Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 68

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA NOIEMBRIE

5 noiembrie 1905 – S-a născut la Lopătari - Clementa Beşchea (Stănescu), invatatoare, publicista (decedată în octombrie 1993 la Ploiesti). Urmeaza Scoala Normala din Buzau – absolventa in 1923 – concomitent cu Scoala secundara de fete, actualul Colegiu National „M. Eminescu” din Buzau. Profesia de invatatoare o practica la Maracineni, intre 1926-1960. Aici se casatoreste cu preotul Gheorghe Beschea, cunoscut publicist. In presa debuteaza la publicatia Sfatul satenilor (1919-1930). A mai colaborat la publicatiile: Revista invatatorimii, Vointa scoalei, Vlastarul, Actiunea Buzaului, Vocea Buzaului, Actiunea literara, Tribuna invatatorimii. A publicat un volum de schite din lumea scolarilor – „Voincii pamantului” în anul 1938.

8 noiembrie 1902 – S-a născut la Năieni – Constantin Goran, poet şi traducător, decedat la 3 decembrie 1976 la Bucureşti. După terminarea şcolii primare în satul natal va urma frecventa cursurile Liceului „B.P. Hasdeu" din Buzău. Drumul său continuă către capitală, unde, credea el, îşi va găsi consacrarea. Distanţa dintre familia modestă de ţărani din care provenea şi mediul literar şi jurnalistic din care ar fi vrut să facă parte reprezenta un handicap pe care nu-l va putea depăşi. Dacă debutul şi-l face în revista liceului, colaborările ulterioare îşi vor găsi loc în „Răsăritul" (Chişinău), „Convorbiri literare", „Fântâna darurilor", „Năzuinţa", „Graiul nostru" etc. Câteva dintre volumele scrise sunt: Candela veacului, Lacrimi sub soare, Cântece în lumină, Poezii şi Strigătul lui Iov.

11 noiembrie 1951 – S-a născut la Siriu – Lucian Mănăilescu, poet, publicist, fabulist, epigramist, editor şi ziarist. Debuteaza in presa, in anul 1990, la publicatia Focuri vii (2 februarie - 28 septembrie 1990), apoi este redactor la bisaptamanalul Muntenia (martie 1991-septembrie 1992), redactor la Buzaul (mai 1992), Buzaul literar (decembrie 1992), secretar de redactie, redactor sef la Jurnalul de Buzau (1992-1993), redactor la Informatia politiei, devenita Amprenta (1994-2006), redactor sef la Fereastra, revista culturala editata la Mizil. A mai colaborat la revista Arhipelag (2002) si a coordonat aparitia Almanahului „Renasterea buzoiana” (2003-2005). A semnat si cu pseudonimele: Mihai Baceanu, Florin Ursuleanu, Eugen Pelmus, Alexandru Noaptes. Din anul 2008, este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

12 noiembrie 1938 – S-a născut în Puchenii-Moşneni, judeţul Prahova - Stelian Grigore, poet, studii şi serviciu în Buzău

12 noiembrie 1912 – s-a născut la Iaşi – George Emil Palade, savant de renume mondial, deţinător al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974, decedat la data de 8 octombrie 2008 în SUA, a petrecut o parte a copilăriei şi adolescenţei în Buzău unde tatăl său a fost profesor (1921 - 1929), a absolvit liceul Bogdan Petriceicu Hasdeu ca şef de promoţie.

15 noiembrie 1930 – S-a născut la Buzău – Gheorghe Fotache, ziarist si economist, absolvent al Facultatii de Finante si Credit din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti (1950-1953). Inca de pe bancile liceului este corespondent la Viata Buzaului, iar in anii studentiei, la Informatia Bucurestiului. Dupa absolvirea facultatii, a fost angajat in presa financiara. Este reporter, redactor sef de sectie si redactor sef adjunct la Gazeta Finantelor (1953-1970), secretar general de redactie la Revista de Contabilitate, Expertiza si Auditul Afacerilor, editata de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR). In anul 1981 este atestat ca ziarist profesionist si, ceva mai tarziu, devine membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania.

18 noiembrie 1976 – S-a născut la Buzău – Verona Irimia, poetă

19 noiembrie 1957 – S-a născut la Scortoasa - Adrian Fetecău, ziarist. Absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, Faculatea TCM, comentator de sport la Radio Romania. In 1982, in ultimul an de facultate, a intemeiat grupul VOUA. Intre 1982-1992 a activat, ca inginer, la Intreprinderea de Contactoare Buzau. Din aprilie 1992, in urma unui concurs, s-a transferat la Radio Romania, ca redactor la Sectia „Sport” unde, in timp, a comentat, in special, box, dar si fotbal, tenis, lupte, haltere. A scris, in anul 2001, volumul „Istoria boxului romanesc”, cu prilejul implinirii a 75 de ani a Federatiei Romane de Box. De asemenea, a mai scris cartile „Fenomenalul Vastag”, Editura „Globus”, „Doroftei cel Mare” (impreuna cu ziaristul Viorel Sima). La Editura „Nemira” i-a aparut, in anul 2002, cartea „VOUA, acum douazeci de ani' cu prilejul sarbatoririi a 20 de ani de la infiintarea grupului.

19 noiembrie 1928 – S-a născut în satul Cotu Ciorii, comuna C.A.Rosetti - Exacustodian Păuşescu, memorialist şi eseist. Face şcoala primară în satul natal, la Buzău urmând, între 1940 şi 1948, Liceul „Bogdan Petriceicu Hasdeu". În 1954 va absolvi Facultatea de Medicină din Bucureşti. Un an lucrează ca medic epidemiolog la Roşiori de Vede, pentru a deveni, succesiv, preparator şi asistent la Catedra de fiziopatologie a Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (1955-1959), cercetător principal la Spitalului Clinic Fundeni, şef al Laboratorului de patologie experimentală şi imunologie al aceluiaşi spital.Este doctor în ştiinţe medicale, membru al mai multor asociaţii medicale din ţară şi din străinătate, autor a numeroase tratate de specialitate şi a peste trei sute de lucrări ştiinţifice publicate în reviste din Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa, Japonia etc. Debutează la ziarul „Viitorul", în 1991, cu eseul Omenirea şi iluziile ei, continuând să colaboreze la acelaşi jurnal, precum şi la „Liberalul" etc. A scris si publicat: Douăzeci de ani de captivitate în mine însumi, Elucubraţii şi Confesiuni, I-II.

21 noiembrie 1943 – S-a născut la Buzău – Nicolae Cabel, poet, prozator, regizor de film documentar. Absolvent al Liceului „B.P. Hasdeu”, a fost doi ani corector la gazeta Viata Buzaului, unde debuteaza cu versuri (1960), iar in decembrie 1961 i se publica prima cronica de film. Urmeaza cursurile I.A.T.C. Bucuresti – Facultatea de regie teatru-film (absolvent 1970), clasa profesorilor Victor Iliu, Manole Marcus, Gheorghe Vitanidis / Silviu Dimitrovici. Sustine rubrici de cronica si estetica de film in Viata Buzaului, Milcovul, interventii de teorie si eseu cinematografic in publicatiile: Cinema, Steaua, Romania Literara, nenumarate interventii la Radio. Dupa absolvire este regizor de film la Studioul „Sahia-Film” (1970-1992), la Studioul cinematografic al Armatei (1992-1994), redactor-producator delegat la Editura Video din Ministerul Culturii (februarie 1994-aprilie 1997), consilier artistic TV Antena 1 (1 mai-25 decembrie 1997), director artistic-productie TV Antena 1 (din 25 decembrie 1997). Este membru titular al Uniunii Cineastilor (din 1997), membru in Consiliul UCIN (1993-1996, reales in iunie 1996), membru in Comitetul Director al UCIN (din iulie 1996), secretaral UCIN (din august 1996).

21 noiembrie 1902 – S-a născut în satul Greceanca, comuna Breaza - Dumitru Belu, profesor universitar de teologie la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, publicist (decedat 5 septembrie 1980 la Sibiu). Absolvent al Seminarului Teologic din Buzau, şi-a luat licenta si doctoratul in teologie la Cernauti. A redactat buletinul eparhial Legea romaneasca (1938-1940), la Oradea, si a activat in cadrul Institutului Social Banat-Crisana. A colaborat la publicatiile: Mitropolia Ardealului (1936-1947 si 1956-1976), Telegraful Roman (Sibiu), Duh si Adevar (Timisoara), Credinta (Bucuresti), Altarul Bantului (Caransebes), Biserica Banateana (Timisoara).

22 noiembrie 1944 – S-a născut la Buzău - Rodica Serbanescu, doctor in istorie, ziarist. A absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti (promotia 1967), iar in 1978 a obtinut doctoratul cu teza : Ziarele „Dimineata” si „Adevarul” despre luptele pentru drepturi si libertati democratice, in perioada interbelica. Dupa absolvire, a fost profesor la Liceul „I. L. Caragiale“ din Bucuresti, redactor, redactor de rubrica, sef de sectie, publicist comentator, redactor sef, director de editura la revistele : Presa noastra, Presa panoramic, Curierul ziaristilor, Itinerar, Eva, Sanse, Editura Europress. A fost cercetator stiintific principal gr. I si consilier stiintific, asistent si lector la Facultatea de Ziaristica. Este membra a Comitetului Director si a Consiliului National al Societatii Ziaristilor din Romania, membra a Federatiei Internationale a Ziaristilor (Bruxelles) si autoarea a peste 50 studii, cercetari, articole consacrate istoriei si teoriei presei precum si drepturilor omului, publicate in reviste de specialitate sau in volume, precum : Repere pentru o istorie a presei romane si Presa, drepturi, responsabilitati. De asemenea, a participat cu comunicari si interventii la numeroase congrese, colocvii, seminarii si dezbateri stiintifice cu caracter national si international (cca. 100).

23 noiembrie 1906 – S-a născut Zărneşti, judeţul Buzău - Ştefan Dima, poet, eseist, decedat la Bucureşti în anul 2002. Născut într-o familie de ţărani, îşi face studiile la Buzău şi Bucureşti, unde în 1934 a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie, obţinând diplome de licenţă la ambele profiluri. S-a specializat în estetică la Viena. În perioada 1935-1970 a fost profesor secundar în provincie, încheindu-şi activitatea în Bucureşti. A debutat cu versuri în „Vlăstarul" (Buzău) în 1927, apoi a colaborat cu poezii şi articole literare la „Litere" şi sporadic la „Cuvântul liber", „Viaţa literară", „Azi", „Revista Fundaţiilor Regale" şi „Universul literar". A scris si publicat: Lumini în interior, Integrare în vis, Al acestei memorii si Clepsidra tăcută.

23 noiembrie 1932 - S-a născut, la Breaza, jud. Buzău – Ovidiu Bădina, doctor în filosofie, profesor universitar. Absolvent al Liceului Comercial din Buzău apoi al Facultăţii de Filosofie Bucureşti. A fost cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Române, conferenţiar, apoi profesor universitar. Doctor în filosofie din 1960, iar din 1974 doctor docent. Iniţiatorul, fondatorul şi conducătorul unor prestigioase instituţii : Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Comitetul de cercetare 34. În cadrul Asociaţiei Internaţionale de Sociologie a creat Fundaţia Dimitrie Gusti, apoi Institutul Naţional de Sociologie al Republicii Moldova, Serviciul de Cercetare a Opiniei Publice Bucureşti şi Serviciul de Cercetare a Opiniei şi Pieţei Chişinău. Autor a peste 300 de lucrări ştiinţifice în diferite domenii de activitate, din care selectăm : Valorificarea moştenirii sociologice; Dimitrie Gusti. Viaţă şi operă; Cercetarea sociologică concretă; Tradiţii româneşti; Istoria sociologiei româneşti şi universale etc. Încetează din viaţă la 26 aprilie 1999, la Bucureşti.

23 noiembrie 1878 – S-a născut la Stâlpu – Pompiliu Ioaniţescu (grafiat si Ionitescu), politician, ziarist, publicist (decedat 14 august 1933 la Buzău). Studiaza Dreptul in strainatate, obtine licenta la Liège si doctoratul la Bruxelles. A fost corespondent al ziarelor: Adevarul, Dimineata si Le Temps. In 1904, revine in tara si practica avocatura la Buzau, inscriindu-se in Partidul National Liberal. Ca ziarist, a fost corespondentul publicatiei L' Independence Roumaine, colaborator la Le Temps, Adevarul, Dimineata, Ecoul Buzeului (1902), Comertul (1906), Sfatul Satenilor (1928); secretar de redactie la Vremea Noua (1919) si directorul publicatiei Reforma (1914).

24 noiembrie 1919 – S-a născut la Cislău – Nicolae Tăutu, poet militar, decedat 13 iunie 1972 . Şcoala primară o urmează la Galaţi, Târgu Ocna şi Oneşti. După ce frecventează liceele militare din Târgu Mureş şi Cernăuţi, face ultimele clase la Liceul „Aron Pumnul" din Cernăuţi, absolvind în 1940. În 1942 termină cursurile Şcolii de Ofiţeri de Infanterie de la Bucureşti. Va lupta pe frontul de Vest, în calitate de comandant de companie. După 1944 lucrează ca redactor în presa militară, fiind, între altele, corespondent special la „Apărarea patriei" şi redactor-şef la „Viaţa militară". A făcut parte, un timp, din Consiliul Uniunii Scriitorilor. A debutat în 1940, cu placheta Tăceri pentru apă vie, ocazie cu care critica l-a considerat un poet de succes, viguros și profund, cu mari posibilități de realizare în timp. Din opera sa vastă enumar: Hotar şi inimă, Mătănii de zăpadă, Carnetul soldatului Tilică, Doi fraţi, doi eroi, În cadenţa anilor ce vin, Cantata eroică, Băiatul şi luna, Bucureşti, Portret interior, Hai să râdem împreună, Prefaţă la inima mea şi Secretul documentului „X.

26 noiembrie 1908 - S-a născut la Râmnicu Sărat – Mircea Grigorescu, ziarist, absolvent de drept, decedat la 18 februarie 1976 în Bucureşti. Ziarist de stanga, membru din 1936 in Sindicatul Ziaristilor, lucreaza la publicatiile democratice: Adevarul, Contemporanul, Criterion, Cuvintul liber, Dimineata, Excelsior, Facla, Jurnalul de dimineata, Flacara, Gazeta literara, Lumea, Rampa, Romania literara, Stanga A fost director si redactor sef la ziarul Timpul (editeaza Almanahul ziarului Timpul, 1940). Este fondator si director al ziarului Ecoul. Alte colaborari la: Adevarul literar si artistic, Albatros, Faclia (Galati), Teatrul (1969-1970). In 1945, in urma unui conflict, Mircea Grigorescu este destituit, iar o perioada de timp se ascunde. Revine in profesie la Contemporanul, saptamanal de cultura (apare pana in 1989). Lucreaza la Lumea, apoi este chemat de George Ivascu la Romania literara [infiintata in 1954 cu titulatura de Gazeta literara] unde a fost secretar general de redactie, pana in 1976.

26 noiembrie 1996 – A decedat la Nehoiu – Dan Nemeş, poet, publicist, profesor, născut la Arad în data de 1 ianuarie 1944

26 noiembrie 1925 – S-a născut la Smârdan, comuna Brădeanu – George Alexe, poet, jurnalist şi teolog, stabilit în SUA. A parasit Romania in 1968, stabilindu-se mai intai in Canada si apoi in Statele Unite (1971). Este cetatean canadian si cetatean american începând cu anul 1978. În anul 1945 a absolvit Seminarul Teologic Buzău, apoi Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti – 1948, licentiat in teologie – 1949 şi studii postuniversitare – 1951 – 1955. A lucrat ca Editor si redactor Editor si redactor la revistele religioase ale Patriarhiei Romane din Bucuresti – 1956 – 1959, Bibliotecar, Biblioteca Bisericii Ortodoxe Romane (B.O.R.) a Sfantului Sinod – 1951 – 1965 şi Inspector general la Departamentul de Relatii Externe al Patriarhiei – 1965 – 1969. A debutat literar in revista Muguri din Buzau (1940-1941), publicatia Seminarului Teologic "Kesarie Episcopul". A fost redactor al revistei Glasul Bisericii din Bucuresti, a infiintat revista Vestitorul Roman-Canadian la Kitchener, Canada, a fost redactor la revista Credinta (Detroit), impreuna cu arhimandritul Bartolomeu Anania, între anii 1970-1976 a fost ditor si redactor la Calendarul Credinta, a infiintat si condus, impreuna cu sotia, societatea culturala si corala "Romania" la Detroit, a infiintat si condus revista " Comuniunea Romaneasca la Detroit", SUA, pentru putina vreme a fost redactor la ziarul America-Ziarul Romanesc, Cleveland.

27 noiembrie 1884 - S-a născut la Pârscov – Vasile Voiculescu, poet, prozator, medic, decedat în 1963 la Bucureşti. Este absolvent al Facultatii de Medicina din Bucuresti (1903-1909). Pe langa activitatea medicala si de literat, V. Voiculescu a fost director in cadrul Directiei de Presa, in Comisia Controlului Cinematografelor (de la 28 martie 1924), redactor si sef al propagandei sanitare in Directia Educatiei Poporului din Ministerul Muncii si Prevederilor Sociale (din 15 ianuarie 1930). A ocupat functia de referent literar, cu grad de director clasa I, la Radiodifuziunea Romana (1 septembrie 1935-1945), fiind redactor, fondator al Revistei Literare Radio. La 2 august 1940, a fost numit membru in Comisia de cenzura cinematografica de pe langa Ministerul Propagandei Nationale. In anul 1958, este arestat si intemnitat de autoritatile comuniste, fiind eliberat in anul 1962. Este decorat cu „Crucea Meritul Sanitar” clasa I (1925) si cu ordinul „Steaua Romaniei” (1926).

28 noiembrie 1898 – S-a născut în localitatea Frumosu, Campulung moldovenesc - Isac Hölder (Holdea), profesor, ziarist Absolvent al Facultatii de Litere la Universitatea din Iasi (1923), colaboreaza inca din anii de studentie la publicatiile Opinia si Lumea. In 1923 a condus publicatia Secera si ciocanul. Din anul 1925 este numit director al Scolii comunitatii evreiesti din Buzau (1925-1948), unde preda limbile romana si germana. Concomitent cu functia de profesor, lucreaza ca ziarist la: Dimineata, Adevarul, Egalitatea, Curierul israielit, Lupta, Ordinea, Vocea Buzaului, Chemarea Buzaului, Frontul Plugarilor, Scanteia si mai tarziu este redactor la Romania libera. Face parte din comitetul de initiativa care, la 7 iunie 1932, a infiintat Asociatia Presei Buzoiene. In 1946, este cooptat in Uniunea Internationala a Ziaristilor. De asemenea, a fost corespondent pentru Romania la ziarele: Hamburger, Fremdenblatt, Prager Press si Kultur des Volkes. A decedat la 13 februarie 1974 la Bucureşti.

28 noiembrie 1948 – S-a născut la Râmnicu Sărat – Virgil Diaconu, scriitor. În anul 1952 întreaga familie se stabileşte în oraşul Piteşti. A lucrat ca proiectant principal la Arpechim Piteşti – 1972 – 1989. În perioada 1990 – 1998 este şomer. Din 1999 lucrează, ca redactor de presă, la Centrul cultural Piteşti. Între anii 1965 – 1985 a participat, sporadic, la şedinţele Cenaclului literar Liviu Rebreanu al Casei de Cultură Piteşti, iar în perioada 1965 – 1972 la şedinţele Cenaclului literar Albaştri al Casei de Cultură a Studenţilor din Piteşti. În anul 2005 a citit la Cenaclul Euridice din Bucureşti, iar din 2003 conduce Clubul Cafeneaua literară, pe care l-a înfiinţat în cadrul Centrului Cultural Piteşti, unde lucrează. A colaborat la aproape toate revistele literare importante: Vatra, Familia, Convorbiri literare, Poezia, Hyperion, Poesis, Contemporanul, Arca, Dacia literară, Luceafărul, Calende, Echinox, Tribuna, Argeș, Litere, Reflex, Bucovina literară, Revista nouă, Banat, Ardealul literar și artistic, Provincia Corvina, Axioma, Spiritul critic, Pro saeculum, Antares, Porto Franco, Suplimentul literar al Scânteii tineretului, Universitas, Săgetătorul, Societatea literară, Criterii literare etc. Iată câteva volume scrise si publicate: Depărtarea lăuntrică, Călătorie spre sine,Discurs despre linişte, Libertate şi destin, Jurnal erotic şi Lepre şi sfinţi.

29 noiembrie 1910 – S-a născut la Buzau - Pompiliu Ionescu, ziarist, absolvent al Facultatii de Drept. A fost redactor si editor al publicatiei Grefa - gazeta functionarilor judecatoresti (20 decembrie 1935-20 ianuarie 1938), prim redactor la Actiunea Buzaului (1935-1941) a lui George Gh. Paslaru, apoi redactor la Crai Nou, organul caminelor culturale. A colaborat la Gand Nou, Curierul, Reporterul, Vremea Noua, Carnet Literar, Vocea Buzaului, Cuvantul Sanitarului. Corespondent zonal la Curentul. A fost vicepresedinte al Asociatiei Presei Buzoiene. Inceteaza din viata (1941), in timpul luptelor pentru dezrobirea Basarabiei (sergent t. r. in Regimentul 8 Dorobanti Buzau).

30 noiembrie 1846 – A decedat la Buzău – episcopul Chesarie, pe nume de mirean Constantin

Căpăţână, publicist, editor, născut în 1784 la Bucureşti . Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romani ai secolului trecut. La varsta de 13 ani (1797) a fost incredintat episcopului Iosif al Argesului, care il da sa invete carte la scoala greceasca de la Biserica Domnita Balasa. Apoi il calugareste la Manastirea Antim cu numele de Chesarie si il hirotoneste diacon. Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa amintesc Despre purcederea Sfantului Duh, Impartire de grau si Putul Sfantului Ioan Gura de Aur (1833); Sfatuire pe scurt catre cel ce se pocaieste (1834); Cazanii (1834); Talmacire la cei o suta cincizeci de psalmi (1840); Invatatura catre preoti si diaconi (1835); Alcatuire aurita (1837); Carte foarte folositoare de suflet; Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838); Chiriacodromion (1839) si altele. Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834); Molitfelnic bogat, Sfintele Liturghii si Psaltirea (1835); Ceaslovul bogat, Acatistier (1836); Octoih si Catavasier (1839); Sfintele Liturghii (1840); Psaltirea (1841); Agheasmatar (1845) si altele.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA

BUZOIENCEI ICA UNGUREANU

NU MĂ UITA

De o vreme parcă,
Totul e ciudat:
Soţii mă remarcă,
Soţul …m-a uitat.

UN DON JUAN LA MARE

Când zăreşte câte-o fată,
Stând pe plajă, dezbrăcată,
Simte cum îi scade stresul
Şi îi creşte... interesul.

Aici admiri o bancnotă fantezie de 100 de coroane emisă de o micronaţiune tot fantezie, situată undeva prin Lituania. Pe aversul acesteia se prezintă Castelul Trakai din apropierea capitalei Lituaniei -Vilnius.

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are o greuatate de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, marginea netedă, s-a emis în tirajul de 500 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 250 ron.

Pe ea se prezintă stema transnitreană, o imagine a cetăţii de la Cameniţa; deasupra, o rozetă stilizată cu inscripţia XIV ВЕК (sec. XV), care indică perioada în care a fost construită cetatea şi inscripţiile КАМЕНЕЦ-ПОДОЛЬСКАЯ КРЕПОСТЬ (cetatea de la Kamenec-Podolskiy, denumirea în limba rusă a Cameniţei), ДРЕВНИЕ КРЕПОСТ ДНЕСТРЕ (vechi cetăţi de pe Nistru).

Cetatea Cameniţa se găseşte în Podolia, în oraşul Kamenets-Podolsky din Ucraina. Cameniţa a fost ridicată într-o poziţie fortificată de natură, fiind înconjurată din trei părţi de o meandră a rîului Smotrici. Cetatea este foarte aproape de vărsarea acestuia în Nistru, fiind totodată apropiată de cetatea de la Hotin. Vechea cetate a fost construită în piatră de principele lituanian Jurg Coriatovici, la sfîrşitul secolului al XIV-lea.

Cetatea de la Cameniţa s-a aflat în stăpânirea polonezilor pînă în anul 1672, cînd a trecut în posesia Imperiului Otoman. Turcii au stăpînit puternica cetate doar pînă în 1699 cînd, în urma păcii de la Carlowitz, Cameniţa s-a întors în stăpînirea Poloniei. A doua împărţire a Poloniei din 1793 a adus Cameniţei unui nou stăpân: Imperiul Ţarist.

Pe ea se prezintă stema transnistreană, stema oraşului Râbniţa, care conţine imaginea Arhanghelului Mihail în armură cu o sabie în mâna dreaptă; în lateral şi deasupra se află ornamente florale; în partea superioară, inscripţia РЫБНИЦА (Râbniţa); în partea inferioară, anul 1628, cel al primei atestări documentare.

Râbniţa este un oraş din regiunea nistreană a Republicii Moldova, reşedinţa raionului Râbniţa de pe malul stâng al Nistrului. Oraşul este situat la o distanţă de aproximativ 130 km de Chişinău.

Pe ea se prezintă stema transnistreană, o imagine a cetăţii de la Soroca, o rozetă stilizată cu inscripţia XVI ВЕК (sec. XVI), care indică perioada în care a fost construită cetatea şi inscripţiile СОРОКСКАЯ КРЕПОСТЬ (cetatea de la Sorokskaya, denumirea în limba rusă a Sorocăi), ДРЕВНИЕ КРЕПОСТИ НА ДНЕСТРЕ (vechi cetăţi de pe Nistru).

Cetatea Soroca este o cetate moldovenească din secolul XV, întemeiată de Ştefan cel Mare, în faţa vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fortărețe genoveze, Alciona. Cetatea a fost reconstruită ulterior de către Petru Rareş, care a reconstruit zidurile în piatră.

Pe ea se prezintă stema transnistreană, imaginea stilizată a semnului Ofiucus, reprezentat de un bărbat care ţine în mâini un şarpe, inscripţiile Ophiucus, 27 НОЯБРЯ - 17 ДЕКАБРЯ (27 noiembrie - 17 decembrie), perioada în care Soarele se află în constelaţia Ofiucus, inscripţia ЗМЕЕНОСЕЦ (ofiucus).

Ophiuchus sau Ofiucus Este una dintre cele 88 de constelaţii moderne şi una dintre cele 48 de constelaţii amintite de Ptolemeu, şi după unii astrologi, cea de-a 13-a zodie, care ar da peste cap teoria celor 12 zodii cunscute şi acceptate în prezent.

___________xxXxx____________