Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 12

Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Severus Alexander, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 25 - 26 mm şi greutatea de 9,6 grame. Pe aversul acesteia se distinge zeiţa Tyche în picioare, cu coroană murală pe cap, privind spre stânga, ţinând un sceptru lung în mâna dreaptă şi cornul abundenţei în stânga, valoarea nominală D (Δ), sub aceasta zeul Pontos şi textul MHTPO ΠON_T TOMEΩC, iar pe revers Severus Alexander laureat spre dreapta, bust drapat şi textul AVT KM AVP CEVH ALEΞANΔPΩC.Severus Alexander era fiul cavalerului Cassius Marcianus şi al Iuliei Mammaea, fiind nepot al Iuliei Domna. La naştere se numea Alexianus Bassianus. În anul 221 a fost adoptat de vărul său Elagabal. Tot atunci a fost proclamat Caesar şi i-a fost schimbat numele în Marcus Aurelius Severus Alexander. A ajuns împărat în anul 222, după moartea lui Elagabal. Până în anul 226 imperiul a fost condus de Iulia Maesa, bunica lui Severus Alexander, iar după 226 de Iulia Mammaea. În anul 235 împăratul a fost asasinat împreună cu mama sa iar tronul i-a revenit lui Maximinus Thrax. Textul AVT KM AVP CEVH ALEΞANΔPΩC este traducerea în greceşte a textului latin IMP[ERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] AUR[ELIUS] SEVE[RUS] ALEXANDER. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. Litera K ce urmează după AV este prescurtarea de la Kaisar, Caesar. Tyche (Fortuna la romani) era zeiţa destinului capricios şi arbitrar. Era fiica titanului Ocean şi a titanidei Tetis. Era adorată adesea de comunităţile orăşeneşti, ca urmare era reprezentată purtând coroană de zid (murală). Pe monede este reprezentată aşezată sau în picioare, având de obicei ca atribute cornul abundenţei (simbol grecesc împrumutat şi de romani), roata - ca simbol al nestatorniciei, sfera globului - simbol a universalităţii, cârma sau prova (acestea din urmă simboluri de origine romană). Pe moneda prezentată pe această pagină Tyche ţine în mâini cornul abundenţei şi sceptrul. Pentru grecii antici Pontos era o personificare a tuturor mărilor. Ca personificare specifică Mării Negre - Pontus Euxinus, Pontos este adesea reprezentat ca acolit al zeiţei Tyche / Fortuna (acolit = personaj secundar în iconografia unei divinităţi). Fortuna cu Pontos apare pe multe monede tomitane. Oraşul Tomis a fost fondat la începutul secolului VI înaintea erei noastre de colonişti greci ionieni veniţi din Milet. Regiunea în care se afla Miletul, Ionia, era pe coasta Asiei Mici, în dreptul insulelor Samos şi Chios. Spre sfârşitul secolului III î.e.n. Tomisul devenise o cetate importantă, în această perioadă începând şi emisiunile sale monetare.

Principala ocupaţie a coloniştilor greci era comerţul cu populaţia locală getică (cumpărau grâu, miere, blănuri, peşte şi sclavi şi vindeau produse de lux: ceramică, ţesături, vin grecesc).A făcut parte, împreună cu multe alte oraşe greceşti, din coaliţia antiromană organizată de regele Pontului, Mithridates VI Eupator (a domnit între 112 - 63 î.e.n.).Cetatea a ajuns, în anii 50 î.e.n., sub influenţa regelui Burebista. Licinius Crassus, în 29-28 î.e.n., înglobează definitiv cetatea în graniţele Imperiului Roman.A făcut parte din comunitatea cetăţilor pontice, federaţie care a fost cunoscută sub numele de Hexapolis. Celelalte cinci oraşe din această asociaţie erau Callatis, Histria, Dionysopolis, Odessos şi Mesambria. Comunitatea avea ca scop celebrarea cultului împăratului. Capitala era la Tomis iar preşedintele federaţiei era numit pontarh.Tomis a suferit mult de pe urma invaziilor barbare. În anul 269 cetatea a rezistat eroic coaliţiei de popoare migratoare conduse de goţi. Oraşul a pierdut numai cartierele aflate în afara zidurilor, care au fost arse de invadatori. Cetatea a fost cucerită de slavi şi avari, cam prin anul 680.Primele monede bătute la Tomis au fost de bronz. În secolul I î.e.n. emisia de monede la Tomis se întrerupe. Baterea monedelor încetează definitiv sub Filip Arabul.

Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Maximinus Thrax - Tomis, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 25-26 mm şi greutatea de 10,99 grame. Pe aversul acesteia se distinge Maximinus laureat spre dreapta, bust drapat, textul AVT MAΞIMEINOS [EVCEB AVΓ] şi cerc perlat exterior, iar pe revers Dioscurii cu stele deasupra capetelor, îmbrăcaţi doar de la brâu în jos, şezând şi privind spre dreapta, ţinând în mănă patera; dioscurul din dreapta îşi sprijină cotul drept de o grămadă de stânci; valoare monetară 4 aşi (Δ = D = 4), textul MHTPOΠ ΠON [T]OYTOM EΩC şi cerc perlat exterior.Pe această monedă apare şi valoarea nominală, sub forma literei Δ , plasată în câmpul din stânga dioscurilor. Litera Δ fiind a patra literă din alfabetul grecesc, are valoarea 4, deci moneda valora 4 aşi. Asul este numit pe greceşte assarion, la plural assaria. Denumirea assarion este folosită pentru valoarea unor monede de bronz bătute de numeroase oraşe greceşti din vestul şi din nordul Mării Negre (Tomis, Callatis, Chersones, Tyras, Olbia dar şi numeroase altele). Aici s-au bătut monede de 1, 2, 3, 4 şi 5 aşi, purtâd ca semn al valorii literele Α, Β, Γ, Δ şi Ε. Se pare că au fost emise şi monede cu valori intermediare. La romani moneda de 2 aşi era numită şi dupondius, cea de 3 aşi tressis, cea de 4 aşi sestertius, cea de 5 aşi quincussis iar cea de 10 aşi decussis.

Trebuie observat că valoarea nominală apare pe foarte puţine monede antice. Ca urmare, referirea la o anume monedă făcută din metal comun se face de obicei prin literele AE (AE reprezintă prescurtarea de la cuvântul latin aes, termen generic folosit pentru aramă sau bronz) urmate de indicarea diametrului. Moneda prezentată pe această pagină este AE 26, dar şi 4 aşi (assaria). În textul care înconjoară dioscurii MHTPOΠ (prescurtare de la MHTPOΠOΛEOC) arată că oraşul era metropolă, capitală a Confederaţiei oraşelor pontice; probabil că o bună traducere a textului MHTPOΠ ΠONTOY TOMEΩC ar fi Tomis, metropola Pontului. Din păcate textul care însoţeşte chipul împăratului Maximinus nu este completă, fiind parţial ştearsă şi afectată de baterea excentrică a monedei. Prin comparaţie cu piese similare, e probabil că pe monedă era scris AVT MAΞIMEINOS EVCEB(HC) AVΓ, reprezentând traducerea în limba greacă a textului latin IMP MAXIMINVS PIVS AVG. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. Atât pe avers cât şi pe revers pot fi observate nişte mici adâncituri. Semnificaţia acestor adâncituri nu este prea bine lămurită, dar cea mai răspândită opinie e că au servit în timpul procesului de fabricare a monedei. Deci, ar fi un fel de găuri de centrare. Kastor şi Pollux (sau Castor şi Polux), fraţii dioscuri, sunt divinităţi de origine grecească, veneraţi şi de romani. Sunt fiii Ledei şi ai lui Zeus (dioscuri înseamnă fiii lui Zeus). Leda era soţia regelui Tindar (Tyndareos), care domnea în cetatea Sparta din Laconia. Înşelată de Zeus, Leda a făcut două ouă, din care au ieşit două perechi de gemeni: Pollux şi Helene (Elena, cea care a fost răpită de Paris din Troia) - copiii lui Zeus şi Kastor şi Klytaimnestra (Clitemnestra) - copiii lui Tindar.Ca fiu al lui Zeus, Pollux era nemuritor. Atunci când Kastor a fost ucis într-o luptă, Pollux i-a cerut lui Zeus să-i permită să-şi împartă nemurirea cu fratele său. Zeus a fost de acord, hotărând ca dioscurii să petreacă jumătate de an în Olimp şi jumătate în Infern. Părintele zeilor i-a transformat pe fraţi în aştri - în constelaţia Gemenii. Gemenii (ale cărei stele principale sunt Castor - de magnitudine 1,6 şi Pollux - de magnitudine 1,2) este una din constelaţiile zodiacului. Ca urmare, aproape întotdeauna dioscurii sunt reprezentaţi cu câte o stea deasupra capetelor. De multe ori apar călări, cu suliţe în mâini, cu capetele acoperite de coifuri rotunde, care simbolizează ouăle Ledei. Kastor şi Pollux simbolizează dragostea frăţească ideală. Au fost adoraţi şi ca protectori ai navigaţiei. Maximinus Thrax (Caius Iulius Verus Maximinus) a fost împărat între 235 şi 238. Cu el a început pentru Imperiul Roman perioada anarhiei militare, care a durat pînă în 285. Iulius Capitolinus, în a sa Historia Augusta, scrie că Maximinus s-a născut în Tracia (de aici şi supranumele Thrax), că tatăl împăratului era got şi îl chema Micca iar mama lui era alană şi se numea Hababa. Se spune că Maximinus avea înălţimea de 2.40 metri!

Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Gordian al III-lea / Zeus - Tomis, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 27 mm şi greutatea de 11,2 grame. Pe aversul acesteia se distinge Gordian al III-lea laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat, textul [AVT K M ANT Γ ]OPΔIANOCAVΓ şi cerc perlat exterior, iar pe revers Zeus aşezat pe un tron fără spătar, spre stânga, îmbrăcat cu himation, ţinând în mâna dreaptă întinsă o pateră, cu sceptru în mâna stângă, în stânga tronului o acvilă spre stânga, cu aripile deschise şi cu capul spre dreapta, în câmp valoarea monetară D (Δ), textul MHTPOΠ ΠONTOYTOM E[Ω]C şi cerc perlat exterior. Zeus (Jupiter la romani) era zeul cel mai important al panteonului grecesc, stăpânul cerului, al zeilor şi al oamenilor. Zeus era fiul lui titanului Cronos şi al Rheei, fiind născut în insula Creta. Pentru preluarea puterii Zeus a purtat război cu titanii timp de zece ani. A fost aliat cu fraţii şi surorile sale, dar şi cu Ciclopii (care i-au dat fulgerele) şi cu Hecatonhirii. Zeus a avut mai multe soţii şi iubite - atât zeiţe cât şi muritoare - şi un număr foarte mare de fii şi fiice.

Aceasta este o Monedă de 4 assaria - Gordian al III-lea / Ares - Tomis, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 26 mm diametru şi greutatea de 11 grame. Pe aversul acesteia se distinge Gordian al III-lea laureat spre dreapta, bust cuirasat şi drapat, textul AVT K M ANT Γ OPΔIANOC AVΓ (cu ligatură între V şi Γ) şi cerc perlat exterior, iar pe revers Ares în picioare, cu capul spre stânga, purtând armură, mantie şi cizme, ţinând în mâna dreaptă un scut, cu o suliţă cu vârful în jos în mâna stângă, în câmp valoarea monetară D (Δ), textul MHTPO Π ΠON T OY TOMEΩC şi cerc perlat exterior. Ares (Marte la romani) era zeul războiului, fiul lui Zeus şi al Herei.

Aceasta este o Monedă de 4 aşi - Gordian III - Tomis, din bronz, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 26,5 mm diametru, grosimea de 3 mm şi greutatea de 11,1 grame. Pe aversul acesteia se distinge Gordian al III-lea laureat spre dreapta, bust drapat, textul AVT K M ANT ΓOPΔIANOC AVΓ şi , cerc perlat exterior, iar pe revers zeiţa Tyche încoronată, şezând pe tron şi privind spre dreapta, ţinând în mâna stângă cornul abundenţei şi în mâna dreaptă cârma, valoare monetară D (Δ), textul MHTPOΠON TOV TOME ΩC şi cerc perlat exterior.Gordianus III - Marcus Antonius Gordianus (225 - 244) a fost împărat între 238 şi 244. Răscoala din anul 238 împotriva lui Maximinus Thrax a ridicat ca împăraţi pe Gordian I şi pe fiul acestuia, Gordian II. Guvernatorul Numidiei, Capellianus, cu Leg. III Augusta, i-a lichidat pe cei doi Gordianus. Impăraţi au ajuns Pupienus şi Balbinus, proclamaţi Augusti, iar Gordian al III-lea, nepot al lui Gordian I, a ajuns Caesar. În iulie 238 Gordianus III este proclamat Augustus, în urma asasinării celor doi Augusti. S-a căsătorit cu Furia Sabina Tranquillina, care apare şi ea pe monedele pontice.

În anul 244 Gordian III este ucis de prefectul pretoriului, Filip Arabul, care îi ia locul ca împărat. Tyche (Fortuna la romani) era zeiţa destinului capricios şi arbitrar. Era fiica titanului Ocean şi a titanidei Tetis. Era adorată adesea de comunităţile orăşeneşti, ca urmare era reprezentată purtând coroană de zid (murală). Pe monede este reprezentată aşezată sau în picioare, având ca atribute cornul abundenţei (simbol grecesc împrumutat şi de romani), roata - ca simbol al nestatorniciei, sfera globului - simbol a universalităţii, cârma sau prova (acestea din urmă simboluri de origine romană). Textul MHTPO (prescurtare de la MHTPOΠOΛEOC) arată că oraşul era metropolă, capitală a Confederaţiei oraşelor pontice; probabil că o bună traducere a legendei MHTPO ΠONTOV TOMEΩC ar fi Tomis, metropola Pontului sau poate [monedă] a Tomisului, metropola Pontului.Textul care însoţeşte chipul împăratului Gordian al III-lea este AVT K M ANT ΓOPΔIANOC AVΓ, reprezentând traducerea în limba greacă a textului latin IMP[ERATOR] C[AESAR] M[ARCUS] ANT[ONIUS] GORDIANUS AUG[USTUS]. Cuvântul imperator a fost tradus prin autocrator (autokrates în greacă înseamnă cel care guvernează prin el însuşi), IMP fiind înlocuit de AVT. CAESAR a fost redat prin KAISAR. Augustus a fost la început un epitet conferit de Senat primului împărat, Octavianus (în 27 î.e.n), mai apoi a devenit un titlu, purtat de toţi împăraţii romani, cu excepţia lui Vitelius. Însemnând "slăvit printr-o înălţare divină", titlul avea o mare încărcătură religioasă, purtătorul lui emanând autoritate divină. Este greu de spus cam ce valoare avea în circulaţie o astfel de monedă. Un assarion valora 1/12 dintr-o drahmă de argint, adică era egal cu un hemiobol. O drahmă valorând cam trei sferturi dintr-un denar, rezultă că un denar roman era egal cu 16 assaria, cel puţin nominal. În decursul anilor denarul roman s-a devalorizat continuu, iar sub Septimius Severus au apărut primele inscripţii cu preţurile maximale şi cu ameninţări la adresa celor ce schimbă bani la bursa neagră. Niels Hannestad, în Monumente publice ale artei romane, Bucureşti, 1989, arată într-o notă de subsol că în anii 209/211 un decret de la Mylasa, în Caria, interzicea persoanelor neautorizate schimbul monedelor locale cu cele imperiale. Deci valoarea de piaţă a acestor monede locale era mai mică decât cea nominală

***

CÂTEVA INSIGNE DE AVIAŢIE