Aceasta este o monedă Sadagura - 2 parale / 3 copeici 1773 cu ghirlande de trandafiri - din argint, rotundă, cu diametrul de ~35 mm şi greutatea de 20,4 grame. Pe avesrul acesteia se prezintă două scuturi ovale înclinate unul spre celălalt, înconjurate de
ghirlandele de trandafiri, în cel din stânga capul de bour al Moldovei,
în cel din dreapta acvila Munteniei cu cruce cu două braţe în cioc,
alături lună, pe linia solului o coroană, deasupra scuturilor coroană
domnească, în exergă linie orizontală şi anul 1773, în partea de sus
inscripţia semicirculară în limba rusă MON. MOLD: I VALOSK.; cerc zimţat
exterior; muchia ornamentat, iar pe revers inscripţia cu litere chirilice 2 PARA (PARA subliniat cu una sau două
linii apropiate) 3 KOPIEKI într-un pătrat cu laturile torsadate; cerc
zimţat exterior. Deoarece valoarea nominală este mult mai mică decît valoarea metalului
conţinut, piesele Sadagura de argint nu pot fi catalogate ca monede,
fiind considerate uneori ca probe, alteori ca modele. Cea mai probabilă
explicaţie este că au servit ca modele, pentru a exemplifica
autorităţilor de nivel înalt (împărăteasa Ecaterina a II-a, mareşalul
Rumeanţev etc.) funcţionarea monetăriei de la Sadagura.
Aceasta este o monedă Sadagura - 5 copeici 1771 - probă - din aramă, rotundă, cu diametrul de 42 mm, şi greutatea de 37 - 46 grame. Pe avesrul acesteia se prezintă acvila bicefală a Imperiului Ţarist, cu amîndouă capetele încoronate şi
cu o coroană deasupra, ţinând în gheare spada şi sceptrul şi stând pe
două scuturi ovale pe care se află stemele Moldovei şi Munteniei, o
bandă lată, în exergă valoarea nominală 5 KOPIEKI, cu litere chirilice,
sub valoare litera S de la Sadagura; cerc zimţat exterior; muchia
ornamentată (frunze de stejar), iar pe revers o coloană aşezată pe o bandă lată reprezentând solul, având în partea de
sus un scut încoronat purtând monograma împărătesei Ecaterina a II-a,
în stânga o tobă, o suliţă, deasupra o fascie (o secure legată în
mijlocul unui mănunchi de nuiele) şi trei steaguri, în dreapta un tun, o
suliţă, deasupra un tui (lance având în vârf o coadă de cal) şi 3
steaguri, la baza coloanei o bonetă frigiană, anul 1771; cerc zimţat
exterior.Piesa este purtătoare a unui mesaj politic, atât subtil cât şi
categoric în afişarea intenţiilor emitentului de a-şi impune dominaţia
în regiune. Valoarea nominală este doar în copeici - valută internă
rusească - , stemele principatelor apar asuprite de stema
imperială iar emitentul Ecaterina a II-a este prezent explicit prin
monogramă.Desenul probei transmite că armatele împărătesei Ecaterina a II-a
a Rusiei (reprezentate prin mulţimea de arme) au adus celor două
Principate Române libertatea (simbolizată de boneta frigiană, pileus,
purtată în antichitate de sclavii eliberaţi şi devenită simbol universal
al libertăţii dobîndite). Prezenţa fasciilor semnifică faptul că ruşii
îşi arogau dreptul de viaţă şi de moarte asupra românilor. Fasciile
(securi legate în câte un mănunchi de nuiele) erau purtate de lictorii
ce îi însoţeau pe magistraţii romani şi semnificau dreptul respectivului
magistrat de a aplica atât pedeapsa cu nuiaua cât şi cea cu securea.
Vulturul bicefal sub ale cărui picioare se află stemele Principatelor
arată clar că la 1771 Rusia îşi aroga calitatea de protectoare a
Moldovei şi Munteniei. Situaţia diplomatică nu a evoluat aşa cum îşi
dorea Imperiul Ţarist, astfel că pe piesele emise în 1772 referirile la
Rusia sunt reduse la cea de a doua valoare nominală (denghi şi copeici).
Litera S de pe avers este o litera a alfabetului latin.
Monografia „Monede şi bancnote româneşti" arată că ar fi vorba de
iniţiala aşezării Sadagura, unde monedele şi probele au fost bătute, dar
poate fi şi a eponimului emitentului. Utilizarea literei latine S este
destul de curioasă, dat fiind că legendele pieselor Sadagura de
circulaţie sînt scrise cu litere chirilice (sunetul S este redat de alfabetele slave prin litera C).
Aceasta este o monedă Sadagura - 5 copeici 1771 - novodel - din aramă, rotundă, cu diametrul de 45 mm şi greutatea de 56,73 grame. Pe avesrul acesteia se prezintă acvila bicefală a Imperiului Ţarist, cu amândouă capetele încoronate şi
cu o coroană deasupra, ţinând în gheare spada şi sceptrul şi stând pe
două scuturi ovale pe care se află stemele Moldovei şi Munteniei, două
linii orizontale apropiate, în exergă valoarea nominală 5 KOPIEKI, cu
litere chirilice, sub valoare litera S de la Sadagura; cerc zimţat
exterior; muchia ornamentată (cercuri concentrice în tandem executate manual), iar pe revers o coloană aşezată peste două linii orizontale apropiate reprezentând
solul, având în partea de sus un scut încoronat purtând monograma
împărătesei Ecaterina a II-a, în stânga o tobă, o suliţă, deasupra o
fascie (o secure legată în mijlocul unui mănunchi de nuiele) şi trei
steaguri, în dreapta un tun, o suliţă, deasupra un tui (lance având în
vârf o coadă de cal) şi 3 steaguri, la baza coloanei o bonetă frigiană,
în exergă anul 1771; cerc zimţat exterior.
Despre monedele Sadagura novodel:
Două tipuri de probe de monede Sadagura s-au rebătut sub formă de
novodel - cea de 3 denghi şi cea de 5 copeici. Marele duce Gheorghi
Mihailovici (1863–1919) scria în anul 1894 că matriţele celor două
novodele au fost luate de el de la monetăria din Ekaterinenburg. Arată
că aceste piese, copii grosiere după originale, nu au muchia „presată pe
maşină”, şi ca urmare piesele au muchia netedă, dar există şi exemplare
cu muchia cu diferite desene, prelucrată manual. Novodelele pot fi deosebite relativ uşor de probele originale după
desen. Au şi diametrele mai mari cu 1-2 mm în comparaţie cu piesele
originale.
Novodelele de Ekaterinenburg au următoarele caracteristici:
- avers: banda lată de sub scuturile principatelor lipseşte,
exerga fiind despărţită de cîmp prin două linii orizontale subţiri
apropiate; scuturile cu stemele principatelor nu au relief, conturul
exterior al acestora fiind marcat printr-o muchie înălţată;
- revers: banda lată reprezentînd solul lipseşte; exerga este despărţită de cîmp prin două linii orizontale subţiri apropiate.
În prezent există mai multe alte tipuri de piese novodel, bătute însă
în perioada contemporană. Modelul al doilea diferă de novodelul model 1, cea mai evidentă deosebire fiind absenţa cercului
perlat exterior. Muchia este haşurată, în interiorul romburilor fiind
puncte.
Aceasta este o monedă - 2 copeici 1795 Rusia - peste 2 parale / 3 copeici Sadagura - din bronz şi de formă aproximativ rotundă. Pe avesrul acesteia se distinge sfântul Gheorghe călare, străpungând balaurul cu lancea, eşarfă cu
inscripţia cu litere chirilice DVE · KOPEIKI însemnând DOUĂ COPEICI, în
părţi M M, litere ce arată că piesa a fost bătută la Monetăria din
Moscova, din vechea reprezentare a monedei Sadagura se observă pătratul cu
laturile torsadate şi inscripţia cu litere chirilice [2] PARA (PARA
subliniat cu două linii apropiate) 3 KOPIEKI, iar pe revers monograma încoronată a împărătesei Ecaterina a II-a (E II I - Ecaterina
II Imperatriţa) şi anul 1795 în cunună de ramuri de laur şi de
palmier, cerc exterior din linii, din vechea reprezentare a monedei Sadagura se observă cele două scuturi
ovale înclinate unul spre celălalt, în cel din stânga capul de bour al
Moldovei, în cel din dreapta acvila Munteniei cu cruce cu două braţe în
cioc, precum şi coroana domnească de deasupra scuturilor; se mai vede un
mic fragment - MON - din inscripţia semicirculară în limba rusă MON.
MOLD: I VALOSK. O parte din monedele bătute la Sadagura au ajuns, în ciuda
interdicţiei autorităţilor ţariste, în Rusia. Faţă de valoarea nominală,
în Rusia aceste monede nu erau destul de grele. Desigur, această
diferenţă îşi avea originea în tratamentul aplicat românilor din
Principate, forţaţi să accepte monede cu deosebire flagrantă între
valoarea nominală şi cea intrinsecă a metalului conţinut. Monedele
uşoare bătute la Sadagura erau atractive pentru speculanţi, care le-au
trecut în Rusia în mari cantităţi. Monede însumând aproape 116 puduri au
fost retrase din circulaţie din Rusia (1 pud = 16,38 kilograme). Au
fost confiscate de asemenea monede introduse în Rusia prin contrabandă. Monedele Sadagura confiscate au fost utilizate în anul 1795 pentru
baterea de monede ruseşti “normale” (cu monograma împărătesei Ecaterina a
II-a pe o faţă şi cu Sfîntul Gheorghe călare pe cealaltă faţă).
Teoretic, masa pieselor de 2 parale / 3 copeici era de 22,7 grame, un
pic mai mare decât masa pieselor ruseşti de 2 copeici - 20,4 grame. În
realitate monedele Sadagura erau mai uşoare decât norma, aşa că piesele
de 2 parale / 3 copeici au fost folosite pentru baterea de monede
ruseşti de 2 copeici, iar piesele de 1 para / 3 denghi - pentru baterea
de monede ruseşti de 1 copeică. Operaţiunea de rebatere a fost făcută la
Moscova, la Monetăria Roşie (Crasnîi Monetnîi Dvor). Pentru economie de
timp şi de mijloace, muchia acestor copeici din 1795 nu a fost
modificată, ci a rămas cea iniţială, a sadagurilor. Monedele Sadagura
care în 1795 au fost slab reimprimate şi păstrează detaliile piesei
iniţiale în paralel cu noua reprezentare sunt foarte căutate astăzi.
***
DOUĂ
EPIGRAME
DIN
CREAŢIA LUI GRIGORE CHITUL
NELINIŞTILE UNEI PENSIONARE
Când luna, sus pe cer, veghează
Şi-oraşu-ntreg a
adormit,
Doar soţul o mai deranjează,
Desigur, cu un… sforăit!
UNUI
ORATOR
De la tribună, temerarul,
Cu trei octave urcă tonul,
Muşcând pe rând: când adversarul,
Când …microfonul.
CASA REGALĂ A ROMÂNIEI
ŞI CARTEA POŞTALĂ
O documentare privind Cartea
poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special,
găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79
Prima călătorie a regelui Carol I în ţară
Regele Carol I - 1907
Regele Carol I şi regina Elisabeta
Vizita împăratului Franz Josef în România - Sinaia 1906
Franz Joseph (născut 18 august 1830 la Viena şi decedat 21 noiembrie 1916 la Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei, Boemiei, Croaţiei, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, mare voievod al Voievodatului Serbia etc, din anul 1848 şi până în anul 1916. Domnia sa, de 68 de ani, a fost a treia ca durată dintre domniile din Europa.
________xxXxx_________
România - Timişoara (Administraţie austro ungară) - 200 coroane 1919
Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri americane
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu