Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 18

Aceasta este o monedă din Moldova - gros - Petru Muşat - din argint de formă aproximativ rotundă, cu diametru de ~ 18 mm şi greutatea de ~ 0,97 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema familiei Muşat în cerc perlat: scut despicat vertical; în câmpul întâi două grinzi, în câmpul al doilea şapte flori de crin dispuse 2-2-2-1; cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porţiune şi textul +SI MOLDAVIENS, iar pe revers într-un cerc perlat stema atipică a Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stânga heraldică de o lună în creştere şi la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în jos şi textul +SIM PETRI WOIWO. Acest gros bătut de Petru Muşat, domn al Moldovei între 1375 şi 1392, primul voievod moldovean care a bătut monedă. Voievodului i se spune Muşat sau al Muşatei după mama sa Muşata (în latineşte numită Margareta). Se crede că ea ar fi fost fiica lui Bogdan Întemeietorul. De la numele ei se trage numele puternicei dinastii a Muşatinilor, ai cărei reprezentanţi au ocupat vreme îndelungată tronul Moldovei. Se presupune, cu destul temei, că scutul de pe revers este stema personală a familiei domnitoare. Dacă această supoziţie este adevărată, trebuie remarcat că această stemă nu avea o formă fixă, numărul de crini din câmpul secund variind simţitor, fără vreo justificare heraldică posibilă. Numărul de flori de crin de pe monedele lui petru Muşat variază de la una la şapte. Variaţia continuă şi pe monedele succesorilor săi. Petru a avut legături foarte strînse cu Ţara Românească şi cu Polonia. A recunoscut formal suzeranitatea poloneză şi s-a căsătorit cu o vară sau poate chiar cu o soră a regelui polonez Vladislav Jagello. L-a ajutat pe Mircea cel Bătrîn să încheie un tratat de alianţă cu Polonia. În timpul domniei sale Moldova şi-a întins graniţele pînă la Marea Neagră. A stăpînit şi Cetatea Albă.

În anul 1388 i-a împrumutat regelui Poloniei 3.000 de ruble de argint „frânceşti”, o sumă foarte mare pentru vremea aceea, echivalentă cu 538,38 kilograme de argint curat sau cu 51,817 kilograme de aur curat.Ca garanţie a primit Pocuţia, o regiune de aproape 8.000 de kilometri pătraţi aflată în nordul Moldovei, în posesia căreia a intrat de drept cu puţin timp înainte de stingerea din viaţă, prin nerestituirea sumei. Pocuţia a constituit motiv de vrajbă între moldoveni şi polonezi multă vreme, până spre sfirşitul secolului al XVI-lea. Baza sistemului monetar al Moldovei este o adaptare a unităţii numită sommo. Aceasta avea 206,5 grame de argint şi era folosită la Licostomo (Chilia Veche) din Delta Dunării precum şi în coloniile comerciale italiene din nordul Mării Negre, de exemplu în cetatea Caffa din Crimeia. Se crede că din această cantitate de argint se băteau 200 de groşi, deci moldovenii au micşorat un pic masa unităţii originale, fiindcă masa medie a unui gros este de aproximativ 0,97 grame. Textele aplicate pe monedele lui Muşat sunt numai în limba latină. Textele de pe această monedă ar putea însemna: SI(gnum) M(onetae) PETRI WOIWO(dae) şi SI(gillu)M PETRI WOIWO(dae), şi celălalt -SI(gillum) MOLDAVIENSI(s) ar putea însemna Sigiliul (Ţării) Moldoveneşti.

Aceasta este o monedă din Moldova - gros - Petru Muşat - din argint de formă aproximativ rotundă, cu diametru de 20 - 21 mm şi greutatea de ~ 0,83 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stânga heraldică de o roză cu cinci petale (stea cu cinci raze), cea impară îndreptată în jos, la dreapta de o lună în creştere şi textul +S[IMPE]TRIWO[I]WOD, iar pe revers stema familiei Muşat în cerc perlat, scut despicat vertical, în câmpul întâi trei grinzi, în cîmpul al doilea două flori de crin dispuse 1-1; în centrul scutului o globulă; cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porţiune şi textul [*]SIM[OL]DAVIEN[SIS]. Această monedă este aproape identică, în ceea ce priveşte grafica, cu cea de mai sus.

Aceasta este o monedă din Moldova - jumătate de gros - Alexandru cel Bun - din aramă sau bilon, de formă aproximativ rotundă, cu diametru de 11,7 mm. Pe aversul acesteia se distinge stema Moldovei: cap de bour cu o globulă în frunte, având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere (în ultimul pătrar) şi la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în jo, iar pe revers scut despicat vertical; în câmpul întâi trei grinzi, în câmpul al doilea cinci flori de crin dispuse 2-2-1; scutul este timbrat de un cap de bour având la stânga heraldică o lună în scădere (în porţiunea lipsă trebuia să fie o roză cu cinci petale, în dreapta heraldică a capului de bour ce timbrează scutul); cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porţiune. Această monedă a fost bătută sub domnitorul Alexandru cel Bun, domn al Moldovei între 1400 şi 1432.

Aceasta este o monedă din Moldova - 2 groşi - Alexandru cel Bun - din argint de formă aproximativ rotundă, cu diametru de 26-27 mm şi greutatea de 1,22 grame. Pe aversul acesteia se distinge în cerc interior stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la dreapta heraldică de o roză cu cinci petale şi la stânga de o semilună şi textul +MONE ALEXANDRI, iar pe revers în cerc perlat interior: scut despicat vertical; în câmpul întâi trei grinzi, în câmpul al doilea cinci flori de crin; scutul este timbrat de un cap de bour; în stânga scutului siglă; cerc perlat exterior şi textul +WD MOLDAVIENSIS. Această monedă a fost bătută sub domnitorul Alexandru cel Bun, domn al Moldovei între 1400 şi 1432.

Aceasta este o monedă din Moldova - jumătate de gros - emisiune anonimă, din argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametru de ~16 mm şi greutatea de 0,48 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema Moldovei: cap de bour cu o globulă în frunte, având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere (în ultimul pătrar) şi la dreapta de o roză cu cinci petale; cerc perlat exterior, iar pe revers cruce cu braţele egale, în cantoanele de sus coroane, în dreapta jos stea cu cinci raze, în stânga jos semilună şi cerc perlat exterior. Până în prezent nu s-a stabilit cu certitudine în timpul cărui domnitor a fost emisă această piesă. Pe baza stilului se presupune că a fost bătută în timpul domnitorului Alexandru cel Bun sau a fiilor acestuia. Moneda este catalogată de către specialişti ca „emisiună anepigrafă excepţională”, tip zis „domn necunoscut”.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA

BUZOIENCEI ICA UNGUREANU

AMORE, MORE, ORE, RE...

Femeia a sfinţit păcatul,
De-a lungul nu ştiu câtor ani;
Dar, din păcate, azi bărbatul
O pângăreşte, dându-i ….bani.

MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC

La noi sunt crize lungi şi dese,
Ieşiri dintr-însele nu îs:
Doar de la Cotroceni mai iese
Un Boc'net stimulat de-un... fâs!

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA

Toate aceste monede sunt confecţionate din argint cu puritatea de 92,5 %, au greutatea de 14,14 grame bucata, diametrul de 32 mm, margine netedă, au fost emise în 1000 de exemplare, la preţul oficial de 200 ron bucata.

Pe ele se prezintă stema transistreană şi un simbol grafic pentru fiecare zodie.

________xxXxx________