Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 65

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA AUGUST

1 august 1879 – S-a născut la Roman, judeţul Neamţ - Constantin C. Brăiesku, avocat, politician si ziarist, fiul colonelului C. Braiesku, fost aghiotant al lui Al. I. Cuza. Debuteaza ca ziarist la Evenimentul din Iasi si la Propaganda. Este redactor la publicaţiile Romania juna, Apararea Nationala, Dreptatea, Epoca, la revistele Moftul roman, Viata Noua, Mos Teaca, Zeflemeaua. Odata stabilit la Ramnicu Sarat, scoate publicatiile Semnalul (22 noiembrie 1909 - 22 februarie 1911) si Ramnicul (7 octombrie - 21 noiembrie 1906). In anul 1918, infiinteaza sectiunea Partidului Poporului, fiind redactor politic la publicatia Glasul Poporului, oficios al formatiunii politice (2 mai 1925 - 24 mai 1931).

2 august 1904 – A decedat la Bucuresti – Basil (Bazil) Iorgulescu, nascut 1847 la Câmpulung-Muscel, geograf, literat istoric, sociolog, personalitate de seamă în istoria învăţământului şi culturii buzoiene. Fiul preotului Iorgu Savu de la Biserica Şubeşti din Câmpulung-Muscel, urmează un an la Şcoala de Medicină a lui Carol Davilla, iar în perioada 1862-1869 este elev la seminar. În anul 1869 participă la concursul pentru ocuparea unei catedre în învăţământ şi, prin ordin al ministrului Instrucţiunii, este numit profesor la Gimnaziul din Buzău. Va rămâne 34 de ani, din care 24 a fost director. Pe lângă preocupări administrative legate de construcţia unei clădiri corespunzătoare şi dotării ei cu mobilier adecvat, material didactic şi manuale în conformitate cu programa de studiu, a fost interesat şi de cercetarea istoriei şi geografiei locale, rezultatele concretizându-se în primul manual de Geografia judeţului, pentru cl. a II-a primară. În anul 1883 tipăreşte Istoria sacră pentru usul şcoalelor secundare, în 1879 litografia prima hartă a judeţului, tipărită la Paris în anul 1892, împreună cu harta oraşului şi a împrejurimilor sale. A realizat planul topografic al oraşului Buzău (1881), dar cea mai valoroasă lucrare de referinţă până astăzi rămâne Dicţionar geografic, statistic, economic şi istoric al judeţului Buzău, tipărit în anul 1892 şi premiat de Societatea Geografică Română cu premiul Ioan Fătu. A mai publicat articole despre evenimentele revoluţionare de la 1848 în judeţul Buzău, despre mănăstirea Ciolanu, balada Gheorghebaş şi obiceiuri de nuntă, un document despre târgul Buzău la anul 1812. Ca animator cultural, Basil Iorgulescu îşi leagă numele de înfiinţarea primei biblioteci, cea a gimnaziului (1873), din 1893 cu regim de bibliotecă publică. La 12 dec. 1893 înfiinţează filiala Buzău a Ateneului, al cărui preşedinte a fost. În 1895 organizează prima colecţie muzeală. A îndeplinit şi funcţia de secretar al Societăţii pentru învăţătura poporului român, pentru întreaga activitate fiind recompensat cu medalia Bene merenti. În şedinţa din 30 martie 1891 este propus membru coresponent al Academiei Române, iar în 1899 este inclus în comisia de programe a Ministerului Instrucţiunii.

3 august 1955 – S-a născut la Săruleşti – Dorin Bocu, poet, stabilit în Braşov. A studiat la Facultatea de Matematica, Universitatea din Brasov - 1976-1980 şi la Universitatea TRANSILVANIA din Brasov - 1990-1996, unde a obtinut doctoratul in matematica. A publicat volume de versuri: Portalul timizilor, Ultimul Bastion, Memoria chihlimbarului, Lipsit de aripi dar visand la stele, Surasul semnelor, La portile clipei şi Amintiri din imperiul uitarii.

7 august 1905 – S-a născut la Lopatari - Pompiliu-Eugeniu D. Şerbescu, ziarist (decedat 24 martie 1977 la Timisoara). Absolvent al Institutului Politehnic din Timisoara si Facultatii de Drept din Cluj, cursuri fara frecventa, a functionat, pana in 1946, ca avocat si consilier juridic in Timisoara, desfasurand totodata o intensa activitate ziaristica, publicistica, editoriala si cooperatista. Debuteaza in publicistica in 1927, in anii studentiei, la Vointa Banatului. A fost redactor sef si, din 1930, director la cotidianul Vestul; fondeaza in 1931 Tipografia Ateneu si cotidianul Unirea Romana. Scoate, in 1936, revista de documentare sociala, economica si literara Granita; redactor pentru Ardeal si Banat la Curentul (1934-1936) si Timpul (1937-1944). A colaborat la Viata Banateana (1944-1946), iar ca editor, publica sub egida ziarului Unirea Romana, volume de versuri si literatura. Membru-casier, din 1932, in comitetul Federatiei Generale a Presei din Provincie, initiator, in 1934, cu alti intelectuali, a primului cenaclu literar la Timisoara, Altarul cartii, director al cooperativei Nationala, cu tipografie, librarie si papetarie.

9 august 1946 – S-a născut în satul Scărişoara, comuna Cislău – Nicolae Gâlmeanu, poet,

prozator, publicist. Este absolvent al Facultatii de limba si literatura romana. A fost profesor în localitatile Buda, Scărisoara şi Cislau, unde a fost si director. A debutat cu versuri în anul 1969 în ziarul Viata Buzaului. A publicat şi la alte reviste precum: Viata romaneasca, Albina, Contemporanul şi Luceafarul. A activat în cadrul cenaclurilor Nicolae Tautu din Cislau, Alexandru Odobescu din Nehoiu şi Vasile Voiculescu din Buzău. Iata cateva volume de versuri: Complotul vamilor, Proiect de cruce, Alarma in christale, Dumnezeu din gerunziu, Zodia fluturilor şi Cenzură şi canon.

9 august 1900 – S-a născut la Buzau - Constant C. Cristea, poet, publicist (decedat 9 noiembrie 1932 la Buzău). La varsta de 19 ani, editeaza revista Munca intelectuala, care a aparut pana in anul 1926 (din anul 1927, publicatia isi schimba titlul in Revista noastra, „revista literara, stiintifica si artistica pentru scolari”). Absolvent al Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii Bucuresti, infiinteaza, impreuna cu Isac Hölder si alti ziaristi, la 7 iunie 1932, Asociatia Presei Buzoiene.

10 august 1875 – S-a născut la Chiojdu – Constantin Giurăscu, istoric. Clasele primare le-a făcut în satul natal iar liceul la "Sfinţii Petru şi Pavel" din Ploieşti. A absolvit "Facultatea de litere" a Universităţii din Bucureşti, fiind licenţiat în istorie şi geografie. În 1898 devine profesor suplinitor la liceul din Focşani, iar în 1902 – 1903, director la Liceul B.P.Haşdeu din Buzău. În anul 1908 este numit şef al Serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe, iar în 1909 îşi ia docotoratul în litere şi devine membru corespondent al "Academiei Române", ulterior conferenţiar la Facultatea de litere, Bucureşti – 1912 şi apoi membru activ al "Academiei Române" - 1914; A decedat la data de 15/28 octombrie 1919 în Bucureşti.

10 august 1906 – S-a născut la Răşcani, comuna Şuleta, judeţul Vaslui – Dumitru Crăciun, poet, traducător, profesor de limba greacă, latină şi română între anii 1936 – 1970 la Liceul Regele Ferdinand (astăzi Alexandru Vlahută ) din Râmnicu Sărat

10 august 1954 – S-a născut la Movila Banului - Titi Petre, publicist, jurnalist. Absolvent al Facultatii de Mecanica a Institutului Politehnic Bucuresti (1979) si a Facultatii de Jurnalistica a Universitatii Bucuresti (1992), debuteaza in ziaristica, in 1990, la cotidianul buzoian Opinia, redactor, redactor sef la cotidianul Informatia Buzaului (1994), redactor sef adjunct la cotidianul Opinia (2000), redactor sef la cotidianul Expresul (2001), director la cotidianul Viata Buzaului si Radio Campus, redactor sef adjunct la cotidianul Sansa buzoiana (2005), director general al ATN TRUST PRESS SRL Buzau, detinator al cotidianului Viata Buzaului, postului de radio Campus si al postului de televiziune Campus TV (2008).

14 august 1870 – S-a născut la Pogoanele - I.A.Rădulescu - Pogoneanu, scriitor, decedat 1945. A absolvit cu brio Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1897), doctoratul în filozofie obţinându-l la Leipzig (1901). Eminent dascăl şi cărturar, elev şi discipol al lui Titu Maiorescu, numit chiar în testamentul acestuia, I.A. Rădulescu-Pogoneanu este autorul unor valoroase lucrări de filozofie, pedagogie, lingvistică şi istorie literară. Membru al Academiei Române de la 4 iunie 1919.

14 august 1950 – S-a născut la Mărăcineni – Nicolae Pogonaru, poet, prozator, traducator şi eseist. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti şi al Uniunii Scriitorilor din România. Publică în majoritatea revistelor literare şi este prezent în antologii, cărţi de critică literară, almanahuri şi istorii literare. Fiind profesor de franceză este francofon şi francofil tocmai pentru că civilizaţia şi literatura franceză sunt unice. Primul volum de poezie trebuia să apară prin 1983, însă din cauza textelor foarte caustice la adresa "epocii de aur", cenzura cripto-comunistă a făcut "pierdut" manuscrisul. Abia în 1995, cu sprijinul reputatului cărturar Alexandru Oproescu, a debutat editorial cu volumul "Efectul de seră".

14 august 1949 – S-a născut la Mânzăleşti - Ion Roşioru, poet, prozator, eseist, critic literar, publicist. Absolvent al Facultatii de limbi Romanice din Bucuresti, debuteaza in pulicistica la Viata Buzaului si Flamura Prahovei. In timpul studentiei colaboreaza la Viata Studenteasca, iar dupa 1989 la Dynamis din Constanta siTribuna Invatamantului. La Harsova, editeaza Opinia Harsovei, care apare cu intermitenta timp de doi ani.

16 august 1935 – S-a născut la Florica – Ion Gheorghe, poet. După ce studiază la Școala Normală „Spiru Haret“ (1947-1948) şi la Şoala Pedagogică din Buzău (1950-1952), îl aflăm între discipolii sadovenieni de la „fabrica de scriitori ai proletariatului“, Şcoala de literatură şi critica literara “Mihai Eminescu” din Bucureşti, absolvită în 1954; între 1955 și 1970, anul obţinerii diplomei de licenţă, îşi desăvârşeşte studiile la Facultatea de Filologie – Universitatea din Bucureşti. Activitatea sa culturală evidenţiază următoarele funcţii: jurnalist la Albina, Drumul belşugului şi Luceafărul, 1992 - funcţionar la Ministerul culturii şi 1994 – 1996 - ataşat cultural la Ambasada României din Beijing. Iata cateva volume publicate: Țara rândunelelor, Cultul Zburătorului, Condica în versuri, Muzaios, Elegii politice, Vine iarba, Cavalerul trac, Mai mult ca plânsul, Megalitice, Avatar, Noimele, etc,

18 august 1976 – A decedat la Buzău – George Podgoreanu, ziarist şi editor al ziarului Vocea

Buzăului

20 august 1876 – S-a născut la Gura Sărăţii, comuna Merei – Alexandrina Mihăiescu, poetă, sora

lui Nicolae Grigore Mihăescu-NIGRIM, decedată 21 iunie 1899

21 august 1854 - S-a născut la Râmnicu-Sărat – Nicolae Gabrielescu, arhitect. A participat la restaurarea Curţii Domneşti din Curtea de Argeş, Bisericii Trei Ierarhi din Iaşi, Bisericii Sân-Nicoară, fiind primul arhitect român care a evidenţiat caracterul şi originalitatea artei noastre şi a militat pentru conservarea şi restaurarea monumentelor de valoare. A lucrat la Catedrala din Dorohoi, Liceul Naţional din Iaşi şi staţiunea balneară Slănic-Moldova. Membru al Societăţii Junimea, al Comisiei Monumentelor Istorice şi al Cercului amicilor literaturii şi artei române. Autor al unor lucrări de specialitate, cum ar fi Restaurarea monumentelor istorice; Studiu pentru construcţia liniei Mărăşeşti-Panciu.

27 august 1961 – S-a născut la Mărăcineni – Gigi Manole, ziarist. Abslovent al Facultatii de Presa-Filozofie. Debuteaza, in anul 1994, ca redactor, la cotidianul Muntenia, apoi redactor coordonator sectia „Social”, la cotidianul Sansa buzoiana (1997), redactor sef adjunct la cotidianul Vocea Buzaului (1999), iar din anul 2001, redactor la Editura „Anastasia - Ina” Buzau. Din anul 2003, este redactor sef la revista Realitatea Economica Buzoiana. A contribuit la realizarea lucrarii „Ghidul Monografic al Judetului Buzau” (2001), „Judetul Buzau – Oferta Economica” (2004), „Portvizit Buzau”, editiile 2006 si 2007, „Afaceri si Manageri pentru Europa”, Buzau (2007), „Anuarul de bussiness”, Buzau (2008).

28 august 1900 - S-a născut, la Grăjdana, Tisău – Dimitrie Gh. Ionescu, profesor, publicist, cercetător. În acte Ionescu Gh. Dumitru, fiul unui funcţionar, urmează şcoala primară în satul natal, apoi Seminarul Teologic din Buzău, cu sprijinul unei rude înstărite, deoarece la 15 ani rămâne orfan de tată. Urmează apoi Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu din Bucureşti şi Liceul Gh. Şincai. Licenţiat în teologie, litere şi filosofie magna cum laude. Studii de specializare la Paris, bursier la Atena, unde-şi perfecţionează greaca pentru studii de bizantinistică. Profesor la liceele Sf. Sava şi Aurel Vlaicu din Bucureşti, la Şcoala Normală de băieţi din Grădiştea-Vlaşca, la Şcoala comercială elementară nr. 5 din Bucureşti, la Liceul B.P. Hasdeu şi Seminarul teologic din Buzău. Preşedinte al Asociaţiei profesorilor secundari din Buzău. Aderă la mişcarea legionară şi este arestat în 1941, împreună cu alţi membri ai partidului, pentru participarea la evenimentele din 21-22 ianuarie. În 1945 este scos din învăţământul secundar, iar în 1948, epurat. În perioada 1952-1954 este internat în lagărul de muncă de la Canal. După eliberare, funcţionează ca profesor la diverse şcoli elementare. Colaborator extern al Editurii de Stat Didactică şi Pedagogică şi Revista de pedagogie. Cooptat ca membru al Asociaţiei Slaviştilor din România, se pensionează în 1962, dar continuă să cerceteze arhivele şi să elaboreze articole şi studii valoroase. Pentru contribuţiile aduse la studiul istoriei universale a fost distins cu premiul Năsturel al Academiei şi cu premiul Hilel al Universităţii Bucureşti. A fost preocupat şi de istoria locală, rezultatele cercetărilor sale materializându-se în peste 50 de articole şi studii, între care Seminarul din Buzău - 1836-1936; Tratatul încheiat de Gheorghe Ştefan cu ruşii în 1656; Mişcarea ţăranilor din Smeeni, sep.-oct. 1873; Răscoala ţăranilor din 1907 în judeţul Buzău; Aşezarea coloniştilor bulgari în oraşul Buzău şi în împrejurimi - 1792-1838; Monografia Liceului Mihai Eminescu : Istoria oraşului Buzău etc. Editor de manuale de istorie, împreună cu profesorul Ilie Grancea. Moare la 7 martie 1985.

***

DOUĂ EPIGRAME POLITICE

NEDUMERIRE DE PARLAMENTAR de Dan Teodor Dănilă

Mă las convins că, la necaz,

Ai afirmat tendenţios,

Că eu nu aş avea obraz;

Ia uite, bă, cât e de gros!

EU CU CINE VOTEZ de Viorel Martin

Dac-aş fi o ghicitoare,

Viitorul să-l previn,

Cred că l-aş vota pe care...

O să fure mai puţin!