Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 69

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA DECEMBRIE

1 decembrie 1955 – S-a născut la Bălăceanu - Marin Ifrim, poet, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, publicist, ziarist. A absolvit Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică - Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Alaturi de Ovidiu Cameliu Petrescu si Constantin Petcu, pune bazele publicatiei Foaie literara (1980 – 1985), editata de Cenaclul „Al. Sahia”, de pe langa Casa de Cultura a Sindicatelor Buzau. In jurnalistica, debuteaza, ca redactor principal, la bisaptamanalul Senator (14 ianuarie 1991-1 noiembrie 1991), apoi la saptamanalul Muntenia (15 ianuarie 1993-15 aprilie 1994), redactor si reporter special la Informatia Buzaului (15 aprilie 1994-1 februarie 1995) si apoi, se reintoarce la saptamanalul Muntenia (1 februarie 1995-15 martie 1996). Intre 1996 si 1998, este redactro sef adjunct al revistei Amphytrion (Rm. Sarat). Din anul 2006, este director si apoi redactor sef adjunct al revistei Renasterea culturala. Iată doar câteva volume publicate: ”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri – 1986, ”Curentul marin”,versuri – 1995, ”Alfabet de tranziţie”,versuri - 1995, ”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”, critică şi istorie literară – 1996, ”Fotografii cu cântec”,versuri – 2001, ”Poeme”,versuri – 2003, ”La spartul târgului”, proză scurtă – 2004, ”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă – 2004, ”Suprafaţa lucrurilor”,versuri – 2004, ”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri – 2006, ”Gloria locală”, antologie de versuri – 2007. ”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare – 2008, ”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”- 2008, Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri – 2011 şi ”Săptămâna de sare”, versuri - 2011.

1 decembrie 1957 – S-a născut la Florica - Gheorghe Voicu, ziarist. Debuteaza in jurnalistica, in februarie 1991, ca redactor la Expres Magazin (revista saptamanala); de la 22 iunie 1992, redactor sef adjunct la Evenimentul Zilei (cotidian nou infiintat); din august 1994, redactor sef la Evenimentul Zilei; in februarie 1997, demisioneaza de la Evenimentul Zilei; din 16 iunie 1997, redactor sef la ziarul National (cotidian nou infiintat); din martie 2004, redactor sef la 7 Plus (cotidian nou infiintat); intre anii 1993-1997, redactor sef la Supermagazin (revista saptamanala nou infiintata); din 1993 pana in 1997, redactror sef la Revista Fenomenelor Paranormale (publicatie saptamanala nou infiintata). In cadrul Trustului de presa „Expres” Bucuresti, a condus, de la primul numar, Revista Programelor TV.

1 decembrie 1967 - S-a născut la Baia-Mare (jud. Maramures) - Călin Bostan, jurnalist. Absolvent al Facultatii de Mecanica a Universitatii Politehnice Bucuresti (1992), debuteaza in ziaristica, in 1992, la cotidianul buzoian Opinia, redactor si, ulterior, redactor şef, redactor sef adjunct la cotidianul Sansa Buzoiana (1999), director si, ulterior, senior editor la cotidianul Viata Buzaului (2004). A colaborat cu posturi de radio si tv locale din Buzau si a fost corespondent local, de-a lungul timpului, la Romania Libera si Cotidianul.

3 decembrie 1905 – S-a născut la Pogoanele – Ioan Ichim, critic literar, decedat 7 martie 1970

4 decembrie 1979 – A decedat la Buzău – Dumitru Dan, profesor de geografie, globe-troter, născut 14 iulie 1890 la Buhuşi. Studii liceale la Brăila şi geografice la Paris. Profesor de geografie la Brăila şi Buzău. În perioada 1910-1916, împreună cu alţi trei români aflaţi la studii în Franţa, ia parte la concursul organizat de Touring Club de France, fiind singurul din cei 250 de participanţi care a finalizat ocolul lumii pe jos, conform regulamentului. A străbătut 75 de ţări de pe 5 continente, a trecut prin 1500 de oraşe, în total 100.000 de km parcurşi în 2.200 de zile. Conform mărturisirilor făcute cu prilejul diverselor întâlniri cu elevi sau alte categorii de tineri, a folosit 497 perechi de opinci şi 28 de costume naţionale. Participant la primul război mondial în perioada 1916-1918. Mărturie a aventurilor sale stă şi Cartea de onoare aflată în patrimoniul Bibliotecii judeţene "V. Voiculescu". A mai călătorit în Italia şi Elveţia.

5 decembrie 1874 – S-a născut la Buzău – Nicolae Vaschide, scriitor, savant, filozof, psiholog, logician, doctor în medicină, decedat 13 octombrie 1907. A trăit şi studiat în Franţa. A adus o contribuţie preţioasă în domeniul psihologiei experimentale, studiind diverse procese senzoriale, somnul şi visele, atenţia, funcţiunea psihofizică a mâinii. A colaborat sistematic la publicaţiile româneşti („Noua revistă română”, „Revista idealistă”, la care a fost prim-redactor, etc.), contribuind, prin articolele în care pleda în favoara psihologiei experimentale, la constituirea acestei discipline în Romînia.

8 decembrie 1958 – S-a născut la Dâmbroca, comuna Săgeata – Radu Voinescu, pseudonimul literar al lui Nicolae Baboi, poet, scriitor, publicist şi critic literar. A absolvit Liceul Militar "Dimitrie Cantemir", Breaza (1977), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi "Nicolae Bălcescu", Sibiu (1980), Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1987), secţia română-franceză. Este doctor în ştiinţe filologice. Primele poezii le-a publicat în revista Luceafărul, în 1989, prima povestire în "Suplimentul literar-artistic al ziarului Tineretul liber, în 1991, prima cronică literară în revista "Viaţa armatei", tot în 1991 şi primul eseu în "Litere, Arte & Idei", în 1993. A continuat să publice poezie, proză, critică şi eseu în România literară, Contrapunct, Litere, Arte & Idei, Luceafărul, Cronica, UNU, Poesis, Nouvelle-Europa. A înfiinţat şi conduce, din aprilie 1997, Cenaclul Scriitorilor Militari.Este director al revistei de cultură DIAGONALE, care apărea, o dată la două luni, la Buzău.Din cauza lipsei de fonduri, după apariţia a 7 numere, publicarea revistei a fost suspendată.

11 decembrie 1963 – S-a născut la Focsani (jud. Vrancea) - Marcel Marian, fost director al Studioului PRO TV Buzau. Absolvent al Facultatii de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti (1990), este atras de jurnalism si devine reporter realizator la Studioul local STORM TV (1995-1997). Din anul 1997, este cooptat in colectivul redactional al Studioului local PRO TV, care a emis pentru prima data la 9 noiembrie 1997. A fost, succesiv, reporter, producator al jurnalului de stiri si realizator al emisiunii „PROvocarea”. De la 1 martie 2001 pana in 2005, este director al Studioului, dupa care emigreaza in Canada.

12/24 decembrie 1869 – A decedat la Brasov - Gavriil Munteanu, profesor si director al Seminarului Teologic Buzau, publicist, autor de manuale scolare, traducator (născut în februarie 1812 în comuna Vingrad din comitatul Albei Inferioare, azi in jud. Sibiu). Impreuna cu ierodiaconul Dionisie Romano editeaza prima foaie cultural-bisericeasca, Vestitorul Besericesc (1839-1840). Participa la infiintarea Asociatiunii transilvane pentru literatura si cultura poporului roman (ASTRA), iar la 22 aprilie 1866, Locotenenta domneasca ce a urmat abdicarii principelui Cuza il nominalizeaza printre primii membri ai Societatii Literare Romane (viitoarea Academie Romana).

14 decembrie 1941 – S-a născut la Podgoria – Iulian Neacşu, prozator, traducător, publicist. Între 1956 şi 1959 frecventează Liceul „Mihai Eminescu" din Bucureşti, iar între 1960 şi 1964 urmează tot aici Facultatea de Filologie. Va fi profesor (1965-1966), redactor la „Albina" (1968-1973), la „Flacăra" (1973-1977), şef de secţie la Redacţia publicaţiilor pentru străinătate „România" (1977-1984), redactor la „Luceafărul" (1984-1989) şi din 1992 până în 1996 ca expert guvernamental la Departamentul informaţii publice. Debutează în „Gazeta literară" (1964) cu schiţa Limpede ca bună ziua. A făcut parte din „grupul oniric", alături de Leonid Dimov, Dumitru Ţepeneag, Florin Gabrea, Daniel Turcea, Dumitru Dinulescu, Vintilă Ivănceanu etc. Colaborează la „Contemporanul", „România literară", „Luceafărul", „Viaţa românească", „Orizont", „Convorbiri literare", „Ramuri" etc., folosind uneori pseudonimele Gelu Ruscanu, Ion Nica, Andrei Pietraru. A frecventat cenaclurile Junimea şi „N. Labiş", iar în 1984 a fost distins cu Premiul I la Congresul internaţional de proză de la Moscova. Iata câteva volume scrise si publicate: Iarna când e soare, Insul, Maria de zăpadă, Capcană pentru îngeri, Ora exactă şi Un ţăran trece strada.

17 decembrie 1941 – S-a născut la Râmnicu Sărat – Liviu Petrescu, eseist, critic şi istoric literar, decedat 5 iulie 1999. După absolvirea Liceului „George Bariţiu” din Cluj (1959), urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii Babes Bolyai din Cluj (1959-1964). Şi-a susţinut doctoratul, în 1977, cu teza Romanul condiţiei umane. Debutul absolut în revista „Tribuna” (1966). A fost profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj, decan la aceeaşi facultate şi director al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară “Sextil Puşcariu” din Cluj. Iată câteva volume publicate: Realitate şi romanesc, Dostoievski, Scriitori români şi străini, Vârstele romanului şi Poetica postmodernismului.

20 decembrie 1943 – S-a născut în Bucureşti - Magda Ursache, prozatoare, absolventă a Liceului“B.P.Haşdeu” din Buzău, stabilită în Iaşi. În 1967 a absolvit Facultatea de filologie a Universităţii Al.I.Cuza din Iaşi. A lucrat în redactia revistei „Cronica” (redactor la sectia poezie) şi la Universitatea „Al.I. Cuza” (asistent la Catedra de limbă română). A debutat în revista Cronica în anul 1968. Debut editorial a fost prin A patra dimensiune (eseuri despre poezia contemporană) la Editura Junimea din Iaşi,1973. Romane scrise: Universitatea care ucide, Astă vară n-a fost var, Striga acum, Conversatie pe Titanic, Rău de România şi Bursa de iluzii.

21 decembrie 1942 – S-a născut la Campina (jud. Prahova) - Constantin Brăescu, ziarist, dramaturg. Dupa absolvirea cursurilor primare si gimnaziale, urmeaza Liceul militar (1956-1960) si doi ani la Scoala de ofiteri de geniu (1960-1962). Este apoi desenator, student la chimie si engleza, muncitor, iar din 1968, corector si apoi redactor principal la Viata Buzaului. In anul 1979, a absolvit Facultatea de Ziaristica. A fost redactor sef la publicatia Senator (1990-1992), consilier la Inspectoratul judetean pentru cultura (1992-1996), calitate in care a editat publicatia Mesager cultural, director al cotidianului (apoi saptamanalului) Muntenia (1996-1999), referent la Centrul judetean de conservare si valorificare a traditiei si creatiei populare (ianuarie - mai 2000); metodist la Biblioteca Judeteana V. Voiculescu Buzau (din august 2000). In anul 1990, i s-a atribuit Premiul UNITER pentru piesa Secretul unui om de zapada. Este autorul volumului de teatru Comedii din epoca de aur..

22 decembrie 1896 – S-a născut la Buzău - Alexandru E. Agnese, ziarist, avocat. Corespondent la Universul, membru activ al Sindicatului Ziaristilor din Bucuresti din 1927. La 29 februarie 1952, a fost arestat si condamnat de autoritatile comuniste la 6 luni inchisoare.

28 decembrie 1991 – S-a născut la Buzău – Oana Şerban, poetă

29 decembrie 1894 – S-a născut la Râmnicu Sărat - Emilian I. Constantinescu, critic literar, decedat la 17 ianuarie 1977 în Bucureşti. Primii ani de învăţătură i-a făcut la şcoala „Vasile Boerescu" din oraşul natal, unde urmează şi gimnaziul (1902-1910). Devine apoi elev al Liceului „Unirea" din Focşani (1910-1914). Anii petrecuţi în cursul liceal superior îi dau prilejul să citească mult şi debutează cu o schiţă în „Revista noastră" (1914), periodic scos de elevii liceului. În toamna anului 1914 se înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie şi la Facultatea de Drept ale Universităţii din Bucureşti. Nu termină însă decât cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, în 1919, după ce aproape un an, în timpul războiului, este mobilizat. Student preferat al lui Mihail Dragomirescu, face parte, cu intermitenţe, între 1921 şi 1934, dintre asistenţii Catedrei de estetică. Totodată, este profesor secundar la Liceul „Sf. Sava" (1919-1920), la Râmnicu Sărat (1921-1923), la Liceul „Spiru Haret" din Bucureşti (1923-1924), la Oradea Mare (1925-1930 şi 1943-1946), Câmpulung (1930-1931) şi la Liceul Comercial din Bucureşti (1931-1943 şi 1946-1948). A publicat: Anarhismul poetic, Valorile literare în critica lui Titu Maiorescu şi Un aspect al originalităţii lui Ion Creangă.

***

DOUĂ PILULE DE UMOR

CU ŞI DESPRE ARDELENI

Doi ardeleni într-un bar.

- Cum să fac să mă las de fumat? Tot încerc de două luni şi degeaba, zice unul dintre ei.

- Cu pastile ai încercat? Veni prompt răspunsul.

- Da, dar nu pot să le ....aprind!

Badea Gheorghe se plimba pe stradă cu cei doi copii ai lui. Un cunoscut care îl vede, îi spune:

- Bade Gheorghe, ce faini copiii ai! Şi ce mai seamănă între ei!

- D'apăi cum nu, că doară îs gemeni.

- Şi câţi ani au?

- Băiatul are patru, iar fata....cinci.

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA

Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 90%, are greutatea de 8 grame, diametrul de 21 mm, margine netedă, s-a emis în tiraj de 100 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 1200 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema transnistreană, stema oraşului Tighina, flancată de ornamente florale; în partea superioară, inscripţia БЕНДЕРЫ (Bendery, numele rusesc al oraşului); în partea inferioară, pe o panglică, anul 1408, cel al primei atestări documentare.

Tighina (sau Bender) este un oraş cu statut de municpiu din Republica Moldova. Tighina este amplasată la 61 km mai la sud-est de Chişinău. Începând cu 1992, în urma conflictului transnistrean, oraşul şi localităţile înconjurătoare se află sub controlul forţelor separatiste. Numele oficial al oraşului este Bender.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5% si aur foarte putin, sub un gram, are greutatea de 33,85 grame, diametrul de 39 mm, margine netedă, s-a emis în tiraj de 1000 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 200 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema transnistreană, o imagine a Rovanovilor, ultima familie imperială rusă şi inscripţia ГОД СЕМЬИ 2008 (anul familiei 2008).

Pe ea se prezintă stema transnistreană, trei pagini, prima fiind vizibilă complet, antetul paginii conţine stema Republicii Moldoveneşti Transnistrene; la stânga şi la dreapta stemei, drapelul de stat al Republicii Moldoveneşti Transnistrene; sub antet, titlul ГОСУДАРСТВЕННЫЙ ГИМН ПРИДНЕСТРОВСКОЙ МОЛДАВСКОЙ РЕСПУБЛИКИ (imnul de stat al Republicii Moldoveneşti Transnistrene); sub titlu, prima strofă şi refrenul imnului; în partea inferioară, numărul paginii 1.

Inul naţional al Transnistriei se numeşte Slăvită să fii, Nistrenia. Muzica îi aparţine lui B. A. Aleksandrov, iar versurile lui B. Parmenov, N. Bojko şi V. Pişenko. Imnul are versuri în toate cele trei limbi oficiale ale Transnistriei: rusă, ucraineană şi română cu carcatere chirilice. Aceste variante nu sunt însă traduceri fidele una alteia. Citeşte mai jos imnul transnistrean, transpus în limba română:

Trăiască Nistrenia-mamă,

O ţară de fraţi şi surori,

Ce dragoste fara de seaman

Ti-o daruie fiice, feciori.

Cânta-vom livezi şi uzine,

Oraşe, catune, câmpii,

Cu ele şi-n ziua de mâine

O, ţară, prospera ne fii!

Refren

Prin vreme purta-vom

Numele mândrei ţări.

Тu, Rеpublica libertăţii,

Eşti crezul în paşnice zări.

Cânta-vom şi văi, şi coline,

Luceferi din Nistrul cărunt,

Balade-nţelepte, bătrâne,

Ce-n veacuri destoinici ne-au vrut.

Slăvi-vom eroicul nume,

În acea bătălie căzut

Și-n faţa memoriei sfinte

Noi ţării jurăm să-i fim scut!

Refren

Pe ea se prezintă stema transnistreană, imaginea unor soldaţi cu steag în atac şi inscripţia 55 П. ПОДОЛЬСКИЙ П. (55 Podolski).

Regimentul de infanterie 55 Podolski a fost o unitate militară de elită a armatei ruse, remarcată, de-a lungul timpului, în luptele la care a participat.

__________xxXxx___________