1000 franci 1958
CONGO BELGIAN ŞI RUANDA – URUNDI
Pentru o perioadă scurtă de timp statul Belgian a emis bancnote sub siglă
comună care au circulat pe teritoriul
ambelor state. Unele dintre aceste
bancnote se aseamănă cu cele ale statului Congo belgian.
CONGO BELGIAN - A fost o colonie belgiană situată în
centrul Africii, pe teritoriul viitorului stat Republica Democratică Congo,
de-a lungul timpului având diferite denumiri şi care şi-a câştigat independenţa
la 30 iunie 1960 faţă de Belgia.
Suprafaţa coloniei a fost de 2 344 858 km.p, populaţia număra 58 milioane
de locuitori iar capitala a funcţionat la Leopoldville (Leopoldstadt).
Deviza naţională unanim acceptată a fost: Muncă şi progres
Steme ale coloniei:
Steaguri ale coloniei:
RUANDA - URUNDI – A
fost o colonie belgiană situată
în centrul estic al Africii, în zona marilor lacuri, care şi-a câştigat
independenţa la 1 iulie 1962 faţă de Belgia.
Suprafaţa coloniei a fost de 54 628 km.p., populaţia număra 12 milioane de
locuitori iar capitala a funcţionat în oraşul Bujumbura.
Nu a avut o deviză naţională unanim acceptată.
Stema coloniei:
Steagul coloniei:
Pe aversul bancnotei aplicate aici este reprezentat chipul regelui belgian
Baudouin,
pe numele complet Baudouin
Albert Charles Léopold Axel Marie Gustave de Belgique, care a trăit în perioada anilor 1930 -1993
şi a condus regatul belgian în perioada anilor 1951 – 1993.
***
VORBE DE DUH
ALE ÎNAINTAŞILOR
ALE ÎNAINTAŞILOR
Un om deştept rezolvă problema, un om şi mai deştept o
evită.
(Albert Einstein)
Un prost nu spune lucruri
inteligente, dar un om inteligent spune multe prostii.
(Garabet Ibrăileanu)
Peştii se prind cu undiţa, iar oamenii cu vorba.
(William Shakespeare)
CASA REGALĂ
A ROMÂNIEI
A ROMÂNIEI
ŞI CARTEA POŞTALĂ
O documentare privind Cartea
poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special,
găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79
Vizita regelui Carol I la Slănic - 1868
Maiorul Candioano Popescu, originar din Buzău, închinând un steag cucerit de la turci, în faţa regelui Carol I - 1877. Ceremonia militară a avut loc în faţa Plevnei, iar steagul a fost capturat în operaţiunea militară de cucerire a redutei Griviţa (30 august 1877 ), de unitatea al cărui comandant era - Batalionul 2 Vânători.
Alexandru Candiano-Popescu (născut 27 ianuarie 1841 la Lipia, în judeţul Buzău şi decedat la 25 iunie 1901) a fost avocat, ziarist, general al armatei române şi iniţiatorul mişcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută şi sub denumirea de Republica de la Ploieşti. A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri din Bucureşti la 10 iulie 1857, ca sublocotenent de artilerie, parcurgând ierarhia militară până la gradul de căpitan. A participat la detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866. În memoriile sale el îşi justifică astfel acţiunea: „Politicienii,
cum am mai zis mai sus, aveau și interese de stat și interese personale
ca să răstoarne pe Cuza. Interesul meu personal era ca dânsul să stea
pe tron cât mai mult. Dar interesul meu nu se potrivea cu cel obștesc.
Mie îmi mergea bine, țării însă îi mergea rău. […] Cu sufletul înecat în
amărăciune și în mâhnire, am intrat în conspirație împins de cea mai
desavârșită dezinteresare și împlinind cea mai grozavă jertfă pe care un
om poate să o împlinească. […] Câte nopți n-am dormit! Ce chin, ce
luptă înverșunată s-a petrecut cu mine! Trebuia să mă hotărăsc. Am ales
țara.” În 1867 a demisionat din armată, urmând studii juridice in Italia şi înfiinţând două ziare, „Perseverența” şi „Democrația”. Fiind considerat un agitator politic, a fost arestat de 3 ori, inclusiv o dată în Austro - Ungaria, unde a petrecut câteva săptămâni în închisoarea Arad. Posedând un pronunţat spirit de frondă, în august 1870 a condus mişcarea republicană de la Ploieşti, împotriva lui Carol I.
Mișcarea a fost înfrântă, iar el împreună cu alţi 40 participanţi a
fost pus sub acuzare, fiind însă achitaţi de tribunalul din Târgovişte. La 24 mai 1875 Ion C. Bratianu, Mihail Kogalniceanu, A.G. Golescu,
Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Alexandru
Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gheorghe Chitu, C.G. Pascov şi N.C.
Furculescu şi-au pus semnătura pe un program politic care atesta
fondarea Partidului Naşional Liberal. Mobilizat în 1877, a participat la Războiul pentru independenţă,
remarcându-se la comanda Batalionului 2 Vânători în celebrul atac
pentru cucerirea redutei Grivița 1. Citându-l la ordinea de zi a armatei
pentru comportarea eroică avută la comanda Batalionului 2 Vânători,
generalul Alexandru Cernat, ministrul de război, aprecia faptul că acesta, înrolat ca voluntar în război, s-a oferit să conducă batalionul „nefiind chemat la comanda acestuia”. Pentru faptele sale de arme a fost avansat la gradul de locotenent colonel şi decorat înalte ordine şi medalii: „Steaua României” în gradul de ofițer, "Virtutea militara” de aur, „Trecerea Dunării”, „Apărătorilor Independenței” şi „Crucea Sf. Gheorghe". În 1879 devine prefect al poliției Bucureştiului timp de 4 luni. Deşi participase la mişcarea antidinastică, el este, între anii
1880-1892, adjutant al regelui Carol I. Această numire este comentată de Mihai Eminescu în yiarul tipul din 9 decembrie 1880:„Când
un om ce, după propria sa mărturisire, soldat fiind, a luat parte la
răsturnarea suveranului său și care, după știința tuturor, a proclamat
răsturnarea domnitorului la Ploiești, devine sub domnul Brătianu
adjutant domnesc, atașat ca om de încredere pe lângă suveranul pe care a
voit să-l răstoarne, domnul Brătianu va permite tuturor rebelilor
libertatea de-a conchide că impunitatea unui atentat la siguranța
statului și a formei de guvernamânt e, sub domnia sa, un titlu de
recomandație pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale.” În 1894 este avansat la gradul de general de brigada. A scris versuri (Când n-aveam ce face - 1866), cântece de război şi un volum de memorii „Amintiri din viața-mi”.
Prinţesa Maria în costum popular - 1900
Principesa Maria cu principii Carol şi Elisabeta - 1903
__________xxXxx__________
România - Timişoara - 20 fileri 1919
Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri americane
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu