Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Geta / acvilă, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 26 mm. Pe aversul acesteia se prezintă Geta laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat şi textul A·K·Π·CEΠ ·[ΓETA]C, iar pe revers acvilă spre stânga, cu capul spre dreapta, cu aripile deschise, stând pe
un mic altar împodobit cu o ghirlandă, plasat între două stindarde
legionare, în exergă este trecută valoarea nominală D (Δ = 4) şi textul
MHTPO ΠON [TOV TOME]ΩC.
Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Geta - Tomis, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 25 - 26 mm şi greutatea de 10,81 grame. Pe aversul acesteia se prezintă Geta laureat spre dreapta, bust cuirasat, drapat şi textul AV·K·Π·CEΠTI·ΓETAC, iar pe revers templul cu zeitate privind spre dreapta (probabil Dionysos), în mijlocul
frontonului este trecută valoarea nominală D (Δ), legenda MHTPOΠ ΠONT
TOMEΩC, ultimele patru litere plasate în exergă. Templul de pe avers are patru coloane şi un fronton cu patru acrotere
(acrotera este o figură ornamentală fixată pe un piedestal, aşezată la
extremităţile unui fronton sau în vârful acestuia, iar frontonul este un
element de formă triunghiulară, mărginit de o cornişă, care încoronează
faţada unui edificiu). Deşi nu este foarte probabil, e posibil ca
gravorul monedei să fi reprezentat templul lui Dionysos din Tomis
(templu care, foarte probabil, a existat) şi nu un templu generic! Pe această monedă apare şi valoarea nominală, sub forma literei Δ ,
plasată în mijlocul frontonului. Litera Δ fiind a patra literă
din alfabetul grecesc, are valoarea 4, deci moneda valora 4 aşi. Asul
este numit pe greceşte assarion, la plural assaria. Denumirea
assarion s-a folosit pentru valoarea unor monede de bronz bătute de
numeroase oraşe greceşti din vestul şi din nordul Mării Negre (Tomis,
Callatis, Chersones, Tyras, Olbia dar şi numeroase altele). La Tomis
s-au bătut monede de 1, 2, 3, 4 şi 5 aşi, purtînd ca semn al valorii
literele Α, Β, Γ, Δ şi Ε.Trebuie observat că valoarea nominală apare pe foarte puţine
monede antice. Ca urmare, referirea la o anume monedă făcută din metal
comun se face de obicei prin literele AE (AE reprezintă prescurtarea de
la cuvântul latin aes, termen generic folosit pentru aramă sau
bronz) urmate de indicarea diametrului. Moneda prezentată pe această
pagină este AE 26, dar şi 4 aşi (assaria).Textul care înconjoară templul MHTPOΠ arată că oraşul era
metropolă, capitală a Confederaţiei Cetăţilor Pontice; probabil că o
bună traducere a legendei MHTPOΠ ΠONTOY TOMEΩC ar fi Tomis, metropolă a Pontului.Textul care însoţeşte chipul împăratului Geta, AV·K·Π·CEΠTI·ΓETAC·,
reprezentă traducerea în limba greacă a legendei latine IMP(erator)
P(ublius) SEPTI(mius) GETA. Cuvântul imperator a fost tradus prin
autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el
însuşi), IMP fiind înlocuit de AV. Litera K ce urmează după AV este
probabil prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Atât pe avers cât şi pe revers pot fi observate nişte mici adâncituri. Adâncitura de pe faţă, cu portretul lui Geta, lasă impresia că acesta ar
purta cercel! Semnificaţia acestor adâncituri nu este prea bine
lămurită, dar cea mai răspîndită opinie e că au servit în timpul
procesului de fabricare a monedei. Deci, ar fi un fel de găuri de
centrare. Geta (Publius Septimius Severus Geta) a fost împărat al Romei între
211 şi 212, domnind alături de fratele său Caracalla (Marcus Aurelius
Antoninus). Tatăl său, împăratul Septimius Severus, i-a acordat în 198
titlul de Caesar şi în 209 titlul de Augustus. Geta a fost asasinat de
Caracalla, care astfel a rămas singur împărat. Oraşul Tomis a fost fondat la
începutul secolului VI înaintea erei noastre de colonişti greci ionieni
veniţi din Milet. Regiunea în care se afla Miletul, Ionia, era pe coasta
Asiei Mici, în dreptul insulelor Samos şi Chios. Spre sfîrşitul
secolului III î.e.n. Tomisul devenise o cetate importantă, în această
perioadă începând şi emisiunile sale monetare.
Principala ocupaţie a coloniştilor greci era comerţul cu
populaţia locală getică (cumpărau grâu, miere, blănuri, peşte şi sclavi
şi vindeau produse de lux: ceramică, ţesături, vin grecesc).
A făcut parte, împreună cu multe alte oraşe greceşti, din
coaliţia antiromană organizată de regele Pontului, Mithridates VI
Eupator (a domnit între 112 - 63 î.e.n.).Cetatea a ajuns, în anii 50 î.e.n., sub influenţa regelui
Burebista. Licinius Crassus, în 29-28 î.e.n., înglobează definitiv
cetatea în graniţele Imperiului Roman.
A făcut parte din comunitatea cetăţilor pontice, federaţie care a fost cunoscută sub numele de Hexapolis. Celelalte cinci oraşe din această asociaţie erau Callatis, Histria, Dionysopolis, Odessos şi Mesambria. Comunitatea avea ca scop celebrarea cultului împăratului. Capitala era la Tomis iar preşedintele federaţiei era numit pontarh.Tomis a suferit mult de pe urma invaziilor barbare. În 269 cetatea a rezistat eroic coaliţiei de popoare migratoare conduse de goţi. Oraşul a pierdut numai cartierele aflate în afara zidurilor, care au fost arse de invadatori. Cetatea a fost cucerită de slavi şi avari, cam prin anul 680.
Primele monede bătute la Tomis au fost de bronz. În secolul I î.e.n. emisia de monede la Tomis se întrerupe. Baterea monedelor încetează definitiv sub Filip Arabul.
Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Elagabal / Apolo, din
bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 26 mm. Pe aversul acesteia se prezintă zeul Apolo purtând o coroană de laur, stând în picioare, cu capul spre
dreapta, gol, ţinând în mâna dreaptă o ramură de laur şi un arc, pe braţul stâng atârnă o hlamidă, în stânga valoarea nominală D
(Δ = 4 assaria) şi textul MHTPO ΠONT OVTOMEΩC, iar pe revers Elagabal laureat spre dreapta, bust cuirasat, drapat şi ntextul AVTKMAVP AN[TΩNEINOC].
Elagabalus, zis şi Heliogabalus, numit la naştere Varius Avitus
Bassianus Elagabalus, era fiul cavalerului Sextus Varius Marcellus şi al
Iuliei Soaemis, fiind nepot al Iuliei Maesa (sora Iuliei Domna). Pe 16
mai 218 a fost proclamat împărat la Emesa în Siria. Iulia Maesa a lansat
zvonul că Elagabal ar fi fost fiul natural al lui Caracalla. Ca urmare
numele noului împărat a fost schimbat în Marcus Aurelius Antoninus,
numele lui Caracalla, pretinsul său tată.
Elagabal era preot al zeului Baal din Emesa, El Gabal. Ca împărat a
declarat Soarele ca divinitate supremă a imperiului, aducând la Roma
piatra neagră a zeului din Emesa.
În anul 221 l-a adoptat pe vărul său Severus Alexander, care i-a urmat
la domnie. În martie 222 Elagabal a fost asasinat de gărzile pretoriene.Textul AVT K M AVP ANTΩNEINOC este traducerea în greceşte a textului latin IMP[ERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] AUR[ELIUS] ANTONINUS. Cuvântul
imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă
cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. Litera K
ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar.
Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Severus Alexander, din
bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 25-26, 5 mm şi greutatea de 11 - 12 grame. Pe aversul acesteia se prezintă textul MH TPOΠO NTOVT OMEΩC în interiorul unei coroane de lauri, deasupra un ornament de forma unei globule, dedesubt valoarea nominală D
(Δ = 4 assaria), iar pe revers Severus Alexander laureat spre dreapta, bust drapat şi txtul AVTKMAVPCEV ALEΞANΔPΩC. Severus Alexander era fiul cavalerului Cassius Marcianus şi al Iuliei
Mammaea, fiind nepot al Iuliei Domna. La naştere se numea Alexianus
Bassianus. În anul 221 a fost adoptat de vărul său Elagabal. Tot atunci a
fost proclamat Caesar şi i-a fost schimbat numele în Marcus Aurelius
Severus Alexander. A ajuns împărat în 222, după moartea lui Elagabal. Pînă în anul
226 imperiul a fost condus de Iulia Maesa, bunica lui Severus Alexander,
iar după 226 de Iulia Mammaea. În anul 235 împăratul a fost asasinat
împreună cu mama sa iar tronul i-a revenit lui Maximinus Thrax. Textul AVT K M AVP CEV ALEΞANΔPΩC este traducerea în greceşte a
legendei latineşti IMP[ERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] AUR[ELIUS] SEV[ERUS]
ALEXANDER. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates
în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind
înlocuit de AVT. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la
Kaisar, Caesar.
***
CÂTEVA DIN AFORISMELE BUZOIANULUI VASILE GHINEA
- Promisiunea, activitate specific umană, este un mod de a obţine ceva. După aceea se poate numi şi nesimţire!
- Umbra este realitatea lui a fi. Umbrele istoriei nu înseamnă realitate cum nici umbrele prezentului nu înseamnă istorie.
- Dumnezeu a creat omul. Poeţii au creat metafora. Apoi au venit filozofii să bată monedă din metafora poeţilor. Mă veţi întreba, pe bună dreptate. Ceilalţi? Ceilalţi... se bat cu pumnul în piept, pardon ţin lumânarea.
CÂTEVA INSIGNE ALE VECHILOR ORGANIZAŢII POLITICE
Insigna - Blocul partidelor democrate - dimensiuni 222 x 300 mm
Blocul Partidelor Democrate 1946 a fost o alianţă politică formată din Partidul Comunist Roman,
Partidul Social Democrat Roman, Frontul Plugarilor, Comitetul Democrat
Evreiesc, P.N.L.- Tatarascu, P.N.T. – Anton Alexandrescu. Aceasta
alianta pro-comunista, în urma fraudarii alegerilor şi pe fondul
influenţelor sovietice a "câştigat" alegerile din Romania cu aproximativ 68%,
urmarea fiind 42 de ani de dictatură comunistă.
Insignă - Fascia naţională română 1921 - 1923 - (formaţiune politică extremistă fondată la Turnu Severin) - dimensiuni 151 x 300 mm
Insigna - Liga poporului - Partidul poporului - (partid înfiinţat de mareşalul Averescu în anul 1918 - dimensiuni 155 x 300 mm
Alexandru Averescu (născut la 9 martie 1859 în satul Babele, astăzi în Ucraina şi decedat la 3 octombrie 1938 în Bucureşti) a fost unul din puţinii mareşali ai României şi comandantul Armatei Române în timpul Primului război mondial, fiind deseori creditat pentru victoria României din acel război. A fost
de asemenea prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind
și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost autorul a peste 12
opere privitoare la chestiuni militare (inclusiv un volum de memorii de
pe prima linie a frontului), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul..
Insigne - Munca tineretului român - aurită sau argintată - dimensiuni 300 x 294 mm
Insignă - Sindicatul naţional "Avram Iancu" Braşov - 1931 - dimensiuni 207 x 300 mm
____xxXxx_____
România - Titlu de acţiuni la purtător - Societatea anonimă română minieră "AUR" - 10 acţiuni x 500 lei 1934
Câteva vignete de pe bonduri englezeşti
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu