Ro-M-oN 21

Aceasta este o monedă din Moldova - gros - Ştefăniţă (Ştefan al IV-lea) - din aramă placată cu argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 18 mm şi greutatea de ~1 gram. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat scut asimetric cu stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere şi la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în sus şi textul + IO STEFANA VOEVODA GOSPO, iar pe revers în cerc liniar interior: scut asimetric în care se află o cruce patriarhală formată din două cruci de Malta, la stânga şi la dreapta scutului câte o roză cu cinci petale şi textul + DAR * ZEMLI MOLDAVSCOI. Ştefăniţă (numit de Grigore Ureche în cronica sa Ştefan vodă cel Tînăr, fiindcă nu avea mai mult de 14 ani cînd s-a urcat pe tron) era fiul lui Bogdana la III-lea şi nepotul lui Ţtefan cel Mare. A domnit în Moldova între 1517 şi 1527. În anul 1523, după execuţia lui Luca Arbore pentru „viclenie”, a avut un conflict cu o parte a boierimii. În 1526 s-a căsătorit cu Stana, una din fiicele lui Neagoe Basarab. Mormântul lui Ştefăniţă se află la Mănăstirea Putna, Ion vodă cel Viteaz, care a domnit în Moldova între 1572 şi 1574, era fiu nelegitim al lui Ştefăniţă.

Aceasta este o monedă din Moldova - 1573 - accea - Ion Vodă cel Cumplit (Viteaz) - din aramă, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 24 mm şi greutatea de ~ 8 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci sau şase raze, flancat la stânga şi la dreapta de anul de emisie, scris cu chirilice, cerc perlat exterior şi inscripţia circulară prezentată în imaginea de mai jos. Textul de pe avers este: AKCE·G(ospod)HEREGIE·MOLDOVEI·

 

Pe revers se distinge efigia domnitorului, cu plete, barbă şi purtând pălărie, privind spre stânga heraldică, în cerc liniar interior; cerc liniar exterior şi inscripţia din imaginea de mai jos. Textul de pe revers este: OTEŢ·MOLDOVEI·

 

În cuvintele de azi, textele ar fi ACCEA, MONETĂRIA DOMNEASCĂ A MOLDOVEI şi TATĂL MOLDOVEI. Deşi inscripţia include şi un evident conţinut slavon, moneda este socotită prima monedă românească având text în limba română. Moneda a fost bătută în anul 7081 de la facerea lumii, adică în 1573 după numărătoarea folosită azi. Literele chirilice - foarte multe - au aproape toate un corespondent numeric. Sunt simbolizate prin litere cifrele de la 1 la 9, apoi zecile şi sutele. De exemplu, pentru numerele 1, 2, 3, 4 şi 5 se foloseau literele A, V, G, D şi E. Utilizând litere chirilice, anul 7081 se scrie ZPA. Z (care arată cam ca un 3) înseamnă 7, P este 80 iar A este 1. Nu s-a folosit nici o cifră pentru a indica sutele, fiindcă nu era cazul. Z fiind în faţa lui P şi A, înseamnă că se referă la mii. În scris, spre a se deosebi de litere, numerele aveau o bară deasupra, eventual puncte înainte şi după (sau cam aşa ceva).Acceaua era o monedă echivalentă cu un aspru, avâd valoare mică. Moneda lui Ion Vodă este amintită de cronicarul Miron Costin în lucrarea "De neamul moldovenilor", unde oferă o descriere a piesei cu toate nu a putut spune care domn a bătut-o. Menţiunea se află în capitolul al cincilea, în care sunt amintite cetăţile Moldovei: Iar banul ce au aflat mai gios de Roman, iar la năruitura unii cetăţi, de care cît şestacii cei de patru bani leşeşti şi mai gros, de aramă roşie şi chipul domnului suptu pălărie nemţască şi-n pregiur slove sîrbeşti: „oteţ moldavskii“: „tatăl Moldovei“; iar într-altă parte scrie: hereghia de Moldova. Acii hereghiia lătineşte să dzice: hereditas, adecă strămoşie. Şestacul era moneda poloneză de şase groşi, care are cam acelaşi diametru cu acceaua lui Ion Vodă.

Aceasta este o monedă din Moldova - şiling (şalău) - Eustratie Dabija - din aramă, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 13 x 16 mm şi greutatea de 0,4 grame. Pe aversul acesteia se distinge în cerc perlat interior domnitorul cu capul gol şi purtând barbă, gonind călare către stânga privitorului, sub cal capul de bour moldovenesc; între cele două cercuri perlate coroană şi IOHAN[ISTRAT DORV].V:, iar pe revers siglă formată din litera delta în interiorul literei C, patru globule; între cele două cercuri liniare coroană şi textul [SOLIDV]S GIVI MD·18: Eustratie Dabija a domnit între 1661 (după 19 septembrie) şi 1665. A murit pe 11 septembrie 1665. Eustratie Dabija a reînfiinţat bănăria de la Suceava, emisiunile monetare începînd în anul 1662 şi continuînd, după unele surse, pînă prin 1680. În timpul domniei sale s-au bătut şilingi de aramă, numiţi popular şalăi iar în limba latină solidi (la singular solidus). Din păcate, trebuie spus, şilingii lui Eustratie Dabija aduc izbitor de mult ca design cu şilingii polonezi contemporani ai lui Ioan al II-lea Cazimir. În monetărie s-au mai bătut falsuri ale mai multor monede europene.În Cronica racoviţeană, atribuită lui Nicolae Muste, citim despre aceşti şilingi: "Era bănărie în Cetatea Sucevei, care era de la Dabija-vodă, şi făcea şalăi de aramă, cari numai aici, în ţară, îmblau, 4 şalăi la un banu bunu".

Aceasta este o monedă din Moldova - şilingi suedezi falsificaţi în Moldova - din aramă, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de ~15 mm şi greutatea de ~0,5 grame. Pe aversul acesteia se distinge în cerc liniar interior stema oraşului Riga (două chei încrucişate, deasupra lor o cruce); cerc perlat exterior şi textul S[OLIDU]S CIVI[RIG53] - (SOLIDUS CIVITATIS RIGENSIS), iar pe revers cerc perlat exterior şi liniar interior, monograma C, cu o coroană deasupra, în interiorul literei C stema familiei suedeze Vasa (mănunchi vertical de fascii - sau un snop de grâu) şi textul CH[R]ISTINA·D[·G·R·S] - (CHRISTINA DEO GRATIA REGINA SVEDIAE). - la cea de sus - şi, cerc perlat exterior şi liniar interior, monograma CG, litera G fiind în interiorul lui C, cu o coroană deasupra şi textul C[AROLUS GVSTAV DGRS] - la cea de jos.În bănăria de la Suceava, reînfiinţată sub Eustratie Dabija, emisiunile monetare au început în anul 1662 şi au continuat până prin 1680. În timpul domniei lui Dabija-Vodă s-au bătut şilingi de aramă, numiţi popular şalăi iar în limba latină solidi (la singular solidus).Aici s-au bătut numeroase imitaţii de şilingi suedezi, polonezi, sau prusieni, atât în timpul lui Eustratie Dabija cât şi sub cei care i-au urmat la domnia Moldovei, Gheorghe Duca şi Iliaş Alexandru. Se pare că activitatea de falsificare este legată de numele lui Titus Livius Boratini, concesionarul monetăriei din Cracovia. Falsificarea şilingilor suedezi arată că aceştia erau destul de răspândiţi în Moldova. Probabil că monedele suedeze au ajuns pe piaţa europeană o dată cu războiul de 30 de ani. Cel mai bine reprezentate monede între falsurile moldoveneşti sunt contrafacerile şilingilor suedezi Christina, cunoscând peste o sută de variante. Falsurile prezentate poartă stema oraşului Riga, „cetatea cea vestită în lume şi mare”, cum o numeşte cronicarul Ion Neculce. Cetatea era în acele vremuri sub stăpînirea suedezilor, care o luaseră de la polonezi prin 1621. Pe la 1710 cetatea a fost cucerită de ruşi.

Aceasta este o monedă din Moldova - taler - Despot Heraclid - din argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de ~ 40 mm şi greutatea de ~ 28,5 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc liniar bustul lui Despot, încoronat şi purtând o armură ornamentată, în mâna stângă Despot ţine un glob cruciger, iar în dreapta - înmănuşată - o sabie. În câmp, de-o parte şi de alta a bustului, anul 1562, cifra 2 fiind scrisă ca Z şi textul latin: + HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATRIE, cuvintele fiind despărţite de roze cu câte şase petale, iar pe revers în cerc perlat interior stema lui Despot, cu 16 câmpuri, timbrată de bourul Moldovei. Deasupra scutului acvilă bicefală încoronată textul latin: VINDEX ET DEFENSOR LIBERTATIS PATRIE (cuvintele sunt despărţite de roze cu câte şase petale, iar literele N sunt scrise în oglindă). Aceasta nu este moneda originală ci o reproducere, probabil executată prin turnare. Domnia lui Despot a fost una din cele mai spectaculoase perioade ale numismaticii medievale moldoveneşti. S-au bătut ducaţi de aur, taleri, orţi şi dinari de argint, precum şi mangâri (oboli) de aramă. Deşi monetăria de la Suceava a lucrat din plin în anii 1562 şi 1563, toate aceste monede sunt astăzi mari rarităţi numismatice. Pentru organizarea monetăriei Despot a adus din Transilvania un meşter pe nume Wolfgang. Pe aversul şi pe reversul monedei se găseşte inscripţia HERACLIDIS DESPOTE PATRIS PATRIE VINDEX ET DEFENSOR LIBERTATIS PATRIE, însemnând "[monedă] a lui Heraclid Despotul, părintele patriei, răzbunătorul şi apărătorul libertăţii patriei". Despot s-a denumit "răzbunătorul şi apărătorul libertăţii" deoarece considera că el a eliberat Moldova de sub tirania lui Alexandru Lăpuşneanu. Cele 16 câmpuri de pe scutul de pe revers conţin referinţe la ascendenţa lui Despot. Întâlnim următoarele reprezentări: turn de piatră, un laur în jurul căruia se încolăceşte un şarpe, scut scartelat (în cartiere: cruce, trei grinzi orizontale, floare de crin dublă, trei globule - poate monede), acvilă bicefală, leu mergînd spre dreapta heraldică, peşte cu un inel în gură, îndreptat spre stânga heraldică, un copac, coroană cu două stele deasupra, o cruce. Din aceste nouă simboluri, crucea şi copacul apar o singură dată. Celelalte şapte semne apar de câte două ori. Adevărat aventurier, Iacob Heraclid Despot era născut în insula grecească Samos. Era cult, carismatic, bun orator, poliglot - cunoştea greaca, latina, franceza, italiana, germana. Pretindea că este urmaşul împăratului bizantin Heraclie, neamul său fiind coborâtor chiar din eroul grec Heracle (Hercule). În aventuroasa sa viaţă colindase o bună parte din Europa (Franţa, Germania, Suedia, Polonia, dar şi alte ţări) şi îşi făcuse o mulţime de relaţii personale. Poseda o diplomă prin care împăratul Carol Quintul îi recunoştea titlu de despot şi îl numea comite palatin. Despot a dobândit domnia Moldovei în noiembrie 1561, cu ajutorul nobilului polon protestant Albert Laski. Trupele strânse în Polonia au năvălit prin surprindere în Moldova, reuşind să-l învingă pe Alexandru Lăpuşneanu în lupta de la Verbia. Despot era luteran şi, în timpul domniei sale, i-a protejat pe protestanţii stabiliţi în Moldova. La Cotnari a înfiinţat o Şcoală latină (Academia de la Cotnari) ale cărei ruine se văd şi astăzi. 

 

Planurile sale erau utopice: pornind din Moldova, ar fi vrut să cucerească Ţara Românească şi Transilvania, apoi să-i alunge pe turci din Europa, iar el să devină împărat la Constantinopol. Despot Heraclid a pierdut domnia - şi odată cu ea şi viaţa - în noiembrie 1563. Boierimea se răscoală sub conducerea hatmanului Ştefan Tomşa. Asediat în cetatea Sucevei, Despot a fost abandonat de mercenarii săi.

***

DOUĂ EPIGRAME 

CU ADÂNC SUBÎNŢELES

LA VÂRSTA A III-A   

Când vin n-ai voie să mai bei,

Iar celelalte te-au lăsat,

Să nu mai pleci pe la femei

Că poate uiţi de ce-ai ….plecat!

PARVENIŢII      

Mă uit la tipii cei anoşti,

Cum au în criză tot ce vor

Şi văd de multe ori că-s proşti,

Dar tot m-aş vrea ...în locul lor.

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE 

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 155,52 grame, diametrul de 65 mm, marginea zimţată, s-a emis în tiraj de 10 exemplare, la preţul oficial de vânzare de 17500 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii, imaginea mamutului de stepă; în partea superioară, urmând circumferinţa monedei, inscripţia ЗАПОВЕДНИК КОЛКОТОВА БАЛКА (rezervaţia paleontologică de la Colcot); în partea dreaptă, urmând circumferinţa monedei, inscripţia ТРОГОНТЕРИЕВЫЙ СЛОН (mamut de stepă).

 

Mamutul de stepă, pe numele său ştiinţific Mammuthus trogontherii, a trăit în Europa şi în Asia în perioada pleistocenului mijlociu, acum aproximativ o jumătate de milion de ani. Vâlceaua Colcot este o carieră de nisip şi pietriş aflată lângă Nistru, în marginea oraşului Tiraspol. Aici s-au găsit fosile de urşi, mamuţi, elefanţi, bizoni, cerbi, rinoceri, cămile, lei şi antilope. Imaginea de pe reversul monedei este reproducerea unui desen alb-negru, operă a paleontologului rus Alexei Petrovici Bîstrov (1899-1959). Desenul se găseşte la Institutul Paleontologic din Moscova.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 150 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii, un şoarece; în stânga, inscripţia ГОД ЗЕМЛЯНОЙ КРЫСЫ (anul şoarecelui de pământ); în dreapta, o hieroglifă chinezească reprezentând numărul 2008; în partea inferioară, anul 2008 scris cu cifre arabe.

Anul 2008 a fost anul Şoarecelui de Pamant (sau Şobolanului, cum spun alti astrologi) şi el a început la 7 februarie 2008.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 250 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii, o imagine a fortăreţei de la Cetatea Albă; deasupra, o rozetă stilizată cu inscripţia XV ВЕК (sec. XV), care indică perioada în care a fost construită fortăreaţa; dedesubt, pe o panglică, inscripţia БЕЛГОРОД-ДНЕСТРОВСКАЯ КРЕПОСТЬ (fortăreaţa de la Belgorod-Dnestrovskaya, denumirea în limba rusă a Cetăţii Albe); în partea inferioară, urmând circumferinţa monedei, inscripţia ДРЕВНИЕ КРЕПОСТИ НА ДНЕСТРЕ (vechi cetăţi de pe Nistru).

 

Cetatea Albă este un oraş în raionul cu acelaşi nume din regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi (regiunea Odesa). În timpul lui Burebista, cetatea se numea "Tyras" şi ţinea de regatul dacic al lui Burebista. Cetatea s-a aflat sub suveranitatea moldovenilor între anii 1359 - 1484, când Ştefan cel Mare a pierdut cetatea, aceasta fiind cucerită de către turci. Oraţul devine parte a Regatului Romîniei între anii 1918 - 1940. Populaţia românească în oraş este de 2% - 2001.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 500 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 150 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema republicii, un taur; în stânga, urmând circunferinţa monedei, inscripţia ГОД ЗЕМЛЯНОГО БЫКА (anul taurului de pământ); în dreapta, o hieroglifă chinezească reprezentând numărul 2009; în partea inferioară, anul 2009 scris cu cifre arabe.

 

Anul 2009 a fost anul Boului de Pamant (sau Taurului, cum spun alti astrologi), al doilea semn din
Zodiacul Chinezesc, iar anul chinezesc a început luni, 26 ianuarie 2009, data la care s-a dat startul primei zile a Festivalului Primaverii (echivalentul Revelionului) la chinezi.

__________xxXxx______________

România - Acţiune - Băncile bănăţene unite - 1000 lei 1928

Câteva ornamente deorative marginale de pe bonduri germane

con_dorul@yahoo.com