos Aires. Imaginea lui Julius Popper de civilizator al Tării de Foc rămâne incontestabilă. Ea este ştirbită de acuzaţiile conform cărora a participat direct sau indirect la exterminarea populaţiei indigene onas.

***

DOUĂ EPIGRAME SOCIALE

VAI DE EUL MEU!

de Iulian Bostan Gohor

În salamuri şi-n pateuri,

Fabricanţii pun la greu

Feluritele lor euri,

Să-l omoare pe al meu !

CAPITALA NOASTRĂ

de Eugen Deutsch

Oraş râvnit de interlopi,

Cu bulevarde sclipitoare,

Ce-ntre borduri costisitoare,

Oferă spaţii largi... de gropi.

CASA REGALĂ A ROMÂNIEI

ŞI CARTEA POŞTALĂ

O documentare privind Cartea poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special, găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79