Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 67

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA OCTOMBRIE

1 octombrie 1907 – A decedat la Buzău - Nae Stănescu, unionist, gazetar, membru al Partidei Nationale si deputat in Divanul ad-hoc ca reprezentant al buzoienilor (născut 1832 în Călăraşi-Ialomita). Primar al orasului Buzău (1864 – 1874 şi 1876 -1877), membru in Consiliul comunal si judetean si al Camerei de Comert, a fost directorul si proprietarul publicatiei Unirea (5 august 1885 – 4 iunie 1887; 22 septembrie 1888 - 1890), ziar industrial, comercial si politic. A redactat si editat revista Curierul Satelor (5 februarie 1896 - 2 iulie 1898; 18 ianuarie -16 mai 1899).

6 octombrie 1930 - S-a născut la Conduratu, judeţul Prahova - Paul Ioachim, actor şi dramaturg, decedat 11 iulie 2002 la Bucureşti. Îşi începe învăţătura la Buzău, unde urmează şcoala primară şi cursurile Liceului „B.P. Hasdeu" (1941-1949). Din perioada 1947-1948 datează primele sale apariţii ca actor-amator, pe scena Teatrului Popular din localitate, şi totodată cele dintâi încercări în domeniul dramaturgiei, între 1949 şi 1953 este student la secţia de actorie a Institutului de Teatru „I.L. Caragiale" din Bucureşti. După terminarea studiilor este angajat la Teatrul Giuleşti din capitală, unde va juca până în 1993, când se pensionează. După un debut ratat - piesa Ioana nu reuşeşte să treacă, în 1957, de cenzură, situaţie ce se va repeta de-a lungul carierei de autor dramatic a lui Ioachim - îşi vede o piesă pusă în scenă în 1970 la Teatrul Dramatic din Galaţi (Ascensiunea unei fecioare). Publică primul volum, cu piesele Goana şi Nu suntem îngeri, de-abia în 1981, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Alte piese de teatru, scenarii TV, schiţe şi scenete umoristice pentru radio nu sunt transpuse decât parţial în cărţi: O vară fierbinte (1984), Carlo contra Carlo (1995, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti) şi Comedii... şi ceva drame (2000). În 1988 i se decernează din nou Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, pentru Aşteptam pe altcineva (publicată în revista „Teatrul"). A scris şi publicat: Goana. Nu suntem îngeri, O vară fierbinte, Carlo contra Carlo şi Comedii... şi ceva drame.

8 octombrie 1959 – S-a născut la Focşani - Emil Grădinescu, comentator sportiv al Televiziunii Romane. Absolvent al Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzau si al Facultatii de Cibernetica Bucuresti, Emil Gradinescu s-a angajat la departamentul sportiv al postului public de televiziune, unde lucreaza si in prezent. Este, de asemenea, colaborator al postului de televiziune Eurosport, pentru care realizeaza comentariul diferitelor transmisiuni sportive. La sfarsitul anilor '90, a avut o scurta perioada in care a lucrat pentru postul tv Antena 1 (iulie 1999 – martie 2001). A comentat numeroase evenimente sportive importante, dintre care pot fi amintite: Campionatele Mondiale de fotbal din 1994, 1998, 2002 si 2006, Jocurile Olimpice din 1992, 1996 si 2004, precum si alte competitii interne si internationale. Activitatea sa a fost rasplatita atat de asociatiile jurnalistice specializate cat si de publicul telespectator. Astfel, Asociatia Presei Sportive i-a decernat Premiul de televiziune in anii 2000 si 2002, iar cititorii revistei TV Mania l-au declarat trei ani la rand (2001-2003) cel mai bun comentator sportiv.

9 octombrie 1914 – S-a născut la Ulmeni – Mihail I. Dragomirescu, istoric literar, editor, publicist (decedat 4 martie 1999 la Bucuresti). Sub pseudonimul Mihai Ulmeanu, a debutat ca publicist la 19 ani, in Facla si a colaborat la publicatiile: Cadran, Preocupari literare, Romania literara, Scanteia, Studentul roman, Chemarea Buzaului, Presa noastra, Viata romaneasca, Gazeta invatamantului, Ideea nationala, Curierul etc.. La 20 iulie 1935, editeaza la Ulmeni, impreuna cu Haralambie Ionita, unicul numar al publicatiei Tarina, de orientare comunista, interzisa de cenzura vremii.

11 octombrie 1963 – S-a născut la Brăieşti – Gina Zaharia, poetă şi prozatoare. A urmat liceul la Buzău, apoi a lucrat la un Centru de calcul din Ministerul Comertului Exterior la Bucureşti. A debutat în anul 1994 cu versuri în săptămânalul Amprenta al IPJ Buzău. Primul său roman se numeşete Clipe de adevăr şi a fost publicat în anul 1996. In prezent este funcţionar civil la biroul IT al Poliţiei rutiere Buzău. Alte romane publicate sunt: Asasinul a fost prins în zori si

Crima de la ora zero.

12 octombrie 1949 – S-a născut la Buzău - Ionel Stănuţă, jurnalist si prozator. Este absolvent al Scolii Profesionale Cai Ferate Bucuresti (1966), Liceului „ B. P. Hasdeu” (curs seral, 1970) si al Facultatii de Ziaristica (1980). Este red. la ziarul Viata Buzaului (1980-1982), iar dupa 1990 este secretar de redactie la ziarul Opinia, unde realizeaza, cu prioritate, materiale cu caracter economic, reportaje si cronici sportive; secretar de redactie la ziarul Muntenia si apoi, din 1994, la cotidianul Informatia Buzaului. Din anul 1993 este consilier la Inspectoratul pentru Cultura al judetului Buzau, calitate in care a contribuit la editarea periodicului Mesager cultural si Hronic buzoian.

12 octombrie 1949 – S-a născut la Parscov - Ion Sultănescu, chestor, editor si publicist. In anul 1990, se numara printre intemeietorii publicatiei Ancheta, editata de Inspectoratul Judetean de Politie Braila, iar dupa mutarea sa la Buzau, in calitate de comandant al I.P.J., fondeaza, in anul 1996, saptamanalul Informatia Politiei, devenita, ulterior Amprenta si revista Politia buzoiana. Pana la avansarea sa in functie, ca director al Directiei Politiei de Ordine din I.G.P.R., si plecarea sa la Bucuresti, in 1999, a semnat, in fiecare numar al Amprentei, editoriale si alte materiale publicistice, inclusiv epigrame. A coordonat volumul „Din cronica politiei la curbura Carpatilor. Obarsii, istorie, evolutie”. A decedat în 30 martie 2005 la Bucureşti.

14 octombrie 1893 – S-a născut la Buzău – Titus T. Stoika, publicist, editor, gazetar, decedat 11

mai 1993. A fost licenţiat în drept la Iaşi şi apoi comisar regal al Comandamentului C.3, consilier judeţean la Lăpuşna, avocat, profesor la şcoalele de tragere ale artileriei la Chişinău. A scris: Luptele de la Jiu şi Tisa, Note de călătorie şi Basarabia - pământ românesc.

15 octombrie 1928 – S-a născut la Bentu, comuna Gălbinaşi – Onu Cazan (nume real Ion Cazan). Urmează clasele primare la scoala din sat şi apoi cursurile Scolii tehnice industriale auto din Buzău. În 1947 se înscrie la Conservatorul de muzică si arta dramatica din Timisoara. Urmează ultimul an la Institutul de Teatru "I.L.Caragiale", Bucureşti. Între 1 – 31 octombrie 1951 este instructor artistic la Sfatul popular raional 1 Mai Bucureşti, 1 august 1953 - 1 august 1954 este instructor sef la Comitetul pentru arta si invatamantul artistic; 1 august 1954, demisioneaza din motive de sanatate, se retrage in satul natal; 1 aprilie 1955 - 15 ianuarie 1956 este vanzator la aprozar, in Dorohoi, 15 ianuarie 1956 - 1 martie 1957 este instrucor artistic la Casa de Cultura Botosani; 1 martie 1957 - 20 octombrie 1958 este director (muzeograf) la Muzeul memorial "Mihai Eminescu" din Ipotesti; 20 octombrie 1958 - 13 noiembrie 1965, conduce Scoala Populara de Arta, Suceava; 13 noiembrie 1956 - 16 octombrie 1970 este redactor cu probleme de popularizare la Intreprinderea Cinematografica Suceava; 16 octombrie 1970 - 29 octombrie 1971 este redactor la ziarul Zori noi, Suceava; 30 octombrie 1971 - 25 decembrie 1973 este sef serviciu carte la Centrul de Librarii, Suceava; 25 decembrie 1973 - 1 mai 1974 este redactor la Zori noi; 1 mai - 1 octombrie 1975 este director al Ansamblului artistic "Ciprian Porumbescu", Suceava; 1 octombrie 1975 - 1 ianuarie 1989 este sef serviciu la Centrul de Librarii Suceava; 1 ianuarie 1989, iese la pensie.

16 octombrie 1969 – S-a născut la Vintila-Voda - Sabin Orcan, ziarist. Absolvent al Liceului „B.P. Hasdeu” Buzau (1988), a urmat cursurile Scolii Superioare de Jurnalistica, infiintata in 1991 de Asociatia Ziaristilor din Romania. A debutat in cotidianul local Opinia unde s-a angajat in 1990, trecand prin toate „treptele”: corector, reporter, redactor, secretar de redactie, redactor-sef adjunct. Totodata, a fost coordonatorul noii serii a revistei Carnet literar, in care a publicat reportaje, eseuri, recenzii, dar si poezie. A fost unul dintre primii jurnalisti buzoieni care au dezvaluit coruptia din viata politica si din institutiile publice inca din anii ‘90. A fost corespondent pentru numeroase publicatii nationale: Cuvantul, Tinerama, Romania libera, Ultimul cuvant, Ziua. De asemenea, a colaborat cu posturile de radio Europa libera si BBC, precum si cu agentia Reuters. In 1999-2001 si 2003-2004, s-a stabilit in Statele Unite ale Americii, unde a trait experienta oricarui emigrant. Intre cele doua perioade, intors in tara, a demisionat de la Opinia pentru a infiinta un nou cotidian local, Expresul buzoian. In 2004, a revenit in presa romaneasca, ca editor la Evenimentul zilei, editia de Vest, iar apoi ca redactor-sef al editiei de Moldova a aceluiasi ziar. Din 2008, este redactor-sef al cotidianului gratuit Adevarul de seara, ziarul cu cel mai mare tiraj din Romania.

16 octombrie 1950 – S-a născut la Căldărăşti - Pogoanel – Gheorghe Ene, poet, prozator, ziarist, publicist, decedat 2011. Absolvent al Facultatii de Limba si Literatura romana din Bucuresti (1973), este fondator al publicatiei umoristice Carevasazica (1990, 1993), si al revistei Dincolo de pod (2005), redactor sef la Jurnalul de Buzau (1995), redactor la Radio Buzau (1995, devenit Focus Fm), redactor la Opinia literara (1990), Opinia magazin (1990), Buzaul literar (1992), Flagrant (1992).

20 octombrie 1893 – S-a născut la Valea Râmnicului – Ion Creţu, critic şi istoric literar, editor. Pe numele real Ioan Gh. Oancea Creţu, urmează cursurile primare în satul natal, pe cele secundare şi liceale la Bucureşti, iar Facultatea de Litere la Iaşi. Funcţionează ca profesor la Râmnicu Sărat şi Bucureşti, multă vreme fiind director al liceului Gheorghe Lazăr. Debutează în revista Patria din Cluj. Preocupările sale vizează opera lui I. Heliade Rădulescu, Ion Creangă, G. Ibrăileanu şi, în mod deosebit, M. Eminescu. Operei eminesciene îi dedică şase volume, în două dintre acestea punând în valoare publicistica politică de la Timpul. În colaborare cu Al. Rosetti, Jacques Byck şi R. Petre a scris manuale şi a întocmit antologii pentru elevi. Cele mai cunoscute volume publicate de Ion Creţu sunt : Viaţa lui Eliade; Ion Creangă - Poveşti, amintiri, anecdote, istorioare; Mihai Eminescu - Bibliografie documentară. S-a stins din viaţă la 16 ianuarie 1970, Bucureşti.

21 octombrie 1941 – S-a născut la Buzău – Corneliu Ştefan, scriitor, ziarist, decedat la 19 februarie 2003 în Buzău. Absolvent al Facultatii de limba si Literatura Romana din cadrul Universitatii Cluj (1967) si al Facultatii de Filologie-Istorie a Universitatii din Craiova (1978), debuteaza in presa ca redactor principal la cotidianul Viata Buzaului, din 1968, redactor sef la cotidianul Opinia (din februare 1990) si apoi actionar principal si director general al Societatii „Opinia”. A fost director al revistei lunare Carnet literar (seria a III-a), editat, in 1998, de Centrul de cultura al municipiului Buzau. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (1990).

21 octombrie 1930 – S-a născut la Verneşti - Gheorghe Stamate, ziarist. Absolvent al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti (1974), debuteaza in presa, in aprilie 1953, la Viata Buzaului, seria I (1949-1964). Lucreaza ca redactor la acest ziar pana in 1962, dupa care ocupa diverse functii in aparatul de stat si partid. In perioada 1969-1981, revine in presa la periodicul la care a debutat (seria a II-a), ca sef de sectie. Pana in 1989, activeaza in cadrul Consiliului Judetean al Sindicatelor Buzau, dupa care, din anul 1991 pana in 1996, este redactor si secretar de redactie la saptamanalul Muntenia.

22 octombrie 1939 – S-a născut la Dara, comuna Şarânga - A. I. Zăinescu, poet şi publicist, absolvent al facultatii de Filologie din Bucuresti (decedat 14 aprilie 2004, Bucuresti). Debuteaza in presa ca redactor la Scanteia Tineretului, ca in 1972 sa devina redactor şef. adjunct. A publicat in volume eseuri si poezii si a colaborat la Viata Buzaului (seria I) si Luceafarul.

23 octombrie 1949 – S-anăscut la Buzău - Traian Chircu, ziarist, publicist. Absolvent al Scolii Postliceale M.I.U.-F.R.B. Bucuresti, debuteaza in presa la cotidianul Opinia (1992). Dupa absolvirea unui curs de ziaristica, devine realizatorul paginii de sport a cotidianului amintit, pana in anul 2004, cand pleaca, timp de trei ani in Statele Unite. Dupa reintoarcerea in tara, din 2007 devine senior-editor la saptamanalul sportiv Arena buzoiana.

23 octombrie 1868 – S-a născut la Rm. Sărat, Nicolae Şt. Minovici, profesor doctor, medic legist. Şcoala primară la Brăila, liceul Sf. Sava şi Facultatea de Medicină din Bucureşti. Doctor în medicină cu teza Tatuajurile în România. Funcţionează ca preparator benevol la Catedra de anatomie şi histologie de la Institutul de chirurgie şi ginecologie, asistent, şef de lucrări şi conferenţiar la Catedra de medicină legală a Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Efectuează stagii de perfecţionare la Berlin şi Paris. Funcţionează ca medic legist pe lângă Parchetul Tribunalului Ilfov şi subdirector al Institutului medico-legal, profesor de medicină legală la facultăţile de medicină din Cluj şi Bucureşti. Membru titular al Academiei de Medicină din Bucureşti, membru al Societăţii Internaţionale de Antropologie, precum şi al societăţilor de antropologie din Paris şi Berlin şi al Societăţii franceze de medicină legală. În anul 1912, la Expoziţia internaţională de medicină socială de la Roma, a fost medaliat pentru metoda sa de fotografiere post mortem. Preşedinte al Colegiului medicilor din România şi fondator al Revistei de medicină legală (1939-1940). A fost unul din promotorii asistenţei medico-sociale în Bucureşti, organizând serviciile de prim ajutor şi chirurgia de urgenţă în caz de accidente. Lui i se datorează înfiinţarea Serviciului de Salvare (1906) şi a Spitalului de Urgenţă (1923). Este unul dintre fondatorii Azilului de noapte şi cel care a iniţiat înfiinţarea unor şcoli de reeducare pe meserii şi agricultură în scopul lichidăriii cerşetoriei şi vagabondajului. Ca şef al serviciului antropometric, a scris în Studiu despre spânzurătoare şi un manual despre autopsiile medico-legale. Admirator al artei populare româneşti, a colecţionat în timp numeroase creaţii fondând, în casa de la Şosea, Muzeul de artă naţională Prof. dr. N. Minovici. S-a stins din viaţă la 26 iunie 1941, Bucureşti.

23 octombrie 1956 – S-a născut la Buzău – Vasile Burciu, poet

23 octombrie 1956 – S-a născut la Buzău – Gheorge Tarara, eseist, publicist, editor, membru al Cenanclului Viaţa Buzăului

25 octombrie 1929 – S-a născut la Buzău - Mircea Lerian (Mircea Harpalete), prozator, publicist

şi dramaturg

26 octombrie 1951 – S-a născut la Rădăuţi, judeţul Suceva, George Savu – poet şi prozator

stabilit la Buzău

26 octombrie 1967 – S-a născut la Buzău – Teo Cabel, nume complet Ştefan Teodor Cabel, poet. A terminat liceul în anul 1996 la Buzău. În anul 2010 a publicat volumul Tablouri fara semnatura. A colaborat cu versuri la publicaşile: Jurnalul de Vrancea – on line, Omniscop şi revista Literaură şi arte, iar cu articole la: News Buzău, Gazeta buzoiană şi Muntenia de buzpu.

27 octombrie 1952 – S-a născut la Buzău – Viorel Frâncu, scriitor, publicist, epigramist. Este absolvent al Liceului „Mihai Eminescu” Buzau (1971), al Scolii Postliceale de Comert Exterior, Stenodactilografie si Secretariat, specialitatea Comert Exterior, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti (1973) si al Institutul de Conducere si Informatica Bucuresti, in specialitatea de analist-programator (1978). Debuteaza in jurnalistica in iunie 1983, la publicatia Tanarul metalurgist, iar activitatea de jurnalist o incepe in anul 1990, ca redactor la bisaptamanalul Senator, apoi la Muntenia, Informatia Buzaului (seria I), Jurnalul de Buzau. In perioada 1994-1995, a fost redactor la Radio Buzau si redactor sef la cotidianul Informatia Buzaului (seria a II-a), iar intre anii 1995-2001 a ocupat functia de redactor la saptamanalul Informatia politiei, (Amprenta), publicatie a Inspectoratului de Politie a Judetului Buzau. Este fondator si redactor sef al revistei umoristice Carambol (din 2003), redactor la revista Strajer in cale furtunilor, editat de Fundatia „Maresal Al. Averescu” (din 2007) si secretar de redacţie al revistei de cultura Diagonale, din iunie 2008. A participat la primele doua Congrese de Istorie a Presei, organizate de Asociatia Romana de Istorie a Presei, in colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad (martie 2008) si Universitatea „Petre Andrei” din Iasi (martie 2009).

27 octombrie 1958 – S-a născut la Buzău – Vasile Durloi, poet.

***

DOUĂ EPIGRAME DIN CREAŢIA

BUZOIENCEI ICA UNGUREANU

CRIZĂ, DE TREI ORI, CRIZĂ!

Din criză, Doamne, m-am ivit
Şi am trăit în criză;
Acum, din criză am ieşit
Şi-ncap într-o valiză.

ECONOMIA SUBTERANĂ

Crescută în al crizei beci,
Se simte ca la ea acasă
Şi-acolo va rămâne-n veci...
Căci n-are interes să iasă.

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA

Monedele de mai sus sunt confecţionate din argint cu puritatea de 92,5%, au greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, margine netdeă, au fost emise in tiraj de 1000 de exemplare, la preţul oficial de 200 ron bucata.

Pe ele se prezintă stema transnistreană şi un semn grafic zodiacal.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea de 92,5%, are greutatea de 14,14 grame, diametrul de 32 mm, margine netdeă, a fost emisă in tiraj de 500 de exemplare, la preţul oficial de 250 ron bucata.

Pe ea se prezintă stema transnistreană, statuia poetului Taras Şevcenko; în dreapta, pe două rânduri, inscripţia 75 ЛЕТ (75 de ani), clădirea Universităţii de Stat, anii aniversari 1930 şi 2005; la exterior, pe o panglică, urmând circumferinţa monedei, inscripţia ПРИДНЕСТРОВСКИЙ ГОСУДАРСТВЕННЫЙ УНИВЕРСИТЕТ им. Т.Г.ШЕВЧЕНКО (Universitatea de Stat T.G. Şevcenko din Transnistria) şi o ramură. Deci fondarea Universităţii transnistrene Taraş Şevcenko din Tiraspol a avut loc în anul 1930.

Taras Șevcenko (născut 9 martie 1814 si decedat 10 martie 1861) a fost un pictor şi poet romantic ucrainean, considerat poetul naţional al Ucrainei. Opera sa literară este considerată ca fiind fondatoarea limbii şi literaturii ucrainene moderne. A scris şși în limba rusă şi a creat opere valoroase ca pictor şi ilustrator.

Pe ea se prezintă stema transnistreană şi cetatea Tiraspol. Cetatea Tiraspol a fost proiectată de către arhitectorul francez Francois Sainte de Wollant şi a fost construită între anii 1792 -1793. Fiind amplasată pe malul stâng al Nistrului, cetatea a avut un rol important în protecţia graniţelor de sud-vest ale imperiului rus. În jurul cetăţii a apărut şi s-a dezvoltat oraşul Tiraspol.

Pe ea se prezintă stema transnistreană şi cetatea Tighina. Cetatea Tighina a făcut parte din marele şi binechibzuitul sistem defensiv al Moldovei medievale, fiind pe vremuri una din cele mai puternice cetăţi. În secolul XIV domnul Ştefan cel Mare a construit o cetate din pământ şi lemn – o palancă, pentru a apăra trecătoarea de tătari. Cetăţuia de pământ era, probabil, rotundă sau semirculară, avea şanţ şi val de apărare, iar în poală valului din interiorul cetăţii erau făcute locuinţe de tip bordei. Acest lucru este demonstrat de săpăturile care au descoperit urmele unei locuinţe arse şi diferite obiecte de uz casnic din sec. XV – XVI. La sfârşitul sec. XIV - începutul sec. XV, pe locul unde mai înainte fusese punctul vamal, a fost întemeiat oraşul cu acelaşi nume tighina. Apoi cetatea este consolidată de Petru Rareş. Cetatea a fost cucerită de Soliman Magnificul(1538). Devenind reşedinţă de raia turcească, vechiul nume e substituit cu altul nou, Bender, adică, "oraş fluvial".Turcii o întăresc şi consolideză ca pe o adevărată fortăreaţă.

___________xxXxx__________