MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 75

MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT 

ÎN VECHI CĂRŢI POŞTALE

O documentare privind Cartea poştală găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79 

Râmnicu Sărat este un municpiul din judţul Buzău, care în anul 2002 avea o populaţie de 38805 locuitori. Cea mai veche menţiune documentară despre Râmnicu Sărat descoperită până acum, datează din data 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul, negustorilor poloni, ruşi şi moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungureşti de căruţă încărcată, apoi dau şi celelalte vămi”. Ca oraş apare pentru prima dată atestat în anul 1474. Fiind situat la hotarul dintre Moldova şi Ţara Românească, a jucat un rol important în politica antiotomană moldovenească, care avea ca scop stabilirea unui front puternic împotriva atacurilor otomane. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Râmnicu Sărat era reşedinţa judeţului cu aleaşi nume (începând cu anul 1862, când aceasta s-a mutat aici de la Focşanii Munteni şi avea o populaţie de 13134 de locuitori. Ca unităţi de învăţământ, în oraş funcţionau Gimnaziul V.Boerescu, deschis în 1889, precum şi 2 şcoli primare urbane de băieţi, 2 de fete, o şcoală rurală mixtă şi două şcoli private. Alimentarea cu apă punea probleme, deoarece râul Râmnicu Sărat care curgea pe lângă oraş avea apă sărată, nepotabilă. Apa de băut era adusă prin conducte de la Răduceşti şi era distribuită prin intermediul a 12 cişmele. Din punct de vedere administrativ, oraşul era împărţit în trei culori: Roşu (care ocupa centrul vechi, denumit Vatra Oraşului), Galben la sud (mahalalele Pităreasca şi Erculeşti) şi Albastru la nord (mahalaua Sf. Nicolae). Dintre cele opt biserici ortodoxe consemnate în Marele Dicţionar Geografic al României, cea mai veche era cea legată de prima atestare documentară a oraşului, din timpul ocupaţiei moldoveneşti a Râmnicului în vremea luptelor dintre Ştefan cel Mare şi Radu cel Frumos, din anul 1474. Biserica principală era însă cea zidită de Constantin Brâncoveanu şi spătarul Mihail Cantacuzino în anul 1697. Alte biserici vechi şi importante din oraş erau biserica Robeasca zidită în 1784 de biv-vel-pitar Asanache Nicolescu, şi biserica Bagdat zidită de Dumitraşcu Bagdat în 1753 şi reparată în 1870 de un strămoş al său, biserică ce întreţinea şi un spital. În 1925, oraşul Râmnicu Sărat îşi păstrase statutul de reşedinţă de judeţ, fiind în acelaşi timp şi reşedinţa plăşii Rm.Sărat. Populaţia sa crescuse la 14535 de locuitori. În anul 1950, judeţul Râmnicu Sărat s-a desfiinţat, iar oraşul a căpătat statut de oraş regional şi reşedinţă a raionului Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău şi apoi (după 1952), din cadrul regiunii Ploieşti. Începând cu 1968, Râmnicu Sărat a pierdut rolul de centru administrativ, fiind inclus în judeţul Buzău. Începând cu 1994, Râmnicu Sărat a fost declarat municipiu. 

Aici admiri vechi cărţi poştale care imortalizează imagini din timpurile apuse ale istoriei oraşului Râmnicu Sărat. Denumirile cărţilor poştale au fost preluate aşa cum au fost ele găsite în documentaţia studiată. Se simte parcă parfumul anilor trecuţi. Aştept părerea ta aici:  

con_dorul@yahoo.com

Băile Câineni - Rm.Sărat - Aleea Coşereanu 

Bulevardul Gării

Casa Iteanu

Chiojdeni - Cantina Potoceanu - Port naţional românesc 

 

Vederi din Rm.Sărat

Gara

Gimnaziul Vasile Boerescu 

Grădina publică

Liceul Regele Ferdinand

 

Palatul Administrativ

Vedere din parc

Primăria cu parc

Primăria

Şcoala primară comunală

Şcoala primară de băieţi

Şcoala primară nr.3

Banca Naţională - filiala locală

 

 

Strada Victoriei

 Teatrul Comunal

Gara 

***

DOUĂ EPIGRAME SOCIALE

REFORMA REFORMELOR ÎNVĂŢĂMÂNTULUI       

de Eugen Pop

Ministerul te învaţă,

Prin reforma actuală,

Cum să reuşeşti în viaţă

...Fără şcoală

IMPOZIADA     

de Viorel Martin

În ţara lui Impozit Vodă

Nici înhumarea nu-i comodă,

Cu legislaţia-i parşivă

Cere şi impozit ….pe colivă

CASA REGALĂ A ROMÂNIEI 

ŞI CARTEA POŞTALĂ

  O documentare privind Cartea poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special, găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79 

 Regele Carol I al României şi Palatul telefoanelor din Bucureşti

 Regele Carol I asistând la manevrele militare de la Râmnicu Sărat -  Obrejiţa - 1901

 Principesa Elisabeta şi Principele Carol, copii în costume populare

Familia regală - felicitare de anul nou - 1910

____________xxXxx______________

 

 Anglia - Certificat - Compania British National Opera - 1931 

 

Vignetă de pe o acţiune germană

con_dorul@yahoo.com