Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 23

Această monedă este - 1 para 1772 - din bronz, de formă aproximtiv rotundă, cu diametrul de 28,8 mm şi greutatea de 10 grame. Pe aversul ei se disting două scuturi ovale înclinate unul spre celălalt, în cel din stânga capul de bour al Moldovei, în cel din dreapta acvila Munteniei cu cruce cu două braţe în cioc, alături lună, pe linia solului o coroană, deasupra scuturilor coroană domnească, în exergă linie orizontală şi anul 1772, în partea de sus inscripţia semicirculară în limba rusă MON. MOLD: I VALOSK.; cerc zimţat exterior, iar pe revers inscripţia cu litere chirilice PARA (subliniat cu una sau două linii apropiate) 3 DENGHI într-un pătrat cu laturile torsadate; cerc zimţat exterior; muchia ornamentată cu un motiv vegetal.

Această monedă este - 2 parale 1772 - din bronz, de formă aproximtiv rotundă, cu diametrul de diametru 34 mm şi greutatea de 16,36 grame. Pe aversul ei se distinge într-un pătrat, 2 PARA (valută românească), linie orizontală şi 3 KOPIEKI (valută rusească), totul cu litere chirilice, iar pe revers steme în bună măsură corupte (heraldic vorbind) ale Moldovei (la stînga) şi Ţării Româneşti (la dreapta) unite sub o coroană, legenda rusească MON. MOLD: I VALOSK. (scrisă cu chirilice), însemnînd MONEDĂ MOLDOVENEASCĂ ŞI VALAHĂ, anul 1772.

Despre monedele Sadagura: Această monedă, ca şi cea de 1 para de mai sus au fost bătute de armata rusească în timpul războiului cu turcii purtat între 1768 şi 1774. Împărăteasa Ecaterina a II-a îşi înzestrase armata cu un buget frumos pentru acest război şi cu o monetărie, însă a uitat să furnizeze argintul sau metalul preţios necesar pentru batere. Acest fapt a condus la emiterea acestor două monede a căror valoare nominală nu era acoperită de nimic şi a căror circulaţie a fost impusă populaţiei româneşti contra produselor pămîntului. Valoarea monedelor este dublă: mai întâi este exprimată în parale, paraua fiind o monedă mică turcească ce a circulat în principate alături de multe alte monede europene, iar apoi în denghi sau kopieki (copeicile de mai apoi). Rusia a aplicat această politică multor ţări pe care le cucereau sau pe care aveau de gând să le cucerească, bătând monede cu valoarea exprimată dublu şi două legende cel puţin pentru Polonia, Finlanda şi Georgia. Ce este interesant de observat este că în nici un alt caz Rusia nu a bătut monede pentru DOUĂ ţări odată: priviţi legenda de pe avers care spune „MONEDĂ MOLDOVENEASCĂ ŞI VALAHĂ”. Moldova şi Ţara Românească erau desigur legate de moştenirea comună, limbă, religie şi suzeranitate turcească, totuşi în secolul al XVIII-lea erau ţări distincte. Cert este că împărăteasa Ecaterina a II-a Rusiei cunoştea faptul că principatele erau populate de români moştenitori ai vechilor romani şi avea planul de a uni principatele într-un „Regat Dacic” care trebuia dăruit fiului ei. Monedele au fost bătute în Moldova în târguşorul Sadagura de lîngă tîrgul Cernăuţilor. Stema oraşului Sadagura în perioada interbelică era un scut încărcat cu un munte şi trei roze rotunde, rozele semnificînd trecutul monetar al tîrgului (azi Sadagura este o suburbie a oraşului Cernăuţi şi se găseşte în Ucraina). Se prea poate ca în evul mediu domnitori români să fi bătut de asemenea monedă la Sadagura, dar câtă vreme nu sunt informaţii, trebuie presupus că simbolurile heraldice trimiteau la monetăria rusească ce a bătut aceste piese. Bronzul din care au fost bătute monedele este atît de prost încît extrem de greu se poate găsi o piesă în condiţie decentă iar piesa de o para este practic de negăsit în stare acceptabilă.

Despre războiul ruso-turc din 1768-1774: Oficial, războiul a început pe 30 octombrie 1768, când Înalta Poartă a declarat război Rusiei. Pe 16 noiembrie 1769 voluntarii români conduşi de Ilie Lăpuşneanu ocupă oraşul Bucureşti prin surprindere. În aceeaşi zi atacul rusesc asupra Giurgiului nu are succes. Domnul Moldovei, Constantin Mavrocordat, este prins de ruşi la Galaţi, pe 1 decembrie 1769 (moare trei zile mai târziu, la Iaşi). Pe 7 şi 21 iulie 1770 armatele ruseşti (care aveau în componenţă şi voluntari români) sunt victorioase în faţa turcilor, la Larga şi la Cahul. Între iulie 1772 şi martie 1773, la Focşani şi la Bucureşti, au loc negocieri pentru încheierea păcii. Pacea se încheie pe 10 iulie 1774, prin tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi (localitate în Bulgaria de azi). Principatele sunt scutite de haraci pe timp de doi ani. Între 27 septembrie 1769 şi pînă în septembrie 1774 Moldova s-a găsit sub ocupaţia trupelor ruseşti, la fel Ţara Românească, între noiembrie 1769 şi iulie 1774.Ca o consecinţă a acestui război, în urma convenţiei turco-austriece din 7 mai 1775 Austria răpeşte Moldovei un important teritoriu din partea de nord, ce ulterior a fost botezat de austrieci Bucovina. În regiunea răpită atunci se afla şi cel mai important sanctuar al românilor, mormântul lui Ştefan cel Mare de la Mănăstirea Putna.

Această monedă este - 1 para / 3 denghi 1771 Sadagura - probă tip A - din aramă, de formă aproximtiv rotundă, cu diametrul de ~28 mm şi greutatea de 10,46 grame. Pe aversul ei se distinge acvilă bicefală cu capetele încoronate şi cu o coroană deasupra, cu aripile întinse, cu sceptru şi glob cruciger în gheare, cu scuturi ovale cu stemele Moldovei şi Valahiei pe piept; pe circumferinţă, în partea de sus, inscripţia cu litere chirilice MOLD·PARA POLO·; în exergă S de la Sadagura; cerc zimţat exterior; muchia ornamentată (frunze de stejar); există trei variante de scris şi de reprezentare a acvile, iar pe revers cifrul E II (II fiind plasat peste braţul din mijloc al lui E) al împărătesei Ecaterina a II-a, încoronat cu o coroană imperială; în jurul lui E trei globule marcând valoarea 3, inscripţia cu litere chirilice 3 DENGHI 1771.şi cerc zimţat exterior.

Această monedă este - 1 para / 3 denghi 1771 Sadagura - probă tip B - din aramă, de formă aproximtiv rotundă, cu diametrul de ~28 mm şi greutatea de 11,76 grame. Pe aversul ei se distinge acvilă bicefală cu capetele încoronate şi cu o coroană deasupra, cu aripile întinse, cu sceptru şi glob cruciger în gheare, cu scuturi ovale cu stemele Moldovei şi Valahiei pe piept; în exergă PARA, o linie orizontală şi, cu litere chirilice, 3 DENGHI; în părţi, tot cu litere chirilice, inscripţia MOLD: 1771 POLO şi cerc zimţat exterior; muchia ornamentată (frunze de stejar, iar pe revers cruce, cu braţele formate dintr-o coroană şi din cifrul împărătesei Ecaterina a II-a - două litere E încîrligate, în centru II; cerc zimţat exterior.

***

DOUĂ EPIGRAME

CU ADÂNC SUBÎNŢELES

SFAT

de Viorel Martin

Dacă vrei să fii deştept,

Viaţa să o iei în piept,

Primul pas făcut cu rost

E... să vezi cât eşti de prost!

CAM TÂRZIU

de Mircea Ionescu Quintus

Prostiei, cea cu mii de feţe,

O viaţă-am vrut să-i dau de rost:

Şi-abia acum, la bătrâneţe,

Văzui c-am fost ...un mare prost!

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea 92,5%, are greutatea de 22,5 grame, diametrul de 34 mm, margine zimţată şi s-a emis în tiraj de 1000 de exemplare.

Pe ea se prezintă stema republicii şi un barbat pe scaun.

Istoriografia românească confirmă existenaţa a trei principali cronicari moldoveni care au scris letopiseţe, veritabile lecţii de istorii ale timpurilor pe care le-au trait. Aceştia sunt Grigore Ureche (1590 sau 1595 - 1647), Miron Costin (30 martie 1633 - 1691) şi Ion Neculce (1672 - 1745).

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea 99,9%, are greutatea de 16,5 grame, diametrul de 30 mm, margine zimţată şi s-a emis în tiraj de 1000 de exemplare.

Pe ea se prezintă stema republicii, un barbat şi o minge de fotbal..

Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea 99,9%, are greutatea de 13 grame, diametrul de 28 mm, margine zimţată şi s-a emis în tiraj de 500 de exemplare.

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul poetului Grigore Vieru.

Grigore Vieru (născut la 14 februarie 1935 în satul Pererâta, fostul judeţ Hotin şi decedat la 18 ianuarie 2009 în Chişinău) a fost un poet român din Republica Molodova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea 99,9%, are greutatea de 15,5 grame, diametrul de 28 mm, margine zimţată şi s-a emis în tiraj de 300 de exemplare.

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul îndrăgiţilor muzicieni, Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

Ion Aldea Teodorovici (născut la 7 aprilie 1954 în Leova, Republica Moldova şi decedat într-un teribil accident de circulaţie, împreună cu soţia sa, Doina, în data de 30 octombrie 1992 la Coşereni, România) a fost un compozitor şi cântăreţ de origine română din Republica Moldova.

Doina Aldea Teodorovici, pe numele de fată Marin, s-a născut în anul 1958 în oraşul Chişinău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani şi până în clasa a 8-a, participă la dublarea filmelor în româneşte la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular.

În 1975 a absolvit şcoala nr.1, româno-franceză, din Chişinău.. Timp de mai mulţi ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul "Ion Creangă" din Chişinău. Din anul 1982, Doina îşi descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespărţită atât în viaţă, cât şi pe scenă, de compozitorul şi interpretul Ion Aldea Teodorovici. Talentul său multilateral, vocea caldă şi răscolitoare, frumuseţea unică, civismul fierbinte, curajul au impus-o încă de la debut ca pe una din cele mai îndrăgite artiste în Republica Moldova, dar şi peste hotare.

_________xxXxx__________