Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 74

TIPOGRAFIILE SI EDITURILE

BUZOIENE, IZVOARE DE CULTURĂ

PESTE TIMPURI

Infiintarea Episcopiei Buzaului (1502), in timpul domniei voievodului Radu cel Mare (1495-1508), prin hotararea Sinodului local prezidat de Nifon, fostul patriarh al Constantinopolului, „actiune legata desigur de ample masuri de reorganizare a statului si bisericii luate de catre domnitor”, va avea conotatii importante in decursul istoriei, aceasta fiind un izvor permanent de spiritualitate teologica si culturala. In acest context, trebuie spus ca ierarhii de la Buzau, prin stradania de a fi de folos nu numai Bisericii locale ci si intereselor patriotice, au avut un rol important in promovarea culturii, cultivarea limbii si dezvoltarea invatamantului.

La 10 iunie 1691, Mitrofan (1691-1702) este numit de domnitorul Constantin Brancoveanu episcop la Buzau, intr-un moment cand era in toi lupta pentru introducerea limbii romane in cult, alegere motivata, printre altele, prin faptul ca inaltul ierarh avea deja o mare experienta in tiparirea cartilor. In prefata Octoihului de Buzau, tiparit la 1700, Mitrofan preciza ca invatase „mestesugul acesta al tipografiei, care din tineretele mele multe locuri umbland si cu multa osteneala castigandu-l”. In acest sens, noul episcop intemeiaza aici, chiar in anul sosirii sale, cea de-a sasea tipografie din Tara Romaneasca, in slova romaneasca, dupa Targoviste, Plumbuita, Campulung-Govora, Dealu si Bucuresti.

In acelasi an, prima carte tiparita in Tipografia domneasca a Episcopiei Buzaului a fost Pravoslvanica marturisire a lui Petru Movila, „intoarsa in limba Rumaneasca” de Radu Logofat Greceanu, „dupre cea greceasca”. Dar cele mai importante tiparituri ale lui Mitrofan la Buzau sunt Mineele pe 12 luni, tiparite in 1698, „lucrare monumentala si foarte valoroasa, daca subliniem si faptul ca, s-au tradus in romaneste tipicul si sinaxarul din ele.” Volumele acestei exceptionale opere, inchinate lui Brancoveanu, aveau fiecare in jur de 300 pagini in-folio si reprezentau, cum sublinia N. Iorga, una din cele mai de seama opere culturale din istoria noastra nationala de pana atunci, adevarate „monumente de cultura”.

La Buzau, prima tipografie infiintata de Mitrofan a functionat, cu intermitente, multi ani: 1691-1704, 1743-1747, 1767, 1769, dar numarul mare de tiparituri (80-90 de titluri in 28 de ani), raspandite si in Transilvania si in Moldova, evidentiaza rolul Buzaului in difuzarea cartii in limba romana, cu efecte binefacatoare pentru dezvoltarea culturii nationale.

In 1832, Grigorie al IV-lea, Mitropolitul Tarii Romanesti, un mare iubitor de carte, abia intors din exil, ramane la Buzau, fiind gazduit de episcopul Chesarie Capatana (1825-1846). Inaltul ierarh staruie la injghebarea unei tipografii cu teasc, ceea ce se si intampla, aceasta fiindu-i trimisa, la cerere, de la Bucuresti. A fost o tipografie provizorie, care a functionat pana la 14 aprilie 1833, cand Grigorie a plecat de la Buzau. Totusi, in acest interval de timp, se tiparesc patru carti, toate traduse de Mitropolitul Grigorie din greceste.

In incercarea sa de a calca pe urmele inaintasului din 1691, Mitrofan, episcopul Chesarie cauta sa-si faca propria tipografie, ajungand sa intre in conflict cu I. Heliade Radulescu, caruia ii luase zetarul, si astfel pacatuind „impotriva poruncii a zecilea a lui Dumnezeu”, cum afirma partea vatamata in procesul iscat. Se pare ca, in cele din urma, Chesarie s-a impacat cu Heliade, cel care ii va tipari, in 1833, Liturghierul. In stradania de a reinfiinta tipografia la Centrul Eparhial Buzau, acesta aduce, in anul 1833, „teascuri regulate” si slove noi de la tipografia universitatii din Buda, angajeaza lucratori de la Manastirea Neamt si reincepe tiparirea de carti folositoare preotilor, credinciosilor, precum si de manuale scolare. Prima carte – Sfatuire frumoasa si pe scurt pentru cel ce se pocaieste - a aparut la 15 aprilie 1834, cu mentiunea ca s-a tiparit „in Sfanta Episcopie din Buzau”, conducerea tipografiei fiind incredintata lui Vasile Manole Buga. In perioada 1834-1846, numarul titlurilor editate de tipografia episcopiei a fost de 48, printre care si publicatia Vestitorul Besericesc (1839-1840), cea dintai „gazeta morala si religioasa” din Romania (fiind totodata si primul ziar din judetul Buzau), conceputa si realizata de ierodiaconul Dionisie Romano, viitorul episcop al Buzaului, impreuna cu Gavriil Munteanu, profesor, director al Seminarului teologic. In timpul revolutiei de la 1848, Dionisie Romano a tradus din franceza si a raspandit o carte incendiara si instigatoare a abatelui Lamenais, intitulata Cuvintele unui credincios, ceea a produs nemultumiri in randul ierahiei bisericesti ortodoxe si ale boierilor ce guvernau la Bucuresti. Dupa caderea guvernului provizoriu, Dionisie a fost arestat si inchis, impreuna cu alti revolutionari. Dupa eliberare, peregrineaza prin Transilvania si, intors la Bucuresti, in 1849, nefiind primit de loctiitorul de mitropolit, revine la Buzau si se stabileste la Manastirea Babeni, in fostul judet Ramnicu Sarat. Aici, realizeaza (1849-1851) cateva lucrari importante si, printre altele, infiinteaza (in anul 1850) prima editura religioasa din tara noastra, intitulata Biblioteca religioasa-morala. Cel ce ii va urma in scaunul episcopal, Filotei Parsoi (1850-1860), se va preocupa de inzestrarea tipografiei cu teascuri de fier, intre anii 1852-1857, tiparindu-se aici, din initiativa si sub indrumarea sa, 29 de carti de ritual, psaltichie, scolare si morale, opera capitala fiind Biblia, editata intre 1 iulie 1854 si 14 februarie 1856, „pe hartie alba fina, impartita in cinci volume, coala in patru si fiecare volum legat cu mucava si imbracat cu panza englezeasca, iar la radacina cu piele si marochin”. La tipografia Sfintei Episcopii sunt tiparite si cartile de „muzichie bisericeasca” ale ieromonahului Macarie, iar in 1857, vede lumina tiparului Viata si 183 fabule ale lui Esop, editia din 1816, la care s-au adaugat si alte 50 de fabule „dupa originalul elinesc”, lucrare realizata de Nicu Desliu, absolvent al seminarului. In 1869, aici sunt tiparite Evanghelia si Apostolul, pentru prima oara cu litere latine, de catre Episcopul Dionisie Romano, Mitropolitul Nifon tratand aceasta cutezanta ca pe un act de indisciplina. Pana in 1871, de sub teascurile tipografiei, al carei director a fost Petre Barbulescu (1811-1887), mai ies, pe langa cartile cu continut religios si moral, tiparituri laice – manuale scolare, carti de popularizare a cunostintelor din diferite domenii -, ultima fiind Principii generale de intelepciune, o culegere de articole ale lui Dionisie Romano. In total, in cei 36 de ani cat a functionat pana la desfiintare (1873), de sub teascurile tipografiei de la Episcopia Buzaului au iesit 131 tiparituri, unele de importanta capitala, ca Marturisirea Ortodoxa, Biblia, Evanghelia si Apostolul, tiparite pentru prima data cu litera latina, precum si carti tiparite pentru prima oara in romaneste, ca: Mineie, Molitvenic, Octoih, Triod, Penticostar, Prohod etc.

Intre anii 1870-1873, la tipografia Episcopiei se tipareste prima gazeta politica locala, literara si comerciala, cu aparitie saptamanala, Independenta romana, proprietatea lui C. Canella-Ciorogarleanu, considerat primul gazetar laic buzoian. In 1868, la Buzau se deschide prima librarie – „Libraria si papetaria Al. Georgescu” -, pe strada Targului. Proprietarul librariei, Alessandru Georgescu (1841-1915), fost ucenic al legatoriei ce functionase pe langa tipografia episcopiei, infiinteaza, in 1873, „Noua Typographie Al. Georgescu”, devenita „Noua typographie grafica romana Al. G.”, cu utilaj adus de la Viena, si legatorie de carti. Aceasta a fost prima tipografie particulara din Buzau. In 1900, dispunea de dotari foarte moderne la acea vreme: o instalatie actionata de motor, iluminat electric si telefon. Aici se imprima primele gazete buzoiene si ramnicene, din care amintim: Aurora (1875-1876), Buzeul (1875-1876), Albina Buzaului (1892), Ecoul Buzaului (1893-1894, 1901-1902). De asemenea, aici se imprima, Curierul Tipografiei Al. Georgescu (1904), propria gazeta lunara de reclame. Se mai tiparesc: manuale scolare – B. Iorgulescu, Geografia judetului Buzau (1878, 1885), Geografia judetului Buzau pentru uzul scoalelor primare si urbane (1896) si Istoria sacra pentru uzul scoalelor secundare (1882), carti de beletristica si traduceri – Enrico Croce, Romania inaintea Europei, traducere de Eufrosina Homoriceanu (1879), I. Costescu-Duca, Zile amarate si nopti chinuite, proza (1899), Jitova, Suferintele celebrului scriitor rus Turgheniev, traducere de I. Costescu-Duca (1899); rapoarte si prelegeri ale unor conferinte etc. Din 1910, apar ca succesori ai acestuia D. Balanescu si M. Asanescu, iar la 15 sept. 1912, primul inscrie la Tribunal firma: „Tipografie si Legatorie de carti”, str. Tunel, cu mentiunea Imprimeria de carti Al. Georgescu, succesor D. Balanescu. La Tipografia „D. Balanescu” s-au imprimat peste 50 de gazete reprezentative ale Buzaului, printre care: Gazeta Buzaului (1911-1914), Observatorul Buzaului (1911-1912), Politica (1911-1913), Economia casnica (1913-1915), Secera (1924-1947), Carnet cultural (1931-1934), Actiunea Buzaului (1934-1941), precum si Monitorul (Oficial) al Judetului Buzau (1921-1923, 1927) etc. De asemenea, aici se imprima si carti, dintre care mentionam pe cele semnate de Ioan Ionescu, Manastirea Gavanu din judetul Buzau (1928) si Petre Stefan, Daimonul socratic (1942). Ca o recunoastere a meritelor sale si ca decan de varsta, in anul 1945 acesta este ales membru de drept in Sindicatul Tipografilor din Romania, iar in 1949 este numit director al Scolii Tehnice de Administratie Economica baieti.

La 31 mai 1888, la Buzau, ia fiinta Tipografia „Moderna”, pe str. Targului nr. 1, „vis-a-vis de gradina publica”, „langa gangul Primariei”, proprietatea lui Beniamin Davidescu. La 3 ianuarie 1892, aceasta da faliment dar isi reia activitatea, in 1896, cu intreruperi, pana in 15 martie 1904. B. Davidescu infiinteaza, la 30 septembrie 1909, o librarie, dar anul urmator si aceasta este declarata falimentara. Tipografia va fi reinscrisa la Tribunal, la 23 mai 1910, de data aceasta proprietar fiind Matilda B. Davidescu. In primul an de activitate, aici se imprima gazeta Indreptarea, apoi, Sentinela (1890), Viitorul (1889), Vocea Buzaului (1898), Vremea (1900), Conservatorul Buzaului (1905), Sanatatea femeilor (1907) si Drapelul Ramnicului (1945) etc. Tot aici se imprima publicatia Miscarea (1904), „ziar saptamanal independent sub directiunea unui comitet”, proprietatatea tipografului. Intre anii 1939-1942, devine Tipografia ziarului Actiunea Buzaului, noul proprietar fiind jurnalistul George Gh. Paslaru.

In anul 1896, Ioan Calinescu (1864 – 3 februarie 1943), tipograf si editor, deschide la Buzau o librarie, iar anul urmator o tipografie. La inceput, Tipografia „Ioan Calinescu” si-a desfasurat activitatea in sediul de pe ulita Banului nr. 7 (astazi Bistritei), din 1907 pana in 1911, in str. Garii nr. 37, apoi in str. Mihai Bravu (Bucegi) nr. 24, iar din 1926 in str. Unirii nr. 100, in aceeasi curte cu Hotelul „Calinescu”, inaugurat la 18 octombrie 1923. Tot aici au functionat Editura „Ioan Calinescu”, inscrisa la Tribunal in 1929, si „Libraria noua”. Dupa decesul proprietarului, la 3 februarie 1943, tipografia este preluata de fiul acestuia, Nicu I. Calinescu. La 9 dec. 1948, tipografia este nationalizata, dar aceasta va continua sa mai functioneze pana in 1951.

De-a lungul timpului, la Tipografia „Ioan Calinescu” s-au imprimat peste 60 de titluri de ziare, iar sub auspiciile editurii s-au tiparit toate studiile si manualele lui D. Serbescu-Lopatari, dar si alte carti, precum: Stirile geografice din opera lui Miron Costin, de Pamfil Georgian (1925), si cele doua editii (1929 si 1931) ale volumului Metanii si ore, semnat de poetul buzoian Ioan C. Georgescu, volum dedicat scriitorului Camil Petrescu.

La 13 iulie 1900, se infiinteaza Tipografia si libraria Societatii cooperative romane „Crucea”, filiala a Tipografiei „Lumina” din Ploiesti. Aici se tiparesc cateva publicatii ale Buzaului de la inceputul secolului XX, cum ar fi: Revista invatatorilor si invatatoarelor (1900), Alarma (1901), Almanahul invatatorilor si invatatoarelor din Romania (1901), Cometa (1903). In anul 1906, aceasta isi inceteze activitatea.

In 1904, functiona Tipografia fratilor I. Soteck, cu sediul in str. Cilibeanu nr. 3, care, apoi, s-a mutat in str. Nae Stanescu nr. 16 si, in final, in Piata Daciei nr. 28. In iulie 1905, tipografia este preluata de Yolanda Soteck, in acest an aici tiparindu-se gazeta Lupta. Tot in Piata Dacia a functionat, intre anii 1907-1909, Tipografia „Alex Serbanescu”, iar in 1908, ia fiinta, pe str. Doamna Neaga, in spatele Bisericii „Sfintii Ingeri”, Tipografia si legatoria de carti „Dobre I. Serbanescu”. In 1909, Dobre I. Serbanescu se va asocia cu fratele sau, Constantin, tipografia incetandu-si activitatea in anul 1910.

In 1908, isi desfasurau activitatea tipografiile lui Dumitru Cristea, pe str. Dobrogei, si „Scanteia” a lui Stanciu Marchidan. In urma falimentului inregistrat in anul urmator, Stanciu Marchidan inchiriaza tipografia, cu masini si accesorii, pe termen de doi ani, cu 480 lei anual, lui C. Ionescu din Joseni, conform contractului de arendare din 21 dec. 1911.

La 12 noiembrie 1911 ia fiinta Tipografia „Luca I. Oprescu”, cu sediul in str. Doamna Neaga nr. 9, apoi la nr. 13-15, iar in anul 1932, aceasta a fost reinscrisa la Tribunal. In acelasi an, Luca I. Oprescu este actionat in judecata pentru ca nu a trimis, la Biblioteca Universitatii Cluj, depozitar legal, doua exemplare din revista Cumpana, publicatie a tineretului israelit, conform Legii din 19 dec. 1922. La Tipografia „Luca I. Oprescu” se imprima numeroase publicatii, mai ales din perioada interbelica, dintre care mentionam: Munca intelectuala (1919; 1921-1926), Muguri (1921), Vlastarul (1923-1945), Carnet literar (1931), Flori de primavara (1935), Vocea Buzaului (1925-1947). Productia editoriala este foarte bogata, la Tipografia „Luca I. Oprescu” aparand numeroase carti si brosuri ale autorilor buzoieni.

In 1916, pe str. Transilvaniei nr. 27, isi desfasura activitatea Tipografia „Speranta”, aici fiind imprimata publicatia Cronica Buzaului (6 martie-16 iunie 1916).

Dupa terminarea primului razboi mondial, intr-un inventar alcatuit, la 27 noiembrie 1921, de Primaria orasului Buzau, regasim in activitate tipografia I. Soteck, cu mentiunea ca aceasta tipareste numai lucrari comerciale, alaturi de urmatoarele, ce imprimau si publicatii: D. Balanescu (Monitorul Judetului Buzau, Liberalul, Drapelul si Sfatul Sateanului), I. Calinescu (Zorile, Indrumarea si Munca intelectuala) si Luca I. Oprescu (Crai Nou si Sentinela Buzaului).

In 1928, la Buzau functionau doar tipografiile Dumitru Balanescu, Ioan Calinescu, Luca I. Oprescu si Ioan Soteck.

In 1930, s-a infiintat Tipografia „Rapid”, cu sediul in Pasajul Valcu, proprietatea lui Moritz Klügen, mentionata ca fiind in activitate si in anul 1945.

Intre anii 1930-1939, a functionat Tipografia „V. Mracek”, cu sediul in str. Col. Voicescu nr. 1. Infiintata de Artur-Gheorghe Mracek (1879-1959), profesor la Liceul Comercial de baieti „Marele Voevod Mihai” din Buzau, la aceasta se imprima numeroase publicatii: Bunavestire (1931-1932), Buzaul (1932-1934), Caritatea (1939), Flori de primavara (revista scolara, nr. 1-5/1935, unde a debutat poetul Ion Caraion), Miscarea din Buzau (1935-1936), Taranul (1938) s.a. Se tiparesc si carti, din care amintim: Daniel Cluzel, Nicolas Vaschide: sa personalité, son œuvre (1932) si I. Ionascu, Un scolar al seminarului „Chesarie” acum o suta de ani: V. Caloianu de la Stalpu (Buzau) (1937).

Intre anii 1931 si 11 iunie 1948, a functionat Tipografia „Dacia” a fratilor Coman si Dumitru Dumitrescu. Nascut la Buzau, in anul 1908, dupa absolvirea cursurilor scolii primare, Coman Dumitrescu lucreaza ca ucenic si apoi ca lucrator (1925-1928) la Tipografia „Luca Oprescu”. In anul 1931, se asociaza cu fratele sau Dumitru, cumpara o masina de imprimat, iar in anul 1934 infiinteaza o mica tipografie, sub numele „Fratii Dumitrescu”, dar si de „Dacia”, in str. Pacii, apoi in str. Gen. Al. Averescu nr. 52 si str. Emil Teodoru nr. 2. Dupa nationalizare, Coman Dumitrescu continua sa lucreze ca maistru tipograf (1948-1951), dupa care se transfera la Bucuresti, la Imprimeria Buletinului Oficial (1951-1955) si apoi la Combinatul Poligrafic „Casa Scanteii”.

In anul 1934, George Gh. Paslaru, proprietar si al gazetei omonime (1935-1941), inscrie la tribunal Tipografia „Actiunea Buzaului”, insa ea va functiona sub aceasta titulatura, doar in perioada 1939–1942, dupa preluarea tipografiei „Moderna”, fondata de Beniamin Davidescu si administrata, pana la vanzarea ei, de catre Matilda B. Davidescu. Tipografia a avut sediul in str. Tunel nr. 1, aici imprimandu-se publicatiile: Credinta si Munca (1940), Muncitorul, suplimentul cultural Actiunea literara (10 octombrie 1939 – 5 dec. 1940), Provincia informativa, sociala, culturala. Organ al intereselor gospodaresti din tinutul Bucegi (1940), ca si o seama de reviste si buletine legionare. La Tipografia „Actiunea Buzaului”, in anul 1940, se tipareste volumul Munca si gand pentru propasirea orasului Buzau, de Valeriu Trandaf, fost primar al Buzaului, iar anul urmator, prima editie a volumul Drumuri de sange. De la Prut la Odessa, semnat de jurnalistul George Gh. Paslaru si aparut sub egida editurii „Muguri” din Bucuresti.

In anul 1945, isi desfasurau activitatea tipografiile si editurile: Dumitru Balanescu (str. Tunel nr. 9), Luca Oprescu (str. Doamna Neaga nr. 13), Matilda Mracek (str. Col. Voicescu), Fratii Soteck (str. Nae Ionescu nr. 27) si „Rapid” (in Pasajul Valcu).La 1 februarie 1949, in urma actului de nationalizare a principalelor mijloace de productie, in urbea Buzaului mai functionau urmatoarele tipografii: Dumitru Balanescu (str. Tunel nr. 9), Stefan Catrin (str. Tunel nr. 1), Matilda Mracek si A. Gh. Mracek (str. Col. Voicescu nr. 1), George si Luca Oprescu (str. Vasile Roaita, fosta Dna Neaga nr. 13) si Sofia Weisberg (str. Voinescu nr. 27), data dupa care au fost desfiintate. Din utilajele ramase de la tipografiile nationalizate, in anul 1949 se infiinteaza, sub egida E.P.D. Bucuresti, doua unitati tipografice, ce s-au unificat, anul urmator, in subordinea Centrului Poligrafic Focsani, apoi, in anul 1951, a Centrului Poligrafic 12 Galati, ca in 1952 acestea sa se afle in administrarea Centrului Poligrafic Bucuresti. In anul 1957, tipografia Buzau trece in componenta sectiei de Industrie Locala a Sfatului Popular al regiunii Ploiesti, sub titulatura de Intreprinderea Poligrafica Buzau. In anul 1960 aceasta s-a unificat cu Fabrica Metalurgica, ca in 1968, odata cu reinfiintarea judetelor, aceasta sa devina unitate de sine statatoare, cu sediul in str. Filimon Sarbu (Unirii) nr. 16.[3][22] In 1971, dotata cu utilaje performante pentru acea vreme, cu linotypuri „Made in USSR”, fabricate in 1964 si 1968, tipografia se va muta in str. Chiristigii nr. 3, unde isi va desfasura activitatea, alaturi de redactia ziarului „Viata Buzaului”. Din 1992, tipografia de stat este luata in locatie de gestiune de Adrian Stenter, cu titulatura „Six”, iar in anul 1999, aceasta este cumparata de Stefan Iovan, administratorul Editurii si Imprimeriei „Mad Linotype”, si casata. Cel mai longeviv sef al Tipografiei Buzau a fost maistrul Dumitru Soare, care s-a pensionat in anul 1994.

De-a lungul vremii, la Tipografia Buzau s-au imprimat, pe langa oficiosul Viata Buzaului cu suplimentele sale, brosuri, pliante, periodice ale unor institutii de invatamant si ale administratiei publice. La 22 decembrie 1989, la Tipografia Buzau se tipareste o editie speciala a ziarului Viata Buzaului, „Ziar liber al unui popor liber”. Incepand cu anul 1990 si pana la incetarea activitatii, la aceasta tipografie se tiparesc numeroase publicatii buzoiene - Opinia publica, ce va precede cotidianul Opinia, Focuri vii, Suporter, Carevasazica, Muntenia, Senator, Informatia Buzaului s.a. – si din tara.

In februarie 1991, a fost aprobata infiintarea Tipografiei Armatei a II-a, iar la 9 mai, acelasi an, aici se tipareste primul numar al publicatiei In slujba patriei, „saptamanal de educatie patriotica si ostaseasca”. La 5 aprilie 1995, la aceasta tipografie se imprima volumul 15 ani de la infiintarea Comandamentului Armatei a 2-a in Garnizoana Buzau, lucrare realizata de „Grupul de reflectie, sinteza si prognoza” si coordonata de general-locotenent dr. Nicolae Pastinica. Tipografia, amplasata in sediul UM 02470 Buzau, va functiona pana in anul 2000, cand publicatia isi va inceta aparitia, ziarul fiind preluat de Comandamentul Teritorial 10 Iasi.

In anul 1970, la Scoala Militara de Aviatie „Aurel Vlaicu” de la Bobocu, cand comandant al scolii era col. Ion Tataranu, a fost adusa o tipografie clasica, cu un linotyp si o „plana”, unde se tipareau, in general, cursuri de invatamant, dar si revista scolii, Aripi tinere (fondata in 1968, dar tiparita la propria tipografie din 1970). In perioada 1970-1980, seful tipografiei a fost Valentin Nistor, apoi, pana in 1988, m.m. Stan Neagu, iar din acest an pana in 1996, m.m. Constantin Bucur. Din anul 1996 si pana in prezent, seful tipografiei este m.m. Radu Mihai. Aducand imbunatatiri permanente tipografiei, aici se tipareste, in anul 1981, Buletinul bibliotecilor (un singur nr.), editat de Biblioteca judeteana Buzau, sub ingrijirea unui „colectiv de redactie”, al carui responsabil a fost Alex. Oproescu, directorul institutiei, iar din 2007, revista Aripi buzoiene, „publicatie editata de Asociatia Romana pentru Propaganda si Istoria Aviatiei – Filiala Buzau”. Dupa 1990, cand cadrul legislativ a permis si a incurajat mica initiativa, piata tipografica si editoriala buzoiana si ramniceana a inceput sa prinda contur.

In anul 1991, se infiinteaza primele tipografii particulare, una din acestea fiind „Mad Linotype”, devenita, mai tarziu, in 12 noiembrie1992, Imprimeria si Editura „Mad Linotype”, fondata de Stefan Iovan, fost ziarist la „Viata Buzaului”, editor al primei publicatii in format de revista, mensualul „de informatie si divertisment” intitulat Lotus (iunie 1990). In anul 1992, sediul tipografiei a fost in Buzau, str. Transilvaniei nr. 163 (cladirea S.C. „Concas” S.A.), apoi in bd. Unirii, bl. 29 A, parter, ca in prezent aceasta sa functioneze in str. Chiristigii nr. 3, in cladirea care a adapostit Intreprinderea Poligrafica Buzau si redactia ziarului Viata Buzaului. Activitatea de baza a tipografiei o constituie lucrarile comerciale (tipizate, etichete, pliante, calendare etc.), productia editoriala fiind de mica intindere, dar de o calitate cu mult peste media generala. Este prima tipografie buzoiana care tipareste carti pentru edituri occidentale.

In acelasi an, incepe sa functioneze Tipografia „Alpha MDN”, cu sediul in Buzau, str. Col. Ion Buzoianu nr. 94, componenta a grupului de firme ALPHA, infiintat in 1991. Aceasta a fost constituita de patru oameni ambitiosi: Anghel Macovei, Sandu Minea, Stefan Davidescu si Gheorghe Neder. Firma dispune de o dotare de exceptie, cu utilaje din import Germania, Austria si Franta, ceea ce i-a permis dezvoltarea unei game diversificate de produse din hartie si carton. In 1998, firma si-a extins activitatea, prin infiintarea unei edituri proprii, publicand in medie peste 40 de titluri, anual, de carte din domenii diverse (didactic, tehnic, beletristic), reviste de literatura si arta, precum si reviste scolare. Ca o recunoastere a calitatii lucrarilor executate si avand implementat „Sistemul de management al calitatii ISO 9001: 2000”, „Alpha MDN” este singura tipografie din judetul Buzau care beneficiaza de acreditare din partea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior din Romania.

O alta tipografie, cu o activitate ascendenta pe piata editoriala, este „Vega Prod ’94”, cu sediul in Buzau, str. Postei nr. 18, administrata de Mihai Nica. Daca in perioada 2004-2005, productia editoriala nu depasea 20 de titluri de carte, incepand cu anul urmator, cand isi inscrie in obiectul de activitate si editura – VEGA -, numarul titlurilor de carte este in crestere constanta, concomitent cu imbunatatirea calitatii tipografice. Se mai imprima reviste scolare si literare, albume de arta, pliante, dar o activitate intensa este alocata productiei de papetarie, caiete scolare etc.

Una dintre tipografiile importante ale Buzau este „Tipogrup Press”, care face parte din grupul de presa „Evenimentul Romanesc”, cu sediul in bd. Nicolae Balcescu nr. 48 (administrator Vlad Mircea Pufu). Aici se tipareste cotidianul „Sansa buzoiana”, cu suplimentul „Anuntul buzoian”, dar si lucrari apartinand unor edituri de prestigiu - Historia, Nemira, Evenimentul Romanesc, Academia Romana, Carpathia Press etc. -, precum si ale autorilor din judetul Buzau.

Din anul 2005, Tipografia si Editura „AncaPrint”, cu sediul in Buzau, str. Ariesului nr. 6, administrator Adina Simionescu, face nota distincta prin faptul ca s-a profilat pe editarea de carti si reviste ecumenice si/sau ale unor culte religioase recunoscute de lege. In plus, la Tipografia si Editura „AncaPrint” au fost tiparite monografii istorice, beletristica, carti didactice si stiintifice, reviste de cultura si scolare.

Piata tipografica buzoiana se imbogateste din anul 2006 cu alte trei edituri si tot atatea tipografii. Tipografia si Editura „Editgraph”, administrata de Florentin Denis Comanita, si-a inceput activitatea avand sediul in str. Transilvaniei nr. 87, tiparind reviste scolare si de publicitate, pliante, carti beletristice si de specialitate etc., ca in anul 2008 sa se mute in str. Fundatura Filantropiei nr. 37, langa Gara, in spatele Hotelului „Bucegi”.

Tipografia „Caracter Print” si Editura „Omega” functioneaza in str. D. Filipescu nr. 3. Si aceasta se inscrie in categoria celor care abordeaza o intreaga paleta de sortimente tipografice, de la cele tipizate pana la reviste si carti din toate genurile.

O alta tipografie, „Euro Print Company” (sef, ing. Cornel Stanciu), la care se adauga si Editura „Teocora” (administr. Elena Voicila), isi desfasoara activitatea, din anul 2007, in incinta Colegiului Agricol „Dr. Angelescu” Buzau, str. Crizantemelor nr. 17. Productia editoriala este diversa, cartile autorilor din judetul Buzau, dar si ale unor edituri din tara fiind realizate la un nivel calitativ superior.

Dintre celelalte tipografii ce functioneaza in municipiul Buzau si care au desfasurat o activitate editoriala dar de mai mici proportii, mentionam: „Euro Graphic Design”, str. Mesteacanului, langa Sala Sporturilor (administr. Alexandru Anita), „Bavost”, str. Decebal nr. 35 (administr. Irene Isabela Balcan), „Dany Cris ’92”, str. Al. Marghiloman nr. 94 (administr. Gh. D. Nicolae), „Tipo Nova”, str. Frasinet nr. 3 (administr. Gh. Vasile).

La Ramnicu Sarat, in anul 1875, functiona Tipografia „P. Th. Pecetescu”, cunoscuta si sub denumirea de Tipografia ziarului Curierul Ramnicului, unde s-au tiparit publicatiile: Aurora, revista lunara profeminista (1875-1876), Cimpoiul (1891), Curierul Ramnicului (1882), precum si eseurile Eufrosinei Homoriceanu – Consecinte industriale (1875), Femeia si Casatoria (1883). In mai 1877, proprietarul se oferea sa tipareasca gratuit 10 exemplare din fiecare telegrama care se referea la evenimentele militare din timpul Razboiului de Independenta.

In 1884, C.C. Datculescu (1857-1940), om de stiinta, publicist si editor al revistei enciclopedice Gazeta Sateanului, „foaia cunostintelor trebuincioase poporului” (5 februarie 1884 – 20 octombrie 1898 si 20 noiembrie 1898 – 20 ian. 1904), infiinteaza o tipografie proprie, considerata moderna pentru acele timpuri. La Tipografia „Gazeta Sateanului”, „furnisoare a curtii regale”, se mai tiparesc, pe langa revista amintita, publicatiile: Ghiveciul national (1895), In Constitutie (1891), Cetateanul (1886), Opositia (1888), Steaua Ramnicului (1894), Vulturul (1895). Desi in anul 1898 C.C. Datculescu muta redactia gazetei la Bucuresti, tipografia va functiona, in continuare, la Ramnicu Sarat, pana in 1904.

In anul 1901, functionau tipografiile: Noua Tipografie „Traian”, strada Victoriei nr. 55, proprietatea societatii cu acelasi nume, dotata, conform reclamei publicitare, cu o masina cilindrica cu o capacitate de 2000 exemplare pe ora si o masina format mic, unde s-a tiparit oficiosul liberal Renasterea (1900). Pe str. Victoriei nr. 38, in anul 1902, isi incepea activitatea Tipografia „A. Posmantir”. Initial, patronul tipografiei, Anton Posmantir a fost asociat cu Leon Svorene si N. Chiritescu, primul infiintandu-si propria tipografie in 1908, iar celalalt in anul 1910. Intr-o reclama inserata in ziarul Libertatea se specifica: „Tipografia A. Posmantir, Ramnicu Sarat, str. Victoriei nr. 38. Executa ori-ce lucrari ce depanda de aceasta arta, cu preturi moderate si in timpul cel mai scurt, precum: Z[I]ARE politice, literare, comunicate, statute, teze, reviste, brosuri etc. (…) Visitati atelierul si va veti convinge”. Aici se tiparesc publicatiile: Reforma (1901-1902), Libertatea (1905-1907, 1919), Munca (1905), Sateanul (1907), Principii politice si literare (1908), Revista intereselor sanitare (1913-1914), Furtuna (1913-1914), Indrumarea (1913-1914), Lupta (1914), Curierul Ramnicului (1916-1927), Amicul Poporului (1918) etc.

In 1908, ia fiinta Tipografia „Leon Svorene”, cu sediul in str. Victoriei nr. 55. Leon-Albert Svorene, tipograf, s-a nascut in anul 1871 la Focsani, iar in 1908 se muta la Ramnicu Sarat unde, impreuna cu Leon Chaimovici, infiinteaza o tipografie sub firma „Moderna”, care va functiona pana la intrarea Romaniei in primul razboi mondial, apoi intre anii 1929-1932, si reinscrisa in registrul de comert in anul 1933, cu sediul in str. Victoriei nr. 16. In scurt timp, isi doteaza atelierul cu 4 masini tipografice ce imprimau 2 coli odata, tiraj 3000 ex. pe ora, unica in acest oras, apoi cu cinci masini tipografice, ceea ce ii permite sa imprime numeroase publicatii, printre care si revista de cultura Vestala, fondata de Octavian Mosescu, in 1915, la care au colaborat Gala Galaction si Zaharia Barsan. Aici isi publica Stelian Cucu studiul intitulat N. Iorga. Rationalismul semanatorist. Semnificatia dramelor sale istorice (1934). La 8 sept. 1913, in calitate de editor si tipograf, Leon Svorene editeaza publicatiile: Furtuna (1908), organul conservator Semnalul (1909), publicatia Stindardul (1913), „ziar independent”, ce „apare odata pe saptamana”, unde reproduce din Neamul romanesc un articol referitor la moartea lui Aurel Vlaicu, si saptamanalul independent Fulgerul (1915). Intre anii 1929-1932, acesta editeaza o alta publicatie proprie, Vestea, „ziar independent de informatiuni si reclama”, cu aparitii neregulate.

Tipografia si legatoria de carti „Poporul”, desi functiona inca din anul 1908, a fost inscrisa la Tribunalul Ramnicu Sarat, abia in anul 1911, de Iorgu Constantiniu, aceasta desfasurandu-si activitatea in str. Victoriei nr. 100 si 102 si str. Mare nr. 107. Pe langa publicatii, aici se imprima o serie de lucrari semnate de: Ion Gane, Victor Dimitriu, Stelian Cucu. Conform relatarilor lui Octavian Mosescu, in toamna anului 1924, la aceasta tipografie ar fi sosit poetul George Bacovia pentru a-si corecta volumul „Plumb”, aflat sub tipar. Din pacate, informatia oferita de Octavian Mosescu nu este probata, chiar daca se face mentiunea ca intreg tirajul a fost distrus in urma unui incendiu. Dupa decesul fondatorului, in anul 1943, conducerea tipografiei o preia fiul acestuia, Olimpiu I. Constantiniu.

Intre anii 1910-1913, la Ramnicu Sarat, a functionat Tipografia „Lumina”, proprietar Nita Chiritescu, cu sediul in: str. Traian nr. 13, mutata in str. Victoriei nr. 99 si apoi in str. Smardan nr. 41. Pe perioada cat si-a desfasurat activitatea, aici s-au tiparit publicatiile: Cuvantul (1910-1912), Democratul, In zori, Lumina, Revista agricola si industriala (1912), Furtuna si Indrumarea (1913).

Tipografia „Nationala” (apare uneori si sub titulatura de „Profesionala”), cu sediul in str. Victoriei nr. 126, a fost infiintata in anul 1929, avand drept proprietari pe Neculai Ionescu si Stefan Macovei; in 1936, ultimul ramane unic administrator. Cu aceeasi titulatura, „Nationala”, in anul 1901, exista tipografia lui Ion Spanu, cea la care s-a imprimat publicatia Pressa veterinara, „Revista consacrata in special studiului bolelor contagiose, politiei sanitare, inspectiunei carnurilor, zootechniei si intereselor profesionale”.

La 17 noiembrie 1936, la Ramnicu Sarat mai functiona, alaturi de „Nationala” si „Poporului”, tipografia „Munca”, proprietatea lui N. Constantin Ionescu (str. Victoriei nr. 43), aici tiparindu-se publicatiile Gazeta libera (1937, 1940, 1944) si Informatorul (1946) In acelasi an, Leon Chaimovici isi fondeaza propria tipografie, ce isi va desfasura activitatea pana la 7 dec. 1949.

In anul 1945, la Tipografia „Energia grafica”, proprietar Ionita T. Nicolae, cu sediul in str. Victoriei nr. 37, se imprimau publicatiile Informatorul, „ziar democrat si de informatiuni”, seria a II-a (pana la 15 februarie 1948), si Buletinul Oficial al Judetului Ramnicu Sarat.

Dupa 1948, la Ramnicu Sarat mai functiona doar o singura tipografie etatizata, cu sediul in str. Stefan cel Mare nr. 44, unde se culegea manual si se imprimau publicatiile: Drapelul rosu (5 noiembrie 1955-30 dec. 1958), Cuvantul liber (22 dec. 1989-5 ian. 1990), Cuvant de suflet si credinta (august 1990), Curierul de Slam Ramnic (1990-1994), Vestala (1990) si Doina (nr. 9/1990), revista editata de „Cenaclul «Artur Enasescu»”. In anul 1993, Tipografia Rm. Sarat inca isi mai desfasura activitatea in str. 22 Decembrie 1989 nr. 6, ca in anul urmator sa fie desfiintata.

In anul 1999, la Ramnicu Sarat a luat fiinta Editura „Rafet”, devenita Editura si Imprimeria „Rafet”, fondata de Constantin Marafet, cu sediul in Cartier Sarbi, str. Gradistei nr. 5. Sub raportul productiei editoriale, Editura si Imprimeria „Rafet” este cea mai prolifica, aici fiind tiparite peste 400 de titluri de carte din toate domeniile (beletristica, monografii, didactice, stiintifice, editii bilingve etc.), ale autorilor romani si straini. De-a lungul timpului, la aceasta editura s-au imprimat numeroase reviste de cultura, din care mentionam pe cele mai importante: „Amphitryon” si „Vitralii”, inclusiv publicatii scolare.

Pe langa tipografiile mentionate, in judetul Buzau sunt in activitate si edituri, precum: „Episcopia Buzaului si a Vrancei”, „Casa Corpului Didactic «I. Gh. Dumitrascu»”, „Irineu Mihalcescu” (administr. Dorin Ivan), „Raluca” (administr. Marian Radulescu), toate din municipiul Buzau, „Speranta” (administr. Ecaterina Chifu), „Valman” (administr. Valeria Manta Taicutu) din Ramnicu Sarat si „Ceea ce” din Caldaresti-Pogoanele (administr. Gheorghe Ene).

Ca o concluzie, privind retrospectiv, istoria tiparului la Curbura Carpatilor numara peste 300 de ani, timp in care, de sub teascurile „Sfintei Episcopii a Buzaului”, de la 1691, sau prin modernele utilaje tipografice de astazi, au fost tiparite peste 650 de publicatii si mii de titluri de carte, ceea ce dovedeste ca, in spatiul de spiritualitate buzoiana si ramniceana, s-a creat un centru important de cultura cu valente majore pentru promovarea cuvantului scris, la nivel national si international.

Sursa de documentare - NET

***

DOUĂ EPIGRAME

CU ADÂNC SUBÎNŢELES

DIN CREAŢIA LUI

CONSTANTIN CRISTIAN

VÂNĂTOREASCĂ

Prin hăţiş, trăgând o duşcă,

Cu răbdare şi tutun,

A plecat la el c-o puşcă

Şi s-a-ntors acasă... tun!

ABSURDITATE

În era noastră furtunoasă,

Cum poţi pretinde celor mici,

Să aibă şapte ani de-acasă,

Când cresc mai mult... pe la bunici?!

CASA REGALĂ A ROMÂNIEI

ŞI CARTEA POŞTALĂ

O documentare privind Cartea poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special, găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79