Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 20

Aceasta este o monedă din Moldova - gros tip I a - Ştefan cel Mare şi Sfânt - din argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 14 mm şi greutatea de 0,48 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere (în ultimul pătrar) şi la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în jos şi textul +MONETA MOLDAVIE, iar pe revers stema familiei Muşat în cerc perlat: scut despicat vertical; în câmpul întâi o cruce de Malta şi o roză cu cinci petale fiecare cu doi lobi, petala impară fiind indreptată în sus, în câmpul al doilea trei grinzi; cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porţiune şi textul +STEFANUS VOIEVODA. Această monedă este bătută de Ştefan cel Mare şi Sfânt, domn al Moldovei între 1457 şi 1504, cel mai important conducător politic şi militar român al tuturor timpurilor. Moneda prezentată mai sus este o monedă celebră, fiind probabil cea mai bine conservata monedă de la Ştefan cel Mare.

Aceasta este o monedă din Moldova - gros tip I b - Ştefan cel Mare şi Sfânt - din argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 14,6 mm şi greutatea de ~0,5 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stânga heraldică de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în jos, şi la dreapta de o lună în creştere (în primul pătrar şi textul +MONETA MOLDAVI, iar pe revers stema familiei Muşat în cerc perlat: scut despicat vertical; în câmpul întâi o cruce de Malta şi o roză cu cinci petale fiecare cu doi lobi, petala impară fiind indreptată în sus, în câmpul al doilea trei grinzi; cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porţiune şi textul [+STEFA]NUS VOIEVODA. Subtipul I b se deosebeşte de subtipul I a (prezentat mai înainte) în primul rând prin inversarea poziţiilor semilunii şi rozei de-o parte şi de alta a botului bourului.

Aceasta este o monedă din Moldova - gros tip II a - Ştefan cel Mare şi Sfânt - din argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 14 mm şi greutatea de 0,61 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere şi la dreapta de o roză cu cinci petale şi textul +MONETA MOLDA, iar pe revers stema familiei Muşat în cerc perlat: scut în care se află o cruce dublă patriarhală, formată din două cruci de Malta unite; cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porţiune şi textul +STEFANUS VOIEV.

Aceasta este o monedă din Moldova - gros tip II b - Ştefan cel Mare şi Sfânt - din argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 13,3 mm şi greutatea de ~0,5 grame. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în jos, flancat la stânga heraldică de o roză cu cinci petale, cea impară în jos, la dreapta o lună în descreştere şi textul +MONETA MOLDAVI, iar pe revers stema familiei Muşat în cerc perlat: scut în care se află o cruce dublă patriarhală, formată din două cruci de Malta unite; cercul perlat exterior vizibil numai pe o mică porţiune şi textul +STEFANUS VOIEVOD. Subtipul II b se deosebeşte de subtipul II a (prezentat mai înainte) prin inversarea poziţiilor semilunii şi rozei de-o parte şi de alta a botului bourului. Tipul I se deosebeşte de tipul II în primul rînd prin desenul din interiorul scutului şi prin forma literei A (care la tipul II are trei picioruşe).

Aceasta este o monedă din Moldova - gros - Bogdan al III-lea - din argint, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 18 mm şi greutatea de ~1 gram. Pe aversul acesteia se distinge într-un cerc perlat stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stânga heraldică de o lună în scădere şi la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în sus şi textul + IO BOGDAN VOEVODA GOS, iar pe revers stema familiei Muşat în cerc liniar interior: scut în care se află o cruce patriarhală formată din două cruci de Malta; cercul liniar exterior vizibil numai pe o mică porţiune şi textul + PODAR ZEMLI MOLDAVSCOI. Bogdan al III-lea, ştiut de cronici ca Bogdan cel Orb din cauza ochiului pierdut într-o bătălie, era fiul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, şi a domnit în Moldova între 1504 şi 1517.Bogdan al III-lea a bătut doar monede cu litere chirilice. Este primul voievod moldovean care a folosit exclusiv slavona pentru scrisul monedelor. Latina fusese pînă la el practic unica limba folosită în monetărie (cu excepţia câtorva piese ale lui Alexăndrel).

Acestea sunt înscrisurile de pe avers A si revers B.

***

DOUĂ PILULE DE UMOR

CU ŞI DESPRE ARDELENI

La piaţa de păsări, o ardeleancă stătea cu o găscă în braţe. Un şmecher o întreabă:

- Ce faci? O dai, o dai sau stai degeaba?

La care ardeleanca, mai ceva ca şmecherul:

- O dau, dar cine ţine gâsca?

Ion şi Gheorghe la bar. Dintr-o dată Ion îi trage lui Gheorghe o palmă. Nervos, acesta răspunde:

- Ioane, mă, tu ai glumit sau ai dat în serios?

- Am dat in serios.

- Bine, mă, că mie nu îmi plac glumele.

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA

Pe această monedă se prezintă stema transnistreană, un jucător de tenis de masă, o masă de tenis şi inscripţiile ПЕКИН 2008 (Beijing 2008), XXIX ЛЕТНИЕ ОЛИМПИЙСКИЕ ИГРЫ (a XXIX-a Olimpiadă)

Pe această monedă se prezintă stema transnistreană, un tigru realizat din inserţii de nefrit şi inscripţiile ПЕКИН 2008 (Beijing 2008), XXIX ЛЕТНИЕ ОЛИМПИЙСКИЕ ИГРЫ (a XXIX-a Olimpiadă)

Monedele de mai sus sunt confecţionate din aliaj nefrit, au gretatatea de 14,14 grame fiecare, diametrul de 28 mm, marginea netedă, s-au emis în tiraj de 500 de exemplare fiecare, la preţul oficial de vânzare de 200 ron bucata.

A XXIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Beijing, China în perioada 8 - 24 august 2008. Ceremonia de deschidere a început în data de 8 august la ora 8:08 p.m. (ora locală), adică ora 3:08 p.m.ora României. Cifrele 08:08:2008 08:08 au fost alese intenţionat, în cultura chineză numărul 8 fiind asociat cu prosperitatea.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, marginea netedă, s-a emis în tiraj de 800 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 100 ron bucata.

Pe această monedă se prezintă stema transnistreană, două roţi dinţate, emblema combinatului şi inscripţia în limba rusă СЗАО МОЛДАВСКИЙ МЕТАЛЛУРГИЧЕСКИЙ ЗАВОД, precum şi anul dării în funcţiune a combinatului - 1985.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 33,85 grame, diametrul de 39 mm, marginea zimţată, s-a emis în tiraj de 500 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 500 ron bucata.

Pe această monedă se prezintă stema transnistreană,un leu de peşteră şi inscripţiile ЗАПОВЕДНИК КОЛКОТОВА БАЛКА (rezervaţia paleontologică de la Colcot), ПЕЩЕРНЫЙ ЛЕВ (leu de peşteră).

Leul de peşteră eurasiatic (Panthera leo spelaea) este o subspecie disparută de leu. Lungimea lui era de aproximativ 2,1 metri, iar lăţimea de aproximativ 1,2 metri. În urma cercetărilor se pare că numai unele exemplare aveau coamă, şi, ca mărime, erau cu 10 - 30% mai mari decât un leu din ziua de astăzi. Mediul de via'ă al acestei specii de leu se găsea în peşteri, în pădirile de conifere, pe pajişti, în zonele din Europa cu climat subpolar. Fosile de lei de peşteră au fost găsite şi în România, în zona Munţilor Apuseni, respectiv Peştera Urşilor (jud. Bihor), Peştera Cuciulat (jud. Sălaj) şi Peştera Coliboaia (jud. Bihor). La Coliboaia au fost descoperite şi desene rupestre vechi de 35.000 de ani, în care sunt reproduse figuri ale unor animale, printre care şi leii de peşteră. Imaginea de mai sus este o reconstituire făcută de renumitul paleontolog german Heinrich Harder (1858 - 1935).

__________xxXxx__________