ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI
ALŢI PUBLICIŞTI BUZOIENI
ALE CĂROR DATE COMPLETE
DE NAŞTERE ŞI DECES NU SE CUNOSC
1846 – S-a născut la Ploiesti - Constantin D. Danescu,
ziarist si om politic. A facut studiile liceale Bucuresti, este licentiat in
Drept la Paris şi doctor in stiinte administrative si politice la Bruxelles. A
fost magistrat, Prefect al judetului Ramnicu Sarat (1888) si Buzau (1897), redactor
la Buzaul, a infiintat gazeta Buzaul liberal (1898 - 1899).
1854 - S-a născut la Buzău – Nicolae Ioanid, gazetar, decedat 1894 la Buzau.Proprietar al publicatiei Gazeta Buzaului (1884-1893), este primul
jurnalist buzoian care revolutioneaza presa locala prin modul modul in care
gandise publicatia, ca pe o tribuna de dezbatere pluridisciplinara,
pastrandu-si seriozitatea, demnitatea si combativitatea.
1855 – S-a născut la Botosani - Alexandru Tinta
(Murfatlar), profesor, apoi ceferist, gazetar, casatorit, in 1883, la Buzau. A
fost redactor si administrator al publicatiei Munca, „organ al muncitorilor” (6 octombrie 1902 - 1 februarie 1905),
Constiinta (1907), „ziar
nationalist”.
1855 - S-a născut la Râmnicu Sărat – Ioan N. Polycrhoniade, poet şi gazetar, a
decedat în anul 1925 la Bucureşti. A fost director-proprietar al publicatiei Foea Societatei «Desteptarea Comerciului si Industriei Romane»” (1882
– 1925), care devine Desteptarea
Comerciului si Industriei Romane. A infiintat prima banca populara din
Romania, cu numele „Randunica”, in orasul Urziceni.
1856 – S-a născut la Pogoanele (jud. Buzau) - Nicolae
Cosacescu, profesor, inginer, publicist si ziarist, licentiat in matematici si
in stiintele fizicii. Activitatea ziaristica a inceput-o de tanar, colaborand
la mai multe reviste stiintifice si didactice. Dar activitatea cea mai mare a
desfasurat-o ca redactor la Romania
Libera, apoi la Natiunea, Lupta si
Ziua.. Cand Take Ionescu si-a format
propriul partid, N. Cosacescu, a trecut, din anul 1908, la conservatori,
colaborand la publicatiile: Ordinea, La
Roumanie si la Actiunea Conservatoare..
Ca director general al Postelor, a incheiat conventia telegrafica cu Balcanii
si a acordat reduceri de pana la 50 % pentru corespondentele telegrafice.
1864 – S-a născut la Giurgiu - Al. G. Basarabescu,
ziarist. Absolvent al Scolii militare superioare de administratie, a fost
ofiter, in perioada 1885-1905, dupa care demisioneaza si intra in politica, ca
membru al Partidului Conservator. A fost proprietar si director politic al
publicatiei Curierul Buzaului (cu nr.
5), organ conservator (2 iulie - 24 septembrie 1906).
1870 – S-a născut la Magura (jud. Buzau) - Ion N.
Apostolescu, director al publicatiei Avantul, „revista pentru literatura si
arta”, care a aparut la Buzau, lunar, intre februarie 1906-ianuarie 1908, cu
atitudine clara pentru ideologia socialismului. Neramanand straina de rascoala
din 1907, prin continutul ei variat, revista era raspandita in Braila, Focsani
si Iasi. In anul 1900, Ion N. Apostolescu a infiintat si un cerc cultural
muncitoresc.
1881 – S-a născut la Buzau
- Ion Gh. Scutaru, inginer agronom, ziarist, publicist. Absolvent al Liceului „B.P.
Hasdeu” si studii superioare de specialitate in Germania, Danemarca si Ungaria,
a fost consiler si inspector agricol in Ministerul Agriculturii, autorul unor
lucrari de specialitate pe teme de economie si agricultura. A fondat gazeta Vointa, a fost sef Sectie economica la Curentul, condus de Pamfil Seicaru, iar
in 1932, impreuna cu Nichifor Crainic, a infiintat publicatia Calendarul.
1886 – S-a născut la Buzau
- Matei Gheorghiu, ziarist. Debuteaza in ziaristica in 1909, fiind colaborator
la mai multe cotidiene. Este redactor la Viata
Banatului din Timisoara si proprietarul unei librarii, corespondent zonal
pentru Adevarul si Dimineata si autor al studiilor Tolstoi,
Sonata Kreutzer (1922) si Zola, Vis
de iubire (1926).
1887 – S-a născut la Buzau
- Alexandru A. Bardescu, doctor in stiinte juridice, licentiat al Universitatii
din Paris, deputat, ziarist (decedat 1942, Bucuresti).
Debuteaza in presa la 14 aprilie 1918, ca
director al ziarului Indreptarea, oficios
al Partidului Poporului, pana la incetarea aparitiei acestuia (6 octombrie 1938). De la 1926, este vicepresedinte al
Sindicatului Ziaristilor din Bucuresti. A scris in limba franceza un studiu
asupra libertatii presei intitulat „L’abus du droit”.
1887 – S-a născut în localitatea Mânzu, comuna
Cilibia (jud. Buzau) - N. Simionescu, ziarist. A debutat in presa in anul 1907,
ca reporter la Universul si a
colaborat la Dimineata, Adevarul,
Minerva, Viitorul, Miscarea (Iasi).
1888 – S-a născut la Ramnicu Sarat - Nicolae Vartej,
gazetar profesionist, din 1909, cu studii de Drept. A fost redactor la Lupta si colaborator la ziarele Adevarul si Dimineata.
1889 – S-a născut la Buzau - Constantin C. Jitianu,
publicist (decedat 1978, Bucuresti). Absolvent al Liceului „B. P. Hasdeu” din
Buzau si al Facultatii de Drept din Bucuresti, a desfasurat o bogata activitate
publicistica – reflectii filozofice, proza poezie, studii de drept – in
periodice si volume. A colaborat la: Revista
poporului si Revista noastra, din
Buzau, precum si la Neamul romanesc,
Gazeta tribunaleleor, Pandectele romane, Universul etc.
1893 – S-a născut la Buzau - Ion Gh.
Ioachimescu, ziarist profesionist. Debuteaza in presa, in anul 1912, semnand in
publicatiile: Inainte, Presa, Minerva,
Renasterea, Jurnalul, Dacia si Indreptarea,
apoi secretar de redactie la Dimineata si
Adevarul. A fost membru al
Sindicatului Ziaristilor, din 1919, si poseda „Crucea de razboi”. A avut
preocupari literare, publicand un roman, bine apreciat, si alte numeroase lucrari literare.
1898 - S-a născut la Dărâmaţi,
azi Valea Ramnicului (jud. Buzau) - Ion D. Dragan, publicist militar. Profesor
la Scoala de ofiteri de rezerva infanterie Ploiesti, Liceul Militar Chisinau,
la Scoala de ofiteri de aviatie si la Scoala de Geniu din Bucuresti. S-a
afirmat in publicistica militara, debutand la Romania (Iasi, 1917), apoi la: Romania
militara, Revista infanteriei, Revista cavaleriei, Revista aeronauticei etc.
A publicat studii privitoare la aeronautica.
1902 - S-a născut
la Buzau - Dimitrie
Zaharescu, ziarist. Se inscrie la
Facultatea de Drept, fiind ales vicepresedinte al Societatii Studentilor in
Litere. Ca publicist va face parte din Generatia
lui 22 si va colabora la Universul
literar si la alte publicatii, unde semneaza cu pseudonimul Dem. Petrovan.
A fost si secretar general de redactor la ziarul Curentul condus de Pamfil Seicaru. La 23 august 1940 a decedat intr-un
tragic accident aviatic in Muntii Apuseni.
1904 - S-a născut la Buzau - Ioan T. Angelescu, ziarist. A colaborat la
Tara noastra, Frontul Romanesc, Ziarul,
Unirea, Viata. Membru activ al Sindicatul Ziaristilor din Bucuresti, din
1941.
1905 – S-a născut în satul Străjescu, comuna Garoafa (jud. Vrancea) - Constantin
Bunea, publicist. Absolvent al Facultatii de Teologie din Cernauti, a fost timp
de 50 de ani preot in satul Grajdana, comuna Tisau (jud. Buzau). A redactat si
editat impreuna cu George M. Raican publicatia Veste Buna, „revista pentru
popor”, care a aparut la Grajdana (1932-1933, 17 nr.), cu o larga raspandire in
judetele Ramnicu Sarat, Braila, Covurlui, Bacau, Iasi, Oradea si chiar Statele
Unite
1906 – S-a născut în satul Pâcle, comuna Berca -
Constantin Pâcle (Constantin Teodorescu) publicist, a decedat la Cosmuţa,
judeţul Cluj în anul 1931. Absolvent al Facultatii de Litere si Filozofie din
Bucuresti, debuteaza in presa, prin 1925 – 1926, la revista buzoiana Muguri si colaboreaza la Actiunea Buzaului. Lucreaza la Academia
Romana si este secretar de redacţie la Universul
literar.
1906 – S-a născut la Buzau - Stefan Craciun, poet si
ziarist. Debuteaza, in 1923, la Revista
noastra, apoi devine, de la 5 octombrie 1933 pana la 25 noiembrie 1935,
redactor la publicatia Cefereul, „organ
public de interes profesional”, care a aparut la Buzau pana la 20 ianuarie 1938.
Colaboreaza la Universul literar,
Curentul, Pamantul si la periodicele buzoiene Avantul, Carnet literar (26 noiembrie 1931-15 februarie 1934),
fiind unul dintre fondatori, alaturi de Dem. Iliescu, Pompiliu Podgoreanu,
Matei Ghimbasanu si G. Oprescu, Gand nou,
Ideea nationala, Buzaul economic, Zarathustra, Dacia, Vremea.
1906 – S-a născut în satul Zoita, comuna Ziduri
(jud. Buzau) - D. D. Petrescu-Zoita, teolog, gazetar, absolvent al Facultatii de Teologie Bucuresti (decedat 1941).
Debuteaza in publicistica, ca redactor si editor al publicatiilor Inapoi la Hristos (1928 - 1930) si Actiunea noua (12 noiembrie 1933-15 mai
1934, bilunar); colaborator la Informatorul
(Ramnicu Sarat, 1931-1934).
1926 – S-a născut în Vadu-Soresti (jud. Buzau) - Gheorghe
Lefter (decedat 1993, Bucuresti). Absolvent al Liceului Comercial din Buzau, al
Academiei Militare si al Facultatii de Drept, Universitatea Bucuresti. A fost
jurist la Ministerul Economiei si Silviculturii si redactor la ziarul Aparatorii Patriei.
1929 - A decedat la Buzau - D.
Ionescu (grafiat si Popisteanu), cunoscut si sub numele de D. Ionescu-Alarma,
ziarist, propr. publicatiei Alarma (1898-1924,
cu intreruperi), director al gazetei umoristice Krokodilul (1888), administrator al „jurnalului independent” Ecoul Buzeului (1893-1894).
1931 – A decedat la Buzau - Emilian Budalanescu, ziarist. In 1906, este colaborator la
Avantul (Buzau), publicatie
socialista si apoi director (serie noua, 1921-1931). In 1929, colabora la Saptamana (Buzau) condusa de Nitulescu,
iar in 1930 il intalnim in paginile publicatiei Buzaul economic.
1935 – A decedat la Buzau - Stefan Revereanu-Revus, directorul Bancii
„Buzaului”, ziarist, unul dintre membri fondatori ai Asociatiei Presei
Buzoiene. A debutat in presa, in anul 1913, la publicatia independenta Vointa. A fost director al ziarelor Indrumarea (1920-1928), Dreptatea (1922), „organ democrat intransigent de anchete si
reportaje”, Nationalul (1923-1924),
„organul Partidului National Roman”, Reporterul
(1927) si Curierul (1929-1935).
1936 – A decedat la Buzau - George I. Calinescu, ziarist. A fost directorul
ziarului Curentul nou, saptamanal,
aparut la Buzau (8 noiembrie 1931- decembrie 1936), cu suplimentul Ora.
1942 – A decedat la Buzau
- Petre N. Oprescu, publicist, gazetar, presedintele functionarilor comerciali.
Debuteaza, in 1906, ca redactor si editor al publicatiei Comertul (februarie – decembrie 1906). Anul urmator, devine
director si proprietar al ziarului Vointa,
iar in anul 1916 editeaza publicatia Viticultorul,
„organ de informatiuni viticole”.
1974 septembrie - S-a născut
la Buzău - Cristina Modreanu, critic de teatru şi jurnalistă. În
1997 obţine licenţa şi diploma în jurnalistică la Facultatea de jurnalism şi
ştiinţele comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti , cu lucrarea Tendinţe
în publicistica teatrală românească, în perioada 1990 - 1996. În prezent
îşi face doctoratul în cadrul Universităţii de artă teatrală şi cinematografică
- Bucureşti.
***
DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA
LUI GHEORGHE BÂLICI
(Republica Moldova)
SUPER-MINI
O
haină mai divină
Cine-ar
putea concepe:
Piciorul
se termină,
Iar
fusta ….nici nu-ncepe.
PATRIOTICĂ
Eu
sunt ţăran cu talpă-lată,
Am
ţara-n inimă şi-n gând:
Cu
ruşii nu m-aş da vreodată,
Dar
cu rusoaicele ….oricând.
CÂTEVA MONEDE JUBILIARE
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Toate aceste monede sunt confecţionate din argint cu puritatea de 92,5%, au greutatea de 16,5 grame fiecare, diametrul de 30 mm, marginea netedă, s-au emis în tiraj de 1000 de exemplare fiecare, la preţul oficial de vânzare de 150 ron bucata.
Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea SAHARNA.
Mănătirea Saharna, in intregul ei ansamblu, este unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.Ansamblul monastic este compus din doua manastiri: una rupestra, Bunavestire, si alta terestra, Sf.Treime. Istoria mănăstirii rupestre se cunoaste foarte putin, nestiindu-se data precisa a intemeierii si
cine sunt intemeietorii. Nici chiar cercetatorii din domeniu n-au ajuns
inca la o parere unanima privind perioada intemeierii acestei chinovii. Manastirea terestra, fiind o ctitorie calugareasca, a fost intemeiata in
anul 1776 de catre Schimonahul Vartolomeu Ciungu (1739-1798). Complexul monastic este situat într-unul din defileurile pitoreşti din
apropierea satului Saharna, la 14 km de staţia de cale ferată Râbniţa,
pe malul drept, abrupt al Nistrului. Nucleul istoric al mănăstirii l-a
constituit vechiul schit rupestru de la Saharna. La o depărtare de 200 de metri de schit se află actuala mănăstire de zid Saharna, cu hramul “Sfânta Treime”.
Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea SURUCENI.
Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea TABĂRA.
Mănăstirea Tabăra
este situată în satul cu acelaşi nume, comuna Vatici, la 35 km de Chisinău şi 25 km nord vest faţă de Orhei, fiind intemeiata, dupa unele surse, de boierul Gheorghe Russo, in anul
1784, iar dupa altele, de vataful acestuia, Darie Carp. Initial a fost
manastire de calugari; in 1815 este transformata in manastire de maici,
cand intreaga obste de calugarite de la schitul Fantana Doamnei este
transferata aici. In anul 1828 se construieste biserica de vara cu
hramul Adormirea Maicii Domnului, iar in anul 1857, a doua biserica, din
piatra, cu hramul Sfanta Treime. In
perioada sovietica cea mai mare parte din obstea manastirii lucreaza la
o fabrica de covoare. Biserica Adormirea Maicii Domnului devine club,
apoi depozit, iar biserica Sfanta Treime, scoala sateasca. In 1959
maicile sunt date afara, iar multe din casele manastirii sunt ocupate de
sateni. In comparatie cu alte sfinte lacasuri, bisericile acestei
manastiri au fost conservate fara prea mari stricaciuni.
Pe această monedă se prezintă stema republicii şi mănăstirea ŢIGĂNEŞTI.
Mănăstirea Ţigăneşti se gaseste in zona de codru a Moldovei, cam la 35
de km NV de Chisinau, in apropierea satului Tiganesti, raionul Straseni.
In anul 1725, aici a fost construit un schit, ctitorit de boierul Lupu
Dencu si de catre mai multi razesi din satele Cobalca si Tiganesti. Unul
din calugarii de la manastire, parintele Vartnava, a spus ca locul de
construire a acestui schit a fost ales anume departe de asezamintele
oamenilor, deoarece „calugarii trebuie sa fie departe de cele lumesti,
pentru a se dedica doar vietii duhovnicesti”. In 1846, aici a fost
ridicata biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, in care se afla
o icoana a Sfantului Pantelimon cu moaste ale acestuia. Asezamantul se afla intr-un loc deosebit de pitoresc, in a carui curte se afla un helesteu cu apa curgatoare.
________xxXxx_________
România - Acţiune - Sibiu (Hermannstadt) - Administraţie austro.ungară - Banca Transilvania - 200 coroane 1918
Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri ruseşti
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu