MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 64

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA IULIE

  1 iulie 1829 – S-a născut la Bucureşti - George D. Vernescu, om politic si ziarist, descendent al boierilor Vernesti, din jud. Buzau (decedat la 3 iulie 1900 la Bucureşti). Studiile universitare le-a facut la Paris, obtinand doctoratul in Drept. Fruntas al Partidului Liberal, a fost ministru in mai multe cabinete, presedinte al Camerei si Senatului. Este fondatorul ziarului Binele public (1878) si director al acestuia pana in 1884, cand periodicul fuzioneaza cu Timpul, sub noul nume, Romania, continuand sa colaboreze pana la incetarea aparitiei, in anul 1892.

5 iulie 1936 – S-a născut la Buzau - Aurel David, ziarist, publicist, scriitor. Este absolvent al Liceului „Decebal” din Deva (1963), al Facultatii de Filologie din Cluj-Napoca (1969) si al Cursurilor postuniversitare ale Facultatii de jurnalistica din Bucuresti (1973), sectia „Relatii internationale”. Intre anii 1960-1970, a fost redactor si secretar de redactie la ziarul Drumul socialismului din Deva, iar in perioada 1970-1981, sef de sectie si redactor sef adjunct la ziarul Tribuna Ialomitei, Slobozia, redactor sef al ziarului Vremuri noi, Calarasi (1981-1985). In decembrie 1985, este scos din presa romaneasca pentru organizarea de actiuni contrarevolutionare. Din februarie 1996 pana in decembrie 1998, este corespondent special al Agentiei Romane de Presa – AGERPRES si ROMPRES in judetele Calarasi, Ialomita, Giurgiu. La 1 octombrie 1993, a creat Postul de Radio Voces Campi din Calarasi. Din 1970 pana in 2005, a fost colaborator al Radiodifuziunii Romane si la publicatiile: Romania literara, Flacara, Scanteia, Romania libera, Contemporanul, Lumea, Actualitatea Romaneasca, Luceafarul, Totusi iubirea, Lumea libera romaneasca (New York), precum si la posturile de radio Vocea Americii, Radio France International si Deutsche Welle. Este membru al Organizatiei Internationale a Ziaristilor (1962), presedinte al Fundatiei Radiourilor Independente din Romania – RAIND (1996), membru al Organizatiei Mondiale a Radiourilor Comunitare – AMARC, Montrèal, Canada.

5 iulie 1965 – S-a născut la Găvăneşti - Mariana (Panturu) Turcu, jurnalist. Este absolventa a Liceului Electrotehnic Buzau (1983); licentiata in psihologie şi absolventa a Facultatii de Sociologie-Psihologie „Spiru Haret” Bucuresti. Debuteaza in presa vizuala, ca reporter si apoi sef de studio, la postul local Cony-Sat Tv (decembrie 1993-februarie 1996); corespondent al postului Pro Tv Bucuresti pentru judetul Buzau (martie 1996-octombrie 1997); producator de stiri  al postului  Pro Tv – Statia locala  Buzau (noiembrie 1997 -  2001); redactor la  ziarul Expresul (noiembrie 2001-august 2002) ; corespondent pentru Buzau al National Tv (august 2002-februarie 2004); reporter Pro Tv Bucuresti, Statia Locala Buzau (din martie 2004). A colaborat cu Agentia de stiri Mediafax, Radio Campus, Radio Pro FM. 

12 iulie 1971 – S-a născut la Pătârlagele – Marian Sicaru, poet

13 iulie 1951 – S-a născut la Nehoiu – Petre Bucinschi, poet, prozator, eseist. Este absolvent al Institutului de Arta Plastica Bucuresti -1974 şi absolvent al Facultatii de Jurnalistica Romano-Canadiana – 2005.  Colaboreaza la diferite periodice si reviste literare: "Gazeta de Transilvania", Revista "Astra", "Dealul Melcilor", "13 Plus" /Bacau, "Oglinda Literara/ Focsani, "Litera noastra/Bucuresti, "Lumina Lina/ New York.  In perioada anilor 2000-2002 editeaza pe cont propriu foaia volanta "Aripi de porumbei". Din anul 2004 coordoneaza cenaclul literar al Uniunii Scriitorilor din Romania-filiala Brasov. In anul 1998 Filiala Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania ii acorda premiul Darie Magheru pentru debut in poezie pe anul 1997, pentru volumul "Cu si fara retina". Nevazator din anul 1991, este membru al Uniunii scriitorilor. A publicat romane:  Petru si Pavel, Cocosatul din muzeu, Depozitul de umbre si O zi cu ingerul negru, dar si volume de versuri:  Cu si fara retina, Sarpele de cauciuc si Trompeta fara mustiuc. 

13 iulie 1885 – S-a născut în satul Ojasca, comuna Măgura - C. C. Iarca, avocat, politician, gazetar (decedat 1940). Dupa absolvirea Facultatii de Drept din Bucuresti (1879), intra in politica fiind ales in mai multe randuri deputat si primar al Buzaului in 1918. Din 1908 este director-proprietar  al publicatiei Liberalul, organ al P.N.L. Buzau, pe care il conduce timp de peste 15 ani, si a colaborat, totodata, la Gazeta Buzaului (1911-1914), organ al aceluiasi partid. A fost decorat cu ordinele „Steaua Romaniei”.

15 iulie 1935 – S-a născut la Pârscov - Nicolae Fătu, poet, prozator, jurnalist (decedat 30 iunie 1995, Constanta). Este absolvent al Liceului „B. P  Hasdeu” din Buzau (1954) si al Facultatii de Ziaristica (1975). A debutat cu poezie în Viaţa Buzăului şi Tânărul scriitor. Editorial a debutat în 1958 cu nuvela istorică Steagul furtunii. Publică în ziarele De strajă patriei şi Scânteia tineretului, dar şi în revistele Steaua; Tribuna; România literară. A fost redactor la publicatiile Tomis şi Dobrogea nouă. A publicat volumele : Flori pentru Afrodita; Ţara sub semnul ancorei; Lumea ca o speranţă şi este prezent în numeroase culegeri şi antologii dobrogene, fiind stabilit la Constanţa.

15 iulie 1949 – S-a născut la Clondiru, comuna Ulmeni - Dumitru Ion Dincă, poet, ziarist, eseist, memorialist. In anul 1974, a absolvit Facultatea de Ziaristica din Bucuresti, cursurile de Limba si civilizatie franceza la Antibes-Franta (1977) si cursuri postuniversitare la Academia de Studii Economice din Bucuresti (1988-1989). Lucreaza in presa la Viata Buzaului, Scanteia tineretului (corespondent pentru judetele Buzau, Bacau si Vrancea), Tineretul liber si Agentia Nationala de Stiri Rompres. In perioada 1974 – ianuarie 1978, este numit secretar cu probleme de propaganda si cultura al Comitetului judetean al U.T.C. Nemultumit de aceasta promovare, in lunile iunie – decembrie se interneaza in spital, obligand factorii politici de decizie sa-l elibereze din functie. 

16 iulie 1959 – S-a născut la Scărişoara, comuna Cislău – George Lixandru, poet. Activitate publicistică la zi: „Oblio", „Zig-zag”,„Expres Magazin”, „Opinia”, „Muntenia", „Informația Buzăului", „Buzăul", „Jurnalul de Buzău". A debutat literar în anul 1972 în „Albina" (sub Baruțu Arghezi). A publicat versuri în „Convorbiri literare", „Flacăra", „Opinia", "Școala Buzoiană". A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu" Buzău, „Astra" Brașov și „Tomis” Constanța. A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu", Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete "Vasile Voiculescu". In prezent este redactor sef la publicatia Ilustratia culturala. A publicat sapte carti: Sonete de palavragiu, Anotimp în căpăstru, Sexonete, Noul Testament - Poezia după George Lixandru, Oraşul pe fond alb, Nebunul şi pasărea albă a libertăţii şi În pânda viermilor.
 

18 iulie 1867 – S-a născut la Rm. Sărat, - Ştefan Şt. Minovici, chimist. Frate cu Mina şi Nicolae Minovici. Studii primare şi liceale la Brăila şi la Sf. Sava din Bucureşti. Licenţiat în ştiinţe fizico-chimice al Universităţii Bucureşti, este preparator la laboratorul de fizică şi chimie al Liceului Sf. Sava, apoi asistent la laboratorul de chimie organică al Universităţii Bucureşti. Pleacă la specializare în Germania unde-şi susţine şi doctoratul cu teza Studii asupra oxalozilor şi imidalozilor. Întors în ţară, este încadrat chimist legist la ministerele de Justiţie şi Interne, profesor de chimie analitică la Şcoala Superioară de Farmacie, Facultatea de Farmacie, Facultatea de Ştiinţe, decan al Facultăţii de Farmacie Bucureşti. Membru corespondent al Academiei Române şi al mai multor societăţi şi comisii din diverse ţări. Fondatorul şi preşedintele Societăţii de chimie din România şi delegat al ţării noastre în Consiliul Uniunii Internaţionale de Chimie. Ştefan Minovici a organizat învăţământul farmaceutic de rang universitar din ţara noastră şi a realizat numeroase lucrări de chimie analitică, organică, chimie biologică, chimie toxicologică. A efectuat studii privind condensările cianhidrinelor şi a elaborat o teorie originară privind rolul colesterolului în organism. Este autorul unui manual de chimie clinică în cinci volume şi a numeroase studii şi articole. Moare la 29 decembrie 1935, Bucureşti.

20 iulie 1880 – S-a născut în Râmnicu Sărat – Alexandrina Scurtu, poetă, decedată în 1949 la

Galaţi . După absolvirea Pensionului Humpel din Iaşi studiază artele plastice la Dresda. Din 1901 se stabileşte la Galaţi, unde va fi o vreme profesoară de desen la Liceul de Fete „M. Kogălniceanu". Începând din 1916 îi apar versuri în „Capitala", „Literatorul", „însemnări literare", „Sburătorul", „Lectura pentru toţi", „Cuvântul Galaţilor", „Săgetătorul", „Năzuinţa", „Rampa", „Ramuri" etc. În 1920 debutează editorial cu Sonete şi peste un an devine membră a Societăţii Scriitorilor Români.

20 iulie 1872 – S-a născut la Măcin – Gh. Munteanu Murgoci, geolog şi geograf, întemeietorul pedagogiei ştiinţifice. Fiu de păstori originari din Bisoca, s-a născut în timp ce familia se deplasa cu turmele spre Dunăre. Studii primare şi secundare la Brăila apoi Facultatea de Ştiinţe fizico-chimice a Universităţii Bucureşti, precum şi Şcoala Normală Superioară condusă de A.I. Odobescu şi C. Istrati. Specializări la Viena şi München. Doctorat în petrografie, fiind primul doctor docent universitar în mineralogie din ţara noastră cu o lucrare de agrogeologie la Institutul Geologic al României. Înfiinţează şi conduce Revista petrolului, publicând articole cu subiecte referitoare la petrol şi industria petrolului. După 1919 organizează învăţământul petrografic-mineralogic la Universitatea din Cluj. Înfiinţează Asociaţia pentru avansarea ştiinţei geologice în Carpaţi. A elaborat prima hartă pedologică a României şi a fost unul dintre iniţiatorii Societăţii Internaţionale de Ştiinţa Solului. Împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, a înfiinţat Institutul de Studii Sud-Est Europene şi a luat parte la congrese internaţionale; membru corespondent al Academiei Române şi al academiilor din Franţa, Austria, Cehoslovacia. S-a ocupat de apele arteziene din Câmpia Română şi a făcut cercetări hidrogeologice în apropiere de Rm. Sărat. În domeniul geologiei practice s-a ocupat de problemele legate de petrol, sare, lignit şi hidrogeologie, precum şi de sondele de exploatare de la şantierul Floreşti şi regiunea petroliferă Buştenari, Policiori - Arbănaşi. A elaborat numeroase lucrări, între care de referinţă rămâne Cartografia solurilor. A realizat cercetări privind cunoaşterea rezervelor de chihlimbar de pe Valea Sibiceiului, Colţi, Valea Boului, Aluniş şi alte zone din judeţ. Este unul din întemeietorii cercetăşiei şi al Societăţii Turiştilor Români, înfiinţată în anul 1903 la Cătina. Moare la 5 martie 1925, la Bucureşti.

26 iulie 1947 – S-a născut la Chiojdu – Valeriu Pricină, poet şi jurnalist militar. Face şcoala elementară în Bucureşti, unde familia se stabileşte în 1950, urmează un an la liceele militare din Câmpu­lung Moldovenesc şi Breaza, apoi se mută la Liceul „Gh. Lazăr" din Bucureşti, unde va şi absolvi. Frecventează Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1972, şi între 1977 - 1980, Academia Trupelor de Uscat „N. Bălcescu" din Sibiu. A lucrat la redactia Emisiunilor militare a Radioteleviziunii Romane, pentru ca in 1990 sa devina redactor sef. Debutează cu poezie la „Luceafărul" în 1968, iar ca jurnalist, în acelaşi an, la Radio. Primul volum de versuri, Alcătuire de chip, îi apare în 1978. Colaborează la „Luceafărul", „România literară", „Ramuri", „Viaţa armatei" etc.

29 iulie 1970 – S-a născut la Nehoiu - Emanoil Aelenei, publicist si editor. Absolvent al Facultatii de Marketing si Relatii Economice Internationale. Din anul 1997, este director al Agentiei de publicitate „A.E.L.”, iar din anul 2000, director al AEL Publishing - Casa de Editura si Agentie de Publicitate Buzau. Din anul 2002, este director al revistei Realitatea Economica Buzoiana. A realizat: „Ghidul Medical”, Buzau, editia I si editia a II-a, „Harta Economica si Ad-tiv.a a municipiului Buzau”, „Portvizit”, Buzau, trei editii, „Topul Firmelor din Judetul Buzau” (8 editii), „Judetul Buzau – Oferta Economica” (2004), „Afaceri si Manageri pentru Europa” (2007), „Anuarul de business” (2008

29 iulie 1975 – S-a născut la Buzău - Adelin-Laurentiu Petrisor, unul din cei mai cunoscuti jurnalisti de razboi. Absolvent al Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti (1999), isi incepe cariera de jurnalist in 1994, ca reporter, la Departamentul Stiri si Informatii al postului TV TELE 7 ABC, apoi, din aprilie 1997 pana in octombrie 1999, lucreaza la Departamentul Emisiunilor Informative – TVR1. Din anul 2000, este corespondent special al postului TV Antena 1, apoi reporter special la Realitatea TV. Are cinci premii acordate de A.P.T.R. si este casatorit cu jurnalista Maria Coman de la postul TV Antena 3. A transmis din Irak, Afganistan, Liban, Israel, Algeria, Albania şi alte zone de conflict. În 2006 a realizat un reportaj în închisoarea americană Guantanamo din Cuba. În timpul ofensivei americane din Irak, în 2003 a fost singurul corespondent român care a transmis din Bagdad. De-a lungul timpului a intervievat importante personalităţi precum Yasser Arafat, Ehud Barak, Benjamin Netanyahu, Valentino Rossi,  ayatolahul Mohamed Fadlallah, liderul spiritual al Hezbolah, secretarul general al NATO, Jaap de hoop Scheffer (aprilie 2009). Este singurul jurnalist român care a zburat cu avioane supersonice militare. În anul 2007 a publicat un album de fotografie intitulat Corespondent de război.

29 iulie 1806 – S-a născut la Săliştea Sibiului, judeţul Sibiu – Dionisie Romano, cărturar, , revolutionar pasoptist, unionist, profesor la Seminarul teologic Kesarie Episcopul din Buzău, membru de onoare al Academiei Române, considerat „parintele ziaristicei bisericesti”, decedat 18 ianuarie 1873. Dimitrie, după numele de botez, s-a remarcat în decursul vieţii sale printr-o laborioasă activitate pedagogică şi culturală încununată cu alegerea sa ca membru de onoare al Academiei Române. Rămas orfan la 15 ani, s-a călugărit la Mănăstirea Neamţ luându-şi numele de Dionisie. La Neamţ se iniţiază în tainele tipografiei, dar pleacă la mănăstirea Antim din Bucureşti. Urmează cursuri la Colegiul Sf. Sava, precum şi un curs normal pentru pregătirea învăţătorilor. În acelaşi timp lucrează ca zeţar în tipografia Curierului Românesc de la Cişmeaua lui Mavrogheni, a lui Heliade Rădulescu. Este hirotonisit diacon de către Ilarion al Argeşului, care îl ajută să înveţe franceza şi greaca. În anul 1832 este chemat la Buzău de către episcopul Chesarie şi numit profesor la şcoala naţională, prima şcoală în limba română. A fost unul din precursorii învăţământului românesc şi ctitor de şcoală românească la Buzău. A fost şi profesor la şcoala de grămătici a Episcopiei şi director al tipografiei. A tipărit un abecedar românesc în câteva ediţii, iar în perioada 1837-1838 s-a tipărit Biblioteca tinerilor începători sau Întîiele cunoştinţe, cărţi cu elemente de aritmetică, informaţii despre univers, monede, măsuri şi greutăţi etc. În anul 1838 înfiinţează pe lângă şcoala naţională şi un curs normal unde erau pregătiţi viitorii învăţători pentru şcolile din sate. În 1840 constituie şi o bibliotecă având statut de bibliotecă publică. A fost şi revizor şcolar, iar în perioada 1839-1840, în colaborare cu Gavriil Munteanu, directorul seminarului, editează Vestitorul bisericesc. Articolele publicate aici au fost adunate în volumul Principii generale de înţelepciune şi datoriile tinerilor, apărut în 1871. Director al Seminarului Central din Bucureşti, se implică în evenimentele revoluţionare de la 1848 şi este înlăturat din învăţământ, arestat şi eliberat din lipsă de probe. În preajma Unirii Principatelor se află la Iaşi unde desfăşoară atât activitate culturală, cât şi unionistă. Este numit locotenent de episcop la Buzău unde, pe lângă activităţi gospodăreşti, va îndruma şi tipărirea unor lucrări ecleziastice sau pentru uzul şcolilor. Lui i se datorează amenajarea primului parc al oraşului în faţa Episcopiei. La schitul Nifon înfiinţează o şcoală pentru copiii din satele vecine, pune bazele viitorului spital, se ocupă de captarea izvoarelor minerale din zonă. Numit în Consiliul Instrucţiunii Publice, se va ocupa de elaborarea legislaţiei privind învăţământul public şi va introduce în programa seminariilor studiul limbilor franceză şi latină şi al muzicii vocale. În anul 1865 este episcop de Buzău până la 18 ianuarie 1873, când se stinge din viaţă. Biblioteca vastă a lui Dionisie Romano a fost donată Societăţii Academice Române, o parte în timpul vieţii, restul după moarte.

30 iulie 1981 – S-a născut la Buzău – Cosmin Nicolae, poet

***

DOUĂ EPIGRAME CU TRIMITERE LA FRUMOS ŞI FRUMUSEŢE

FRUMOASELE PARCURI CU FLORI    de Theodor Nicolin

O, parcuri pline de verdeaţă,
Cu alei, ce-n taină dau fiori,
La câte-amoruri daţi voi viaţă
Şi-apoi la câţi copii din flori!...   

UNEIA    de Constantin Părăian

E deşteaptă şi frumoasă,
Umblă tot cu rochii scurte,
Are Mercedes şi casă...
Mulţi ar vrea să-i facă curte!     

CĂTEVA JETOANE INTERESANTE

10 lei - Eroilor din comuna BUCŞANI, judeţul VLAŞCA

20 lei - Eroilor din judeţul BOTOŞANI  

20 lei - Pentru monumentul martirilor I. Cioardăş şi M.Bolcaş - BEIUŞ- Martirilor neamului

Berăria Constantin C. Solacoglu - BUCUREŞTI - ţap şi bere

România - Certificat cu cupoane - The Policiori Oilfields of Roumania Limited - Compania "CÂMPURILE PETROLIERE - POLICIORI" - România - 20 pound 1913

Policiori este numele unui sat din comuna buzoiană Scorţoasa, undeva în apropierea rezervaţiei geologice Vulcanii Noroioşi.

Câteva vignete de pe acţiuni germane

con_dorul@yahoo.com