Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA MAI

1 mai 1932 – S-a născut la Buzău – Bucur Chiriac, poet, diplomat, colecţionar de artă, publicist şi eseist. Urmează scoala elementara si gimnaziul la Buzau. Termină liceul Şaguna din Braşov în anul 1955. Între anii 1955-1958 este student la Facultatea de limba romana si istorie a Universitatii Bucuresti, cursuri fara frecventa, pe care le intrerupe dupa absolvirea anului IV. Între anii 1958-1963 frecventeaza cursurile Facultatii de Filologie, Universitatea Bucuresti, promotia "George Calinescu", având ca profesori pe Tudor Vianu, George Calinescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Edgar Papu, Mihail Pop, Zoe Dumitrescu-Busulenga s.a. A studiat şi s-a specializat în 30 de state ale lumii. Între anii 1949-1952 lucrează ca normator la Statiunea de Masini si Tractoare (SMT) Stâlpu, Judetul Buzau. Se transfera la GAS Cândesti, apoi la Valea Teancului, in functia de contabil. Între 1952-1955 este militar în termen la Oradea si Brasov, fiind recrutat in calitate de redactor si corespondent permanent al Ziarului "In slujba Patriei". Între anii 1955-1958 este muzeograf principal la Muzeul regional de istorie din Ploiesti, apoi diplomat în Ministerul Afacerilor Externe 1963-1966 şi 1972 – 1979, diplomat la Ambasada României la Moscova - 1966-1972. Sub pretextul ca "ministerul nu are nevoie de oameni de cultura", este transferat ca instructor principal la Directia Relatiilor Culturale din Ministerul Culturii - 1979-1990. În 1990 revine in Ministerul Afacerilor Externe, ca Secretar I la Directia Relatiilor Culturale, cu sarcina de a coordona activitatea centrelor culturale ale României din strainatate. Între 1993-1996 este Secretar I si atasat cultural la Ambasada României la Sofia. În 1996 se pensioneaza. A publicat volume de versuri: "Aproape de copilarie", 1977, "Caii de fum", 1982, "Zmeele copilariei", 1983, "Intoarcerea in câmpie, 1986, "Ultimul zagan", 1988, "Statui la Magura", 1994, "Firul subtire al amintirii", 1994 şi "La marginea cerului", 1997. În aprilie 1996 întemeiază Fundaţia culturală "Marieta si Chiriac Bucur". În anul 2006, a donat municipiului Buzău, o colecţie de 250 de tablori, găzduită în prezent la Muzeul Judeţean Buzău

1 mai 1944 – S-a născut la Râmnicu Sărat – Traian Gh. Cristea, scriitor. Şcoala generală şi liceul le finalizează în oraşul natal, institutul Pedagogic - Facultatea de limba română la Bacău, Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Filologie. Licenţa şi-o ia în limba română şi limba franceză. A profesat ca administrator şi pedagog la Liceul agricol, profesor suplinitor de limba română, limba franceză la şcolile Obrejiţa, Coroteni, nr. 2 Rm Sărat şi liceele "Ştefan cel Mare" şi agricol, director Şcoala Coroteni, Şcoala nr.7, Şcoala ajutătoare din Râmnicu Sărat. Se titularizează pe post, prin concurs, în 1979. A îndrumat şi coordonat următoarele reviste şcolare:" Idealuri", "Pasiuni convergente" (Liceul Agricol); "Primii paşi", "E una ţara", "La trecutu-ţi mare, mare viitor" ( Liceul "Ştefan cel Mare"), "Muguri, muguri","Limba română"," Glas tânăr", "Lumină şi flori" (Şcoala " Vasile Cristoforeanu "- Rm. Sărat),"Chiar dacă" şi "Izvoare". A publicat volume de versuri: "Val de nisip"- (debut 1976) "Condamnaţi la singurătăţi" "Cupa de veghe" "Temerile lui Sisif"şi proză pentru copii: "Păţaniile lui Ghemotoc" şi "Poveste de Crăciun"

3 mai 1888 - S-a născut la Buzău – Aurelian Costescu Duca, bariton, membru fondator al Operei Române. Şcoala primară şi cinci clase de liceu la Buzău, apoi Conservatorul la Bucureşti şi Milano, unde primeşte o bursă de studii. Debut în 1910 cu rolul Don Carlos care-l impune ca pe un artist de o incontestabilă valoare. Efectuează turnee în străinătate şi interpretează roluri de neuitat în Voievodul ţiganilor, Tosca, Traviata etc. Membru fondator al Operei Române, ca profesor de canto a contribuit la pregătirea unor interpreţi de primă mărime care, în semn de preţuire, i-au ridicat un bust în faţa clădirii Operei Române. Moare la Bucureşti în anul 1955.

5 mai 1833 - S-a născut la Mânzăleşti - Dumitru Şerbescu-Lopătari, (decedat Buzau 12 aprilie 1954), prozator, ziarist publicist, autor de carti pentru copii, animator cultural. In 1905, editeaza publicatia Vremea Noua, apoi Sfatul Satenilor (1912 - 1934), iar in 1931, Tribuna invatatorimii. In colaborare cu Panait Volanescu, Oprea Teodor, Gh. Marinescu-Tatarligu, Gabriel Negulescu, Eufrosina Dumitrascu si a unor invatatori si institutori din alte judete, a militat in paginile acestor ziare in sprijinul rezolvarii problemelor materiale ale personalului didactic, considerand publicatiile mentionate ca instrumentul dascalimii in lupta cu politicianismul vrajmas nu numai scolii ci si tarii pe care o duce de rapa. A fost director (cu nr. 4) al publicatiei Crai Nou (30 martie - 7 decembrie 1941, 36 numere), organul de presa al caminelor culturale.

6 mai 1943 – S-a născut la Buzău – Laurenţiu Ulici, editor, esesit, critic literar şi om politic. A fost licenţiat al Facultăţii de filologie -1966 - şi Filozofie - 1970 - ale Universităţii Bucureşti. Cariera politică şi-a început-o în Partidul Alianţei Civice alături de Mona Muscă. A fost senator în legislatura 1996-2000 în cadrul Partidului Alternativa României şi membru în grupul parlamentar de prietenie cu Italia. Ulici a fost un important critic literar şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1995 şi până la moartea sa din data de 16 noiembrie 2000. Moartea a fost accidentală, prin intoxicare cu oxid de carbon, din cauza unei sobe stricate, şi s-a produs în Făgăraş, unde preşedintele de atunci al Uniunii Scriitorilor se afla la o reuniune a scriitorilor. A publicat: Recurs, Prima verba, Biblioteca Babel, Confort Procust, Dubla impostură, etc.

6 mai 1929 – S-a născut la Cilibia – Stela Toma, editoare. Urmează Liceul „Doamna Stanca" din Făgăraş (1940-1948) şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, secţia limba şi literatura română (1948-1952). Funcţionează ca profesoară la Şcoala Generală din Jilavele, judeţul Ialomiţa (1952-1955), apoi este angajată la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, ca membră a redacţiei revistei „Limba română" (1957-1959). Revine la Institut în 1963, în colectivul de lexicografie, pentru ca în 1978 să se transfere la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu", unde activează, până în 1988, în cadrul sectorului de literatură română veche. A făcut parte din echipa de cercetători care a elaborat Dicţionarul limbii române. Colaborează la „Analele Academiei Române", „Cercetări de lingvistică", „Cotidianul", „Cumidava", „Forum", „Limba română", „Limbă şi literatură", „Ortodoxia", „Revista cultului mozaic", „Revista de istorie şi teorie literară", „România literară", „Studii şi cercetări lingvistice", „Studii teologice", „Telegraful român", „Tribuna României", „Viaţa românească", „Viaţa nouă" etc., precum şi la publicaţiile „Dacoromania" (Freiburg), „Jahrbuch fur ostliche Latinitat" (Freiburg-Munchen). Este membră a Fundaţiei „Dimitrie Cantemir".

8 mai 1931 – S-a născut la Gohor, judeţul Galaţi – Hristache Naum, ziarist sportiv (decedat 11 ianuarie 1986, Bucuresti). A absolvit Liceul „B. P. Haşdeu” din Buzău şi Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei „Ştefan Gheorghiu” din Bucureşti (1974). Este angajat la ziarul Sportul popular, iar in anul 1986 devine şef de secţie la publicaţia Sportul. A fost primul ziarist din Europa de Est care a participat, dupa al doilea razboi mondial, la o editie a Turului Frantei (1968), iar in 1983 a fost trimisul ziarului Sportul la Universiada de la Edmonton (1983). Ca membru al Comisiei internaţionale de presă a A.I.P.S., a semnat lucrări de mare audienţă cu tematică sportivă. Fiul său, Radu Naum, este comentator sportiv la mai multe posturi de televiziune.

8 mai 1940 – S-a născut la Nehoiu – Alex. Oproescu, scriitor, istoric literar, publicist, fost director al Bibliotecii Judeţene „V. Voiculescu” Buzău. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1972), este bibliotecar şef şi director al Bibliotecii Raionale Rm. Sarat (1960-1968), inspector de specialitate în cadrul Comitetului de Cultură şi Artă al judeţului Buzău, director al Bibliotecii judeţene. Pune bazele editurii Bibliotecii judeţene, care a editat peste 60 de titluri de carte, şi este membru fondator a cenaclurilor literare „Al. Odobescu” Nehoiu (1969) şi „V. Voiculescu” Buzău (1987). Desfăşoara o bogată activitate publicistică, colaborând la publicaţiile: Viaţa Buzăului şi suplimentele sale, Opinia, Opinia literară, Carnet literar, Muntenia, Buzăul, Îndrumătorul cultural, Mesager cultural, Biblioteca, Ramuri, Luceafărul etc. Pe lânga lucrările dedicate unor scriitori buzoieni reprezentativi, Alexandru Oproescu s-a aplecat asupra istoriei presei editând trei volume ale unui dicţionar bibliografic intitulat Presa buzoiană şi râmniceană. Dicţionar bibliografic. De asemenea, este iniţiatorul unor publicaţii, precum: Buletinul bibliotecilor (1981), Buzăul literar (1992), Penteleu (1992), Gafa (1996) s.a. Este membru al Uniunii Scriitorilor Români din anul 1995.

11 mai 1941 – S-a născut la Buzău – Gheorghe Istrate, poet, publicist, scriitor şi ziarist. Este absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1963-1968). A fost secretar general de redacţie şi redactor şef la publicaţia lunară Curierul românesc, editată de Fundaţia Culturală din Bucureşti, revistă difuzată în 60 de ţări, director al revistei de cultură Negru pe alb, editată de Primăria oraşului Odobeşti etc. Din 1970 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

15 mai 1942 – S-a născut la Monor, judeţul Bistrita-Nasaud - Mihai Bâzu, ziarist. Cursurile scolare primare si liceale le absolva in orasul Bistrita. Urmeaza cursurile Facultatii de Finante si Contabilitate a Academiei de Studii Economice din Bucuresti. In anul 1966, incepe activitatea de economist la Intreprinderea de Constructii Forestiere Cluj. In vara anului 1969 devine sef al sectiei economice la ziarul Ecoul al judetului Bistrita-Nasaud. In anul 1970 este numit „corespondent” al ziarului Scanteia pentru judetul Bistrita-Nasaud. In anul 1972 absolva cursul postuniversitar al Facultatii de Ziaristica de la Academia „Stefan Gheorghiu” Bucuresti. Dupa absolvire este numit corespondent al Scanteii pentru judetul Buzau. In luna nov. 1979, devine red. sef al ziarului judetean saptamanal Viata Buzaului. In 22 decembrie 1989, transforma ziarul Viata Buzaului in cotidian independent autofinantat. Au urmat activitati intense pentru abandonarea tabloidului si lansarea unui cotidian in format mare. La 1 martie 1990, apare ziarul Opinia, director si patron Mihai Bazu. Din luna septembrie 1990, se organizeaza o societate comerciala inchisa, cu adunare a actionarilor, consiliu de administratie si director general Mihai Bazu. In luna iulie 1991, emigreaza in S.U.A., statul California, ocupandu-se de elaborarea revistei de limba romana Clipa. In toamna anului 1997 paraseste Coasta de Vest si se stabileste in Long Island, statul New York, sustinand analiza politica in revista Foaie. In aceiasi perioada, apare in casetele redactionale ale saptamanalelor: Lumea Libera si New York Magazín, ca publicist comentator. In vara anului 2005, revine in tara, la Cluj, ca pensionar.

15 mai 1876 – S-a născut la Finţeşti, comuna Năieni – Nicolae Ţimiraş, poet, prozator, publicist, traducător, istoric literar, decedat la 14 decembrie 1950. Este absolvent al unui liceu din Bucuresti, unde – dupa obtinerea diplomei in litere si filozofie de la Bruxelles – isi va trece si licenta in Drept, tarziu, la 35 de ani. Practica avocatura, cu mari intermitente, in Ministerul de Interne (1913-1914) si in orasul Constanta (1927-1928). Pasionat ziarist, scoate revista Icoana vremii, face parte din redactia Adevarului – sub conducerea lui C. Mille – ajungand prim-redactor la Natiunea. In anul 1893, debuteaza in coloanele Literatorului si colaboreaza la publicatiile: Patria, Vieata noua, Conservatorul, Analele Dobrogei, Vointa Dobrogei. Ca scriitor, publica volumele de poezie „Cantecul vantului” (1907), „Cantecele singuratatii” (1940), proza – „Judecata din urma” (roman), 1908, „Lucrari vazute”, insemnarile unui ziarist (1910), si volumul de istorie literara „Ion Cranga” (1933).

16 mai 1961 – S-a născut în comuna Buda – Constantin Marafet, poet, prozator, editor şi publicist. Din 1990, a fost redactor sef si director la publicatiile: Doina, Glas ramnicean, Revista Politiei, redactor la revistele Pagini Ramnicene si Curentul de Ramnic. Din anul 2005, este director si editor al revistei de cultura Vitralii. Este stabilit in Râmnicu Sărat şi conduce editura Rafet.

17 mai 1917 – S-a născut la Glodeanu Sărat - Petre Popescu, preot paroh timp de 52 de ani al Bisericii Ortodoxe Romane „Buna Vestire” din Montréal si Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane din America (decedat 10 iunie 2003, Montrèal, Canada). Absolvent al Facultatii de Teologie din Cernauti, participa, ca ofiter de Stat Major, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la ambele campanii de pe fronturile din Est si de Vest. In 1945, cade prizonier, la fortarea Tisei, iar dupa eliberarea din lagar, de catre trupele americane, nu se mai reintoarce in tara. In 1951 emigreaza in Canada, unde ocupa importante functii clericale. Aici redacteaza revista Candela de Montrèal si colaboreaza la Revista de Cercetari Stiintifice din Paris, precum si la publicatiile canadiene si americane de limba romana: Cuvantul Romanesc (Hamilton), Luceafarul romanesc (Montréal) si America (Cleveland).

19 mai 1982 – S-a născut la Buzău – Mihaela Roxana Boboc, poetă şi publicistă. Este licenţiată în Management şi Marketing (2007) şi absolventă a Şcolii Populare de Artă- Galaţi, secţia pictură (2008). Din martie 2010 este membră a Societăţii Scriitorilor ”Costache Negri” din Galaţi. A publicat editoriale în Opinia Buzău, Vitralii- Rm. Sărat, Fereastra, Algoritm literar- Hunedoara, Porto Franco- Galaţi, Antares- Galaţi, Marmaţia Literară, Agero- Stuttgart, Pro Saeculum, etc În 2010 a publicat două volume de versuri: Vers şi culoare şi Poemele Ioanei.

19 mai 1955 – S-a născut în satul Şarânga, comuna Petroasele - Dorin Ivan, scriitor si ziarist. In 1980, devine corespondent judetean al saptamanalului Agricultura socialista, in acelasi an fiind ales membru al Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania. Din 1981, este fotoreporter principal la cotidianul Viata Buzaului. Urmeaza, in paralel, Facultatea de Ziaristica (1984-1989). In 1983 obtine Premiul national „Alexandru Sahia” pentru fotografie de reportaj, iar in 1985 i se acorda Premiul Consiliului Ziaristilor din Romania pentru fotografie de presa. Din 1990, este ziarist la cotidianul Opinia, redactor coordonator si director la Vestitorul de Ramnic (din 1996), supliment al aceluiasi ziar. Din anul 2002 este corespondent Agerpres (fost Rompres) pentru judetul Buzau.

21 mai 1953 – S-a născut la Buzău – Călin Vlasie, poet, eseist, publicist si editor. A copilărit în satul Păcală, comuna Făgeţelul, judeţul Olt. A urmat şcoala şi liceul în oraşul Piteşti. A absolvit in 1978 Facultatea de Filozofie – Istorie, secţia pedagogie - limba franceză, a Universitatii din Bucuresti. A participat la fondarea, in 1977, a Cenaclului de Luni, condus de criticul şi profesorul Nicolae Manolescu. După 1990 a fost redactor şi redactor şef la revistele "Argeş" şi "Calende". A colaborat cu edituri din Piteşti şi a înfiinţat mai întâi Editura Vlasie, apoi Editura Paralela 45. În prezent este proprietar şi director general al Editurii Paralela 45 şi redactor şef al revistei "Calende" din Piteşti.

21 mai 1893 – S-a născut la Râmnicu Sărat - Al. Popescu-Negură (Al. Popescu), poet, publicist, Debuteaza in ziaristica, in anul 1920, la publicatia Dacia. Stabilit la Arad, in anul 1921, colaboreaza sub pseudonimul Negura la Luceafarul, Banatul, Transilvania, Familia, Cele trei Crisuri, Universul literar, Urzica, Romania de Vest, Salonul literar, Pagini literare, Cuvantul liber, Viata sociala. Aici scoate primul ziar romanesc de dupa Unirea de la 1 decembrie 1918, cu titlul Solidaritatea (1921), editeaza, pe cheltuiala sa, revista Hotarul (1933-1940) si devine corespondent la publicatiile Universul, Adevarul si Dimineata. A decedat la Arad în data de 31 ianuarie 1974.

23 mai 1894 – Se naşte la Ţâmboieşti, judeţul Vrancea - Octavian Moşescu, publicist, editor, memorialist, poet, animator cultural (decedat 1986 la Râmnicu Sărat). In perioada 1921-1925, studiaza la Viena, la Facultatea de Istoria Artelor. La liceul din Pomarla, unde este indrumat de profesorii Iorgu Iordan si Romulus Cioflec, editeaza revista Carpati (1914-1915), tiparita la Dorohoi, la care colaboreaza atat colegii sai, cat si profesori, in special viitorul academician Iorgu Iordan. La Ramnicu Sarat, editeaza revista Vestala (8 noiembrie 1915 - mai 1916), revista lunara de literatura, sociologie, stiinta, arta. In 1919, scoate publicatia Ramnicu Sarat, apoi Foaia Ramnicului (1920), revista Machina (octombrie 1924-martie1925) si Jurnalul nostru. Pamflet ramnicean (20 iulie 1925, nr. unic). A initiat si indrumat revista scolara Zori de zi, cu profil literar, stiintific si artistic, condusa de un comitet de elevi. Revenit in tara, de la Viena, este numit in 1927 director al Oficiului de turism al ziarelor Adevarul si Dimineata. Conduce, in calitate de director, publicatia Coasta de argint, „ziar cultural al Universităţii Libere din Balcic” (2 aprilie 1928-1 septembrie 1929) si Lumea turistica.

24 mai 2004 – A decedat la Mihăileşti - Elena Popescu, ziarista, in timp ce se afla in documentare, in comuna Mihailesti, in urma exploziei unui autocamion incarcat cu peste 400 de saci cu azotat de amoniu (născută 1978, Valea Ramnicului). Absolventa a Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, a debutat in presa in 2000, ca redactor prezentator la Radio Ramnicu Sarat. Intre anii 2001 si 2003, a lucrat la Radio Focus, pentru ca, in 2003, sa fie numita redactor sef la Radio Campus. Din anul 2003, devenise, impreuna cu cameramanul Ionut Barbu, decedat in acelasi eveniment, corespondent pentru judetul Buzau la postul TV Antena 1.

24 mai 1923 – S-a născut în satul Pălici, comuna Ruşavăţu, azi Vipereşti - Ion Caraion (nume real Stelian Diaconescu), scriitor, poet, publicist. In perioada 1934-1942, urmeaza cursurile Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzau, unde editeaza, impreuna cu colegul sau, Alexandru Lungu, revista de poezie Zarathustra (1940-1941). In anii 1944-1948, frecventeaza cursurile Facultatii de Litere si Filozofie Bucuresti si in paralel este corector, redactor si secretar de redactie la Timpul (1942-1943), redactor la Ecoul (1943-1944), la Tribuna poporului, Fapta, Victoria, Revista Fundatiilor Regale. In 1944 a participat la fondarea si aparitia legala a ziarului Scanteia, fiind si secretar de redactie la Scanteia tineretului, de unde demisioneaza dupa cateva luni. A fost consilier de presa in Ministerul Artelor si Cultelor si redactor la Cartea Romaneasca (1948). A fost colaboratorul lui George Calinescu in redactia revistei Lumea (1945), iar impreuna cu Virgil Ierunca a initiat revista pentalingva Agora (1947). Dupa o dubla condamnare (1950-1955 si 1958-1964), din motive politice, este angajat secretar de redactie la revista Ramuri (1964-1966), redactor la Gazeta literara si Romania literara (1966 - 1981). Din 1981, se stabileste in Elvetia, la Lausanne, unde a editat revistele: 2 plus 2 (1983), Don Quichotte si Correspondances. A decedat la 21 iulie 1986 la Lausanne (Elvetia)..

25 mai 1986 – A decedat la Maracineni - Gheorghe I. Beschea, publicist (născut 1902, in satul Osmanu, comuna Unirea, jud. Braila). Absolvent al Seminarului Teologic din Buzau si licentiat in teologie, a fost preot in localitatile Goidesti si Maracineni (judeşul Buzau). În 1942 a fost mobilizat ca preot militar, dar a căzut prizonier la Cotul Donului. În timpul prizonieratului din Lagărul 74 Oranki a refuzat să se înroleze în divizia de voluntari "Tudor Vladimirescu" recrutată de Ana Pauker. A fost trimis în carcera îngheţată. În 1948 s-a întors în ţară. Dar părintele figura în evidenţele poliţiei politice ca anticomunist, motiv pentru care în 1958 a fost arestat. A primit o condamnare de 15 ani de muncă silnică, pentru infracţiunea de "crimă de uneltire contra ordinii sociale". A fost eliberat în 1964, reuşind să se îmbisericească la Parohia "Sf. Sava" din Ploieşti. Ţintuit la pat şi urmărit de Securitate, la 25 mai 1986 părintele Gheorghe se muta în lumea drepţilor. Are o bogata activitate publicistica, colaborand la: Universul, Satul, Calendarul, Dumineca poporului, Noua revista bisericeasca, Telegraful Roman si publicatiile buzoiene: Glasul adevarului, Ingerul, Vocea Buzaului, Infratirea, Crai nou. In 1958, este arestat si condamnat, la 15 ani inchisoare pentru aderare la Miscarea Legionara.

26 mai 1971 – S-a născut la Râmnicu Sărat – Vlad Pufu, economist, ziarist si director general al Grupului de Presa „Evenimentul Romanesc” – Editura S.A. Isi incepe activitatea jurnalistica la sfarsitul anului 1990, iar anul urmator devine colaborator-angajat la saptamanalul economic Bursa. In anul 1992, se transfera ca reporter in cadrul sectiei „Servicii Secrete” a cotidianului Evenimentul Zilei, condusa de Sorin Rosca Stanescu. Paraseste redactia in 1994, cu intentia de a infiinta cotidianul Ultimul cuvant, ce ar fi trebuit sa fie prima publicatie din Romania intr-un format occidental. Dupa 6 luni, cotidianul isi inceteaza aparitiile iar in 1995, impreuna cu Sorin Rosca Stanescu, pune bazele noului cotidian Ziua. In noiembrie 1995, paraseste redactia ziarului Ziua si revine la cotidianul condus de Ion Cristoiu, ca adjunct al sefului sectiei de anchete, si apoi, pentru cateva luni, ca sef al departamentului. Se transfera la TELE 7 ABC, unde este numit sef al Sectiei Economice din cadrul Departamentului informativ. La 13 iulie 1997, infiinteaza cotidianul Sansa buzoiana, iar in decembrie 1999, preia 75 % din actiunile postului Radio Buzau, ce va deveni, la 13 iunie 2000, Radio FOCUS.

27 mai 1943 – S-a născut la Săgeata - Aurel D. Burlacu, ziarist si publicist. Dupa absolvirea Facultatii de Filozofie din Bucuresti (1968) functioneaza ca profesor suplinitor de Stiinte sociale la Liceul Patarlagele. In perioada 1 mai 1964-15 august 1965, are statut de colaborator la ziarul Viata Buzaului (seria I), iar intre anii 1970-1989 lucreaza ca redactor la ziarul Viata Buzaului (seria a II-a). La 22 decembrie 1989 a facut parte din colectivul care a redactat primul numar al publicatiei Viata Buzaului – ziar liber al unui popor liber, prezentat in premiera, in aceeasi seara, la T.V.R. Din ianuarie 1990, este redactor la cotidianul independent de atitudine si informatie Opinia – compartimentul probleme cetatenesti. De la 1 mai 1990, este membru fondator al Societatii Ziaristilor din Romania – Federatia sindicatelor din intreaga presa, iar intre anii 1994-1998 a fost membru in Comitetul Director al Societatii Ziaristilor din Romania (S.Z.R.). In prezent este membru al Consiliului National al S.Z.R. Din 18 decembrie 2008, este presedinte interimar al Filialei Buzau a Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania

28 mai 1951 – S-a născut în comuna Murgeşti – Nicuşor Alecu Murgeşti, epigramist, membru al cenaclului Amprenta din Buzău.

28 mai 1913 – S-a născut la Joseni - George Macovescu, publicist, istoric si teoretician literar, eseist, ziarist si diplomat (decedat 2002, Bucuresti). Debuteaza, ca elev de liceu, la Revista Literar. Nu si-a negat niciodata convingerile de stanga, afirmate inca din 1935, cand lucreaza la ziarele Adevarul si Dimineata, colaborari la periodicele de stanga: Cuvantul Liber, Facla, Lumea Romaneasca, Reporter, la presa ilegala a P.C.R, la Scanteia, Analele Univ. Bucuresti, Contemporanul, Viata Romaneasca, Presa Noastra, Gazeta literara (din apr. 1954), Luceafarul, Romania literara s.a. Din mart. 1945, este numit secretar general la Ministerul Propagandei, transformat, un an mai tarziu, in Ministerul Informatiilor. Intra in diplomatie in 1947, fiind insarcinat cu afaceri la Londra, pana in 1949, cand devine director in Ministerul Afacerilor Externe, pana in 1952, cand este exclus din corpul diplomatic. Din mai 1977 si pana in 1981, a detinut functia de presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA

BUZOIANULUI ION ROMANESCU

CUGETARE

La fereastră stau şi cuget

După-atâta vreme rea

Când ai primăvara-n suflet

Haina vârstei … nu e grea.

AJUTOR ÎN MUNCĂ

Vecina necăjită-mi spune
Că vrea pe soţ să se răzbune
I-am dovedit că am obraz
Şi-am ajutat-o ….la necaz.

O PLACHETĂ ŞI TREI MEDALII DIN AVIAŢIE

Plachetă 1983 - Realizări aeronautice româneşti - Bicentenarul aeronauticii (1783 - 1983) - 200 de ani de la primul voiaj aerian - Turnată de Asociaţia filateliştilor din România, comisia Aeronautică - dimensiuni 300 x 225 mm

Medalie - Clubul de aviaţie sportivă - Arad 15 iunie 1950 - diametrul de 300 mm

Medalia - Comisia română pentru activităţi spaţiale, Consiliul "INTERCOSMOS" - Zborul Prunariu - Popov - diametrul de 300 mm

Dumitru Dorin Prunariu (născut 27 septembrie 1952 Braşov) este primul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul şi singurul român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic, însoţit de rusul Leonid Popov. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial „Intercosmos” şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic. A fost pe rând ofiţer inginer în cadrul Comandamentului aviaţiei militare, şef al Aviaţiei civile române, preţedinte al Agenţiei spaţiale române şi ambasador al României în Federaţia rusă.

Medalie - Ziua regimentului "Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu" - diametrul de 300mm

Căpitanul aviator Alexandru Șerbănescu, cunoscut ca „Alecu”, (născut 17 mai 1912 la Coloneşti, judeşul Olt şi decedat 18 august 1944 în judeţul Buzău) a fost un as al aviaţiei româneşti de vânătoare, în timpul celui de al doilea război mondial. Format iniţial ca vânător de munte, este atras de aviaţie, devenind întâi observator aerian, iar în 1941 pilot, zburând iniţial pe avionul IAR 80, iar ulterior pe Bf 109 G. A participat la campaniile de la Stalingrad, Dniepropetrovsk şi Mariupol, unde a luptat alături de aviaţia germană împotriva aviaţiei URSS, a participat la apărarea regiunii petrolifere Ploieşti, împotriva aviaţiei de bombardament americane. A fost comandantul Grupului 9 Vânătoare. A căzut eroic în lupta pentru apărarea Ploieştiului, la 18 august 1944. În momentul căderii era asul cu cel mai mare număr de victorii aeriene (47) din Forţele Aeriene Regale ale României. A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Ghencea Militar în data de 22 august 1944. A fost citat de două ori pe Ordin de zi şi decorat cu numeroase ordine şi medalii. Acest regiment de aviaţie poartă acum denumirea de Flotila 95 Aeriană "Căpitan aviator Alexandru Şerbănescu" şi este dislocat în oraşul Bacău.

__________xxXxx___________