Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 71

ARC PESTE TIMP

ÎN DEVENIREA BUZOIANĂ

372 aprilie 14 - Din ordinul regelui got Athanarich, sunt înecaţi în râul Buzău (Mousaios), predicatorul creştin Sava Gotul şi preotul Sansalas, acuzaţi că răspândesc învăţătura creştină în localităţile din zona Buzăului.

1500 - Domnul Ţării Româneşti, Radu cel Mare, înfiinţează Episcopia Buzăului.

1778 august 26 - Se face prima menţiune documentară a Drăgăicii lângă oraş, în legătură cu cedarea tuturor veniturilor către Episcopie, pentru nevoile sale, de către Alexandru Ipsilanti. Până la mijlocul sec. XVIII, Drăgaica se ţinea pe Penteleu. Cel mai important târg periodic al Ţării Româneşti se desfăşura între 10 şi 24 iunie, ultima zi fiind cea a Drăgăicii.

1831 august 15 - S-a înfiinţat Judecătoria judeţului Buzău. Avea atribuţii de cercetare de primă instanţă. În 1853 devine Tribunalul judeţului Buzău funcţionând cu o singură secţie. În 1865, pe lângă Tribunal, a fost înfiinţat Cabinetul I de Instrucţie, iar în 1867 Cabinetul II de Instrucţie. Tot în 1865 s-au înfiinţat Judecătoriile de pace la nivelul plaiurilor şi plăşilor.

1832 aprilie 18 – La Buzău îşi deschide cursurile Şcoala naţională. Şcolile naţionale au început să se înfiinţeze în reşedinţele de judeţ ca urmare a unui articol din Regulamentul organic, dezvoltat în regulamentele şcolare adoptate în 1833 în Ţara Românească şi 1835 în Moldova. O şcoală "naţională" era o şcoală organizată de stat în care urma să se predea doar în limba română. La Buzău, întâiul profesor, desemnat de Eforia Şcoalelor, a fost ierodiaconul Dionisie Romano. Şcoala naţională era concepută ca o şcoală elementară cu trei clase. Programa cuprindea : cititul şi scrisul, scrierea dictando, cititul "slobod" pe cărţi, cele patru operaţii aritmetice, catehismul, gramatica, elemente de geografie, aritmetică practică. Lecţiile se ţineau dimineaţa şi după-amiaza, cinci zile pe săptămână, joia fiind zi liberă. Elevii proveneau din toate stările sociale, iar examenele se ţineau cu public. Elevii premianţi erau răsplătiţi cu cărţi şi bricege. În anul 1836 este numit profesor şi un fost elev al şcolii, Ion Costinescu.

1836 august 15 – S-a deschis cursurile Seminarului din Buzău în prezenţa lui Eufrosin Poteca, unul din marii cărturari ai vremii. Este desfiinţat în anul 1893 şi reînfiinţat în anul 1914. Din anul 1926 se numeşte Seminarul Chesarie Episcopul. În anul 1948 este iarăşi desfiinţat şi reînfiinţat în anul 1954.

1837 martie 25 – S-a descoperit Tezaurul de la Pietroasa de către taranii Stan Avram şi ginerele lui, Ion Lemnaru. După lungi peripeţii soldate cu moartea celor doi descoperitori şi dispariţia unui număr greu de precizat de piese, Tezaurul a intrat în posesia statului român. El se află la Muzeul Naţional de Istorie a României, în Sala Tezaurelor. Se mai păstrează 12 piese în greutate totală de 19,820 kg. de aur. În anul 1867 a fost expus la Expoziţia Universală de la Paris, în 1868 la Londra şi în 1872 la Expoziţia Universală din Viena. În anul 1875 a fost furat din sala de expoziţie amenajată în localul Academiei, cu care prilej este tăiat în patru colanul cu inscripţie şi două bucăţi din el au dispărut. În perioada 1867-1882 Tezaurul a fost restaurat de mai multe ori, forma actuală fiindu-i dată de Paul Telge, bijutierul familiei de Habsburg care a executat şi patru copii, dintre care una singură a rămas în ţară. Ea se află în colecţia Muzeului Judeţean Buzău.

1838 - Oraşul începe să fie iluminat de felinare cu lumânări de seu. În 1856 erau 90 de felinare ce se aprindeau "la un ceas de la apunerea soarelui".

1839 ianuarie 7 – La Buzău apare Vestitorul bisericesc, revistă săptămânală redactată de ierodiaconul Dionisie Romano şi Gavriil Munteanu. S-a tipărit în tipografia Episcopiei din Buzău, având subtitlul Gazetă religioasă şi morală. Şi-a încetat apariţia în decembrie 1940. Au apărut 102 numere, câte 51 pe an, la început fiecare număr fiind însoţit de un supliment care conţinea o meditaţie religioasă tradusă din germană de Gavriil Munteanu. Mai târziu suplimentul s-a difuzat o dată pe lună. Printre colaboratori : Eufrosin Poteca, serdarul Grigore Negrea, medicul oraşului, Antonie Paleolog, Grigore Mihăescu, profesor la Şcoala naţională din Craiova, M.G. Ioanid, profesor la Colegiul Sf. Sava, precum şi elevul seminarist Nicu Deşliu. Revista a fost scoasă pe baza abonamentelor, prenumeraţie, ce se făceau la începutul fiecărui an, costul unui abonament fiind de un galben. Abonaţii erau persoane din judeţele Buzău, Rm. Sărat, Brăila, Saac, Ialomiţa, Muscel, Vlaşca, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Argeş, Dolj, dar şi instituţii : biblioteca Colegiului Sf. Sava, a Seminarului din Buzău, biblioteca din Craiova, Cancelaria Episcopiei Râmnicului, Casa Poştelor, Expediţia Statului. Vestitorul bisericesc este prima revistă bisericească românească, dar şi primul periodic apărut la Buzău.

1848 iunie 18 – La Buzău se înfiinţează Garda Naţională

1850 - Domnitorul Barbu Ştirbei atribuie pădurea Crîngul oraşului Buzău spre a-i servi drept grădină publică. Rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, Crângul este atestat documentar în timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508). În 1876 a fost stabilit definitiv ca pădurea să servească în exclusivitate ca loc de agrement, iar din anul 1887 au fost executate lucrări de amenajare, executate de inginerul Emil Boianovici.

1852 - La Buzău se ţine primul spectacol de teatru prezentat de o trupă din Brăila

1859 februarie 6 – Are loc prima vizită a domnitorului Al. I. Cuza la Buzău. A fost aşteptat la Poşta Câlnău de către administratorul judeţului Buzău, însoţit de 200 de călăreţi şi numeroşi locuitori. A fost găzduit la Catedrala Episcopală unde l-a întâmpinat episcopul Filotei, iar D. Racoviţă, directorul seminarului, a ţinut o înflăcărată cuvântare. O delegaţie compusă din 12 doamne ale oraşului, în numele cărora a vorbit Irina Marghiloman, a fost primită de domnitor. Seara, locuitorii oraşului au organizat o frumoasă manifestare.

1861 – Oraşul este iluminat cu gaz. Iluminatul străzilor era arendat de Primărie diverselor persoane.

1864 octombrie 16 – La Buzău s-a înfiinţat Camera de Comerţ din judeţul Buzău, devenită, din mai 1866, Camera de Comerţ şi Industrie

1866 decembrie 18 – La Buzău s-a înfiinţat Societatea pentru învăţătura poporului roman. Este de fapt o secţiune a Societăţii pentru învăţătura poporului român, iar primul preşedinte este episcopul Dionisie Romano. Vicepreşedinţi C. Don şi Luca Călăceanu.

1867 februarie 5 – La Rm. Sărat se înfiinţează o secţiune a Societăţii pentru învăţătura poporului roman. Primul preşedinte este T. Bagdat.

1867 septembrie 7 – Ia fiinţă Liceul Hasdeu. Consiliul comunal al oraşului Buzău votează înfiinţarea unui gimnaziu cu o singură clasă, întreţinută de comună, care-şi începe cursurile la 11 sep. 1867 cu 11 elevi şi 6 profesori, director fiind Basil Iorgulescu. În anul 1870 se numeşte Gimnaziul Tudor Vladimirescu, iar în 1890 Liceul Alexandru Hasdeu. În anul 1932 primeşte numele de Liceul B.P. Hasdeu, în prezent Colegiul Naţional.

1879 - Basil Iorgulescu realizează prima hartă litografiată a judeţului Buzău, ce va fi tipărită la Paris în anul 1890, împreună cu harta oraşului Buzău şi a împrejurimilor.

1881 – octombrie 30 - S-a inaugurat linia de cale ferată Buzău-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată construită de inginerii români.

1881 – noiembrie - Îşi începe activitatea Trupa actorilor români din localitate. Pentru a putea activa, solicită subvenţie de la primărie, iar Consiliul comunal aprobă subvenţia în şedinţa sa din 8 ianuarie 1882.

1882 - La Smeeni ia fiinţă prima bibliotecă şcolară din judeţul Buzău.

1883 - Învăţătorul Ion Aristotel înfiinţează, la Băbeni, comuna Topliceni, prima bibliotecă sătească din judeţ.

1891 ianuarie 24 – La Buzău ia fiinţă secţiunea locală a Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor. Scopul său era de a întreţine vie conştiinţa solidarităţii neamului românesc pe baza tezaurului cultural naţional. În cadrul său s-au organizat numeroase manifestări cultural-artistice : concerte, concursuri, conferinţe.

1892 - Profesorul Basil Iorgulescu publică valoroasa lucrare Dicţionarul geografic, statistic, economic şi istoric al judeţului Buzău. Lucrarea a fost premiată de Academia Română.

1893 noiembrie 9 - La Buzău s-a inaugurat biblioteca publică a oraşului, în prezenţa ministrului Instrucţiunii Publice şi Cultelor. A funcţionat în localul gimnaziului Tudor Vladimirescu, actualul Colegiu B.P. Hasdeu. Încă din anul 1873, profesorul Basil Iorgulescu face demersuri pentru înfiinţarea acestei biblioteci, fiind susţinut în strădaniile sale de intelectuali de frunte ai oraşului, care fac donaţii de cărţi şi alte bunuri. Însuşi regele Carol I a donat bibliotecii o enciclopedie în anul 1886, cu prilejul vizitei sale la Buzău. În semn de preţuire pentru acest gest, biblioteca se va numi CAROL I.

1893 decembrie 8 - La Buzău a luat fiinţă Ateneul, filială a Societăţii Ateneul Român. Iniţiatorul a fost profesorul Basil Iorgulescu. La 19 ianuarie 1894 au fost adoptate statutele şi regulamentul de funcţionare. Ateneul numără 50 de membri şi în cadrul său au fost organizate cicluri de conferinţe pe teme de istorie, filosofie, literatură, medicină etc. Şi-a desfăşurat activitatea mai întâi în amfiteatrul Liceului Al. Hasdeu, apoi în sala de spectacole a Teatrului Moldavia. Printre conferenţiari s-a numărat şi I.L. Caragiale, stabilit la Buzău în perioada 1894-1895.

1894 – august - Se constituie Asociaţia învăţătorilor buzoieni. Primul preşedinte a fost Ion Gh. Dumitraşcu. Învăţătorii buzoieni au participat la primul congres învăţătoresc ce s-a desfăşurat la Ploieşti în zilele de 28-30 dec. 1898. S-a hotărât înfiinţarea Societăţii Învăţătorilor din România.

1894 octombrie 14 – La Buzău apare Revista Asociaţiei Învăţătorilor buzoieni. Publicaţie lunară în 18 pagini este prima de acest gen din România. Într-un tiraj de 300 exemplare, s-a tipărit în Tipografia Alessandru Georgescu din Buzău. Îşi încetează activitatea în anul 1897, în locul său apărând Şcoala viitoare.

1895 iulie 1 - S-a inaugurat Staţiunea balneo-climaterică Băile Sărata-Monteoru, proprietatea lui Grigore Constantinescu-Monteoru. Lucrările de construcţie au fost executate de arhitectul Eduard Honzik.

1896 - Apare, la Bucureşti, Dicţionarul geografic, statistic şi istoric al judeţului Râmnicu Sărat, realizat de profesorul râmnicean Grigore Gr. Dănescu.

1903 - S-a înfiinţat la Cătina - Societatea Turiştilor Români. A fost prima de acest fel din ţară, iar printre iniţiatori s-a aflat savantul Gheorghe Munteanu-Murgoci.

1904 septembrie 12 - La Buzău are loc prima proiecţie cinematografică. La această dată antreprenorul Nicolae Mihăilescu solicită primăriei autorizaţie pentru "mai multe reprezentaţiuni de kinematograf".

1905 - S-a inaugurat Cazinoul din staţiunea Monteoru.

1908 – La Lopătari se înfiinţează Căminul cultural, cel mai vechi din judeţul Buzău. Acesta avea o bibliotecă cu peste 3000 de volume şi o colecţie muzeală cuprinzând piese de etnografie, botanică, zoologie. Pe lângă cămin activau Banca populară şi Obştea Moşnenilor Lopătăreni, avea un cor pe patru voci. Toate acestea s-au înfăptuit din iniţiativa lui D. Serbescu-Lopătari.

1918 decembrie 30 – La Buzău s-a înfiinţat Organizaţia Partidului Ţărănesc din localitate.

1919 aprilie 14 – La Padina s-a înfiinţat Casa de sfat şi citit, transformată, din anul 1924, în cămin cultural.

1920 ianuarie 26 – La Buzău a avut loc Conferinţa de constituire a Federaţiei organizaţiilor socialiste din judeţele Buzău, Focşani şi Brăila.

1923 – La Buzău se înfiinţează Societatea Amicii Artei, devenită în 1924 Ateneul Amicii Artei. S-a constituit din iniţiativa unui grup de intelectuali dornici să contribuie la organizarea de manifestaţii artistice de care Buzăul ducea mare lipsă.

1924 octombrie – La Rm. Sărat s-a înfiinţat Cenaclul literar Octavian Moşescu, chiar la reşedinţa scriitorului

1928 mai 1 – La Buzău începe să producă Fabrica Metalurgică şi Turnătorie S.A., produse din fonta si fier forjat.

1928 mai 28 – La Buzău, în sala de recepţii a Palatului Comunal a avut loc un concert susţinut de Bianca Soraya şi Dimitrie Onofrei, de la Opera din Chihago.

1932 aprilie 14 – La Buzău se înfiinţează Biblioteca Nicolae Iorga, ca bibliotecă publică a oraşului.Deschisă într-o sală a Palatului Comunal, în 1933 va purta numele lui Alexandru Marghiloman. În februarie 1939 a fost închisă, iar cele 4000 de volume au fost transferate o parte în com. Simileasca, iar altă parte a fost distrusă în incendiul provocat în august 1944 prin bombardarea Palatului Comunal.

1932 iunie 7 – La Buzău s-a înfiinţat Asociaţia presei buzoiene. Ea grupa colaboratorii ziarelor, între care poetul Constant Cristea şi I. Holder, în ideea întăririi legăturilor de solidaritate şi organizarea de dezbateri pe teme profesionale.

1933 iulie 1 – La Buzău s-a inaugurat primul muzeu. Colecţii muzeale au existat la Buzău încă din anul 1895, datorită strădaniilor profesorului Basil Iorgulescu, dar în anul 1933 muzeul s-a organizat în temeiul Legii pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice, votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 4 aprilie 1932. Legea cuprindea şi reglementări privind evidenţa şi ocrotirea patrimoniului. Intitulat Muzeul regional al învăţătorilor, acesta funcţionează pe lângă Revizoratul şcolar şi-şi avea sediul la etajul şcolii primare nr. 1 de fete. Programul de vizitare era o zi pe săptămână.

1934 iulie 29 – La Buzău s-a inaugurat un muzeu etnografic în casele Sibiceanu din Bulevardul Gării nr. 34. Organizatorul a fost profesorul Constantin Dumitrescu, directorul Şcolii Normale de Băieţi. La 16 octombrie 1934 s-a înfiinţat Asociaţia culturală Prietenii Muzeului Regional al Buzăului, cu scopul de a-i îmbogăţi colecţiile. Transferate la Palatul Comunal, apoi la Şcoala Normală de Băieţi şi la locuinţa prof. Dumitrescu, exponatele au fost distruse în timpul războiului.

1935 – La Buzău a fost adoptat primul proiect de sistematizare a oraşului. Totodată a început pavarea cu granit a străzilor Unirii, D-na Neaga, Transilvaniei etc.

1935 octombrie 27 – La Rm. Sărat s-a inaugurat Casa culturală, primul aşezământ cultural din Râmnicu Sărat. Cu acest prilej a fost inaugurată şi biblioteca. Festivitatea de deschidere a început cu conferinţa Râmnicul cultural, iar Filipache Niţescu a donat noului aşezământ cultural întreaga sa bibliotecă şi un raft-bibliotecă. Casa Culturală era organizată pe patru secţii : muzeu, bibliotecă, secţia sportivă-turistică şi Ateneu popular. Din 25 martie 1939 Casa Culturală devine Căminul cultural orăşenesc Constantin Brâncoveanu şi va funcţiona în acelaşi imobil.

1936 mai 3 – La Buzău se înfiinţează căminul cultural Lumina. Iniţiatorii acestuia sunt prof. Gabriel Negulescu, directorul Şcolii de băieţi nr. 3 şi învăţătorul D. Serbescu-Lopătari. A funcţionat în cartierul Al. Marghiloman şi avea bibliotecă, grădiniţă şi un cor pe patru voci.

1939 mai 1 – La Buzău se înfiinţează Căminul cultural Basil Iorgulescu care coordona activitatea tuturor căminelor culturale din oraş. A organizat cicluri de conferinţe, s-a preocupat de dotarea şi îndrumarea bibliotecilor, de înfiinţarea de şcoli, de activitatea Ligii culturale, a Cercului N. Vaschide, a societăţii Cântarea României.

1946 februarie 19 – La Buzău îşi începe activitatea Cercul literar Alexandru Sahia, devenit cenaclu. Conducător inginerul Gheorghe Ceauşu.

1968 decembrie 13 - La Buzău a luat fiinţă Filiala Uniunii Artiştilor Plastici. Membrii fondatori au fost: sculptorul Gheorghe Coman şi pictorii Florin Menzopol, Gheorghe Ciobanu, Gheorghe Staicu-Coloneşti, Gheorghe Stoica, Emil Pricopescu, Nicolae Ionescu.

1969 - Începe să producă Fabrica de zahăr din Buzău

1971 ianuarie – La Londra, pe scena Little Theatre are loc premiera mondială a piesei Dresoarea de fantome de Ion Băieşu

1979 septembrie – La Buzău s-a inaugurat Întreprinderea de sârmă şi produse din sârmă

1982 ianuarie 8 – La Nehoiu, jud. Buzău începe să producă Fabrica de tricotaje tip bumbac şi Fabrica de mobilă stil.

1982 aprilie 26 - Se încheie electrificarea liniei de cale ferată Buzău-Galaţi cu o lungime de 130 km.

1995 Buzău martie 25 - Se înfiinţează Teatrul George Cirpian. Primul spectacol are loc la 5 aprilie 1996 cu piesa patronului său, Omul cu mîrţoaga. Primul director este actorul, dramaturgul şi regizorul Paul Ioachim, de origine buzoiană.

Articol documentat

după un material

de pe internet,

al Bibliotecii Judeţene

"V.Voiculescu" - Buzău

***

TREI EPIGRAME

CU ADÂNC SUBÎNŢELES

HAMLETIANĂ

A fi sau a nu fi-nsurat,

Cum e mai bine-acuma, ştiu,

Răspunsul însă l-am afat,

Ca toţi bărbaţii... prea târziu

ROMANŢĂ

Un patron, uşor pilit,

Fredona cu glas şoptit:

De ţi-ar spune geanta mea,

Câte şpăgi am dus cu ea!

REVOLTĂ

Iar sunt supărat pe soartă

Şi istoria-mi detest

Munţii noştri aur poartă

Când spre est şi când spre vest

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 16,5 grame, diametrul de 30 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 exemplare, la preţul oficial de vînzare de 150 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul cronicarului Grigore Ureche.

Grigore Ureche a fost primul cronicar moldovean de seamă, a cărui operă a ajuns până la noi. Născut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deţinând funcţii politice importante la sfârşitul veacului al 16-le, în repetate rânduri purtător de solii la Poarta otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă. Cronicarul de mai târziu a învăţat carte la Lemberg, la Şcoala Frăţiei Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, latina, greaca, retorica şi poetica.Reîntors în ţară, a participat la viaţa politică mai întâi ca logofăt şi apoi spătar. În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiaţi ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiaşi Ţări de Jos. A murit în anul 1647 în satul Goeşti din ţinutul Cârligăturii şi a fost înmormântat într-o criptă la Mănăstirea Bistriţa din Moldova. Aici ai o imagine din cronicile vremii.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 exemplare, la preţul oficial de vînzare de 250 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul regelui dac Burebista.

Burebista a fost un rege al geto-dacilor (82 î.Hr. - 44 î.Hr.), întemeietorul statului dac. Admiri aici o poză a lui Burebista de prin cronicile timpurilor trecute.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 exemplare, la preţul oficial de vînzare de 200 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii, clădirea Băncii Naţionale a Moldovei şi marginal un set de monede comemorative şi monede divizionare, emise de Banca Naţională a Moldovei.

Banca Naţională a Moldovei este responsabilă pentru autorizarea, reglementarea şi supravegherea activităţii instituţiilor financiare. Aceste funcţii se exercită luînd în consideraţie Principiile de bază ale Comitetului Basel pentru supravegherea bancară efectivă.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 13,5 grame, diametrul de 24,5 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 exemplare, la preţul oficial de vînzare de 100 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii şi o dropie.

Dropia (Otis tarda) este o pasăre de stepă specifică stepelor, din familia Otididae, care trăieşte în sud-estul Europei şi zonelor cu climă temperată din Asia. În România s-a găsit până acum câteva decenii în Bărăgan, în prezent mai apare regulat în SV ţării. În cazul dropiilor se observă un dimorfism sexual accentuat. Masculul de dropie este cea mai masivă pasăre din Europa, putând ajunge până la 18,5 kg. Este pasărea cea mai grea care se poate înălţa în zbor. Femelele sunt mult mai mici, cântărind între 3,5 și 5 kg. Dropia se hrăneşte cu vegetaţie, fasole verde şi mazăre, dar şi cu insecte sau mici vertebrate. Este o pasăre tăcută, dar în perioada de cuibărire scoate un ţipăt ca un lătrat.

_________xxXxx_________