REPERE CALENDARISTICE CULTURALE
SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI
ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI
LUNA SEPTEMBRIE
2 septembrie 1898 – S-a născut la Râmnicu Sărat - Victor Dimitriu, avocat, jurnalist, dramaturg (decedat 2 iulie 1962). Ca ziarist, debuteaza la publicatia Foaia Ramnicului (26 ianuarie 1910-25 august 1933), pe care, incepand cu nr. 1, anul II, o conduce ca director, redactor la Chemarea Noua (1930), colaborator la Zori de zi (1930), Cuvantul Ramnicului, Informatorul, Machina. Scoate publicatia Actiunea (1 august 1927- 6 martie 1930), de orientare socialista. A fost primar al orasului Ramnicu Sarat (1946) si deputat F.N.D.(1946).
4 septembrie
1884 – S-a născut la
Râmnicu Sărat - Nicolae Dicescu, avocat, om politic si ziarist (decedat
3 iunie 1970). Absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti, a fost avocat in
baroul ramnicean si membru fondator al organizatiei locale a Partidului
National Democrat. Ca publicist, a colaborat la Lupta, Milcovul, Vocea
Tutovei, Biserica Romana si Neamul Romanesc. A condus publicatia ramniceana
Cuvantul, organul de presa al P.N.D. si a fost corespondent la Cronica
si Minerva.
4 septembrie 1942 –
S-a născut în localitatea Brosteni, judeţul Arges - Gheorghe Mincă, poet,
ziarist, traducator, eseist, epigramist. Incepand din 1963, a urmat cursurile
Universitatii Bucuresti, absolvind Facultatea de Filologie, (promotia 1968),
iar din 1972, este corector, apoi secretar de redactie la ziarul local Viata Buzaului, fiind atestat ca ziarist
profesionist in 1981. Din 1990, este secretar de redactie la primul ziar
buzoian independent Focuri vii (al
tineretului) si redactor sef începând cu nr.3 al aceluiasi ziar. Incepand cu
1994, a lucrat, ca secretar de redactie, la cotidianul Informatia Buzaului si saptamanalul Amprenta, publicatie a Inspectoratului Judetean de Politie Buzau.
6 septembrie 1894 –
S-a născut în satul Tăbărăşti. comuna Gălbinaşi - Pamfil Şeicaru, ziarist, pamfletar de temut şi
literat. Dupa absolvirea cursurilor scolare in Buzau, urmeaza Facultatea de
Drept din Bucuresti si intra in avocatura. A fost membru al Parlamentului, ca
deputat independent (1926, 1931, 1933), director al ziarelor Bucovina, aparut la Cernauti, si Ora, dar si al revistei Hiena (1919-1920). Debuteaza in presa in anul 1918, dupa ce a
fost demobilizat. In 1923 este angajat la ziarul Cuvantul, ca redactor sef. In 1924 este ales presedinte al
Sindicatului ziaristilor. In 1927 demisioneaza de la Cuvantul si ia conducera ziarului Curentul, unde a functionat ca director si redactor sef, din ianuarie
1927 si pana la 9 august 1944. La 12 august 1944 se refugiaza in Spania. A
colaborat la Neamul Romanesc, iar
dintre scrierile sale amintim: Principii
de politica nationala (Cernauti, 1919), Pamfletul
si mediocritatea politica, Imagini si cugetari duminicale. Condamnat la
moarte in contumacie de Tribunalul Poporului, traieste in Spania, apoi in
Germania, la Dachau. Fondeaza periodicul Liberty
and Justice, colaboreaza la ziarul spaniol El Alcazar, apoi scoate, lunar, la München, din 1978, ziarul Curentul, seria din exil. A decedat la
Munchen, Germania în data de 21 octombrie 1980
7 septembrie 1999 – A decedat la Bucureşti - Constantin I.
Tatu, jurnalist militar si scriitor (născut la 928, in satul Baiesti, comuna
Cernatesti, jud. Buzau). Debuteaza in ziaristica, in 1947, la gazeta locala Chemarea Buzaului. In anul 1949, este
incadrat ca redactor la ziarul Scanteia
Tineretului, unde participa efectiv la editarea primului numar, ca
publicatie cotidiana (1 aprilie 1949). La 6 martie 1950, devine ofiter cu
gradul de locotenent, fiind repartizat ca redactor la revista Pentru Patrie, ulterior indeplinind
diverse functii in redactiile publicatiilor De
straja patriei si In slujba patriei,
inclusiv cea de redactor sef. In perioada 1960-1982, este redactor sef al
gazetei Granicerul, organ de presa a
Comandamentului Granicerilor din Romania. Se pensioneaza, cu gradul de colonel,
la 31 octombrie 1985. Intre anii 1985-1990, este redactor la revista Presa noastra, publicatie lunara a
Consiliului Ziaristilor din Romania, iar in perioada 1990-1996, cu alti colegi
de breasla, editeaza o suma de publicatii, din care mentionam: Curierul ziaristilor, revista Presa-Panoramic, Cronica Secolului XX,
Itinerar, Cazier, Totul despre Eva, Sanse, Senzatia-Magazin, etc. De la 1
martie 1995 a lucrat ca redactor sef adjunct la gazeta Tribuna socialista.
8 septembrie 1874
– S-a născut la Gherăseni – Virgil Cioflec, scriitor, decedat la 10 martie 1948 în Bucureşti. A fost
director general în Ministerul Cultelor şi Artelor condus de O. Goga. Şi-a
donat colecţia de tablouri Universităţii din Cluj, punând bazele viitoarei
galerii de artă românească a pinacotecii din localitate. Pasiunea pentru
pictură, prietenia cu pictorii N. Grigorescu
şi Şt. Luchian, tablourile din colecţia proprie l-au ţinut într-o permanentă
legătură cu mişcarea artistică. Celor doi mari pictori români le-a dedicat
monografii: Luchian (1924) şi Grigorescu (1925). Colaborează cu multe cronici artistice în
presa vremii, dar şi cu nuvele şi schiţe, după ce debutase, în 1895, la „Viaţa
literară", cu versuri. A semnat şi C. Virgiliu. Publică în „Povestea
vorbei", „Tribuna", „Literatură şi artă română", „Cuvântul
literar", „Gazeta de Transilvania", „Sămănătorul",
„Deşteptarea", „Viitorul", „Viaţa românească",
„Luceafărul", „Convorbiri literare" etc. La sfârşitul anului 1907
intră în conducerea revistei „Viaţa literară şi artistică". A scris si
publicat 3 volume: Mălurenii, Luchian, Grigorescu.
9 septembrie 1944 – S-a născut la
Breaza, judeţul Buzău – Lucia Negoiţă, poetă. Urmează şcoala primară în Breaza,
iar ulterior, familia stabilindu-se în Bucureşti, va frecventa Liceul „Iulia
Hasdeu" (1959-1962) şi va deveni studentă la Facultatea de Filologie,
luându-şi licenţa în 1967. În timpul studenţiei ia parte la întrunirile
cenaclurilor literare Junimea şi „Nicolae Labiş". Funcţionează ca redactor
în Departamentul emisiunilor culturale al Radiodifuziunii Române, din 1969 ca
realizatoare a emisiunii „Meridiane lirice", iar din 1971 a emisiunii
săptămânale „Revista literară radio". Din 1981 se transferă la
departamentul similar al Televiziunii Române, devenind redactor-şef adjunct la
Redacţia emisiunilor culturale. Debutează cu versuri în „Contemporanul"
(1966) şi colaborează cu poeme şi interviuri la „România literară", „Luceafărul",
„Steaua", „Tribuna", „Cronica", „Amfiteatru", „Convorbiri
literare" etc. A scris si a publicat: Poeme, Roza şi
închipuirea, Duminică spre luni, Cazemata de rouă, Scenă
de conversaţie, Turnul cailor albaştri şi Gara de Est.
9 septembrie 1859
– S-a născut la Buzău – Ioan Otescu, folclorist, decedat în anul 1932 în
Bucureşti. După
absolvirea ciclului secundar la Buzău,
face studii universitare de matematică la Bucureşti, luându-şi licenţa în 1887.
A fost profesor la Galaţi
(1881-1885) şi la Bucureşti (din 1887). Este autorul mai multor manuale de
matematică pentru liceu şi al unui Curs de cosmografie (1909), care se
adresează elevilor de clasa a VIII-a liceală. În
anul 1907 a publicat volumul Credinţele ţăranului român despre cer
şi stele.
12
septembrie 1937 - S-a născut la Bentu, comuna Gălbinaşi – Radu Cazan,
scriitor. A absolvit Liceul "B. P. Hasdeu" în anul 1956. A absolvit Facultatea
de Biologie a Universității București şi I.A.T.C. "I.L. Caragiale",
București in 1965. A fost 4 ani actor
la Teatrul de Comedie București (condus
de Radu Beligan), un an, la Teatrul "Bulandra" (director Liviu
Ciulei), cinci ani la Teatrul Național
Târgu Mureș şi apoi la Teatrul
"Ioan Slavici", Arad.
A debutat cu poezie in Viața
Buzăului cu poezia Patria. A mai publicat la Tânarul scriitor, Amfiteatru,
Suplimentul literar-artistic al Scânteiii tineretului, Vatra şi Arca. A scris
si publicat volumele: Punți celeste (1990),
Coloana mea infinită (2003),Bentu - început de lume - poeme.
13 septembrie 1933
– A decedat la Buzău – Pompiliu Podgoreanu, publicist, ziarist (născut 1906, Buzau). Dupa absolvirea
Facultatii de Drept in Bucuresti, profesor de limba romana la Scoala Normala
din Cristuru Secuiesc (1927-1928) publica in Universul un serial de articole in sprijinul propagandei culturale
romanesti in randul secuilor. A debutat ca elev, cu reportaje publicate la Vocea Buzaului, colaborand apoi la unele
din marile cotidiene bucurestene: Curentul,
Calendarul, Dimineata, dar si la publicatiile locale Ideea nationala, Cuvantul, Curentul Nou. O vreme a fost red. si
subdirector la Vocea Buzaului si
secretar al Ligii Antirevizioniste – Filiala Buzau. Din octombrie 1931, este
ziarist si publicist la redacţia ziarului Curentul,
avand intentia de a edita o revista-magazin. A fost si director al revistei Carnet literar .
14 septembrie 1971 – S-a născut la Florica - Valentina Bucur,
inginer, ziarist. Este absolventa a Facultatii de Chimie Industriala,
Institutul Politehnic Bucuresti, promotia 1994. Debuteaza in presa la
cotidianul Sansa Buzoiana (1 iulie 1999),
iar din aprilie 2006, este redactor la saptamanalul Amprenta si din 2007 redactor sef,
la aceeasi publicatie.
16 septembrie
1938 – a decedat la Buzau
- C. Ionescu-Lungu, pedagog, ziarist (născut 1862, la Zilisteanca, com. Poşta
Câlnău, jud. Buzau). Autor de manuale scolare (carti de citire, curs metodic de
caligrafie), brosuri privind situatia taranimii, lucrari de popularizare pentru
sateni. In calitate de gazetar a fondat si a colaborat la Educatiunea
(1892), Scoala Viitoare (1897), Tribuna Invatatorilor (1906), Cronica,
Sentinela, Solidaritatea, Almanahul invatatorilor si
invatatoarelor. A fost redactor la Prahova si Izbanda.
18 septembrie 1893 – S-a născut în satul Mosestii Vechi,
comuna Robeasca - Antim Angelescu (din botez Anton), Episcop al Buzaului,
publicist (decedat la 8 februarie 1980, Buzau). Absolvent al Facultatii de
Teologie din Bucuresti (1915-1919), unde va obtine mai tarziu doctoratul
(1939), studii de specializare la Montpellièr (1925-1926), episcop al Buzaului
(instalat 21 mai 1944), unde a pastorit pana la 1 sept. 1979, cand s-a retras.
A fost redactor al foii Viata Crestina
din Braila (1932-1936) si a publicat in revistele: Buletinul Episcopiei Buzaului, Glasul Adevarului, Ingerul,
toate la Buzau, Viitorul, Crucea, Glasul Bisericii, toate la Bucuresti s.a.
19 septembrie 1989 – A decedat la Buzău - Grigore Timiş,
ziarist (născut la 9 iulie 1936, la Ploiesti). Isi incepe activitatea de
ziarist la Flacara Prahovei, iar dupa
absolvirea Academiei de Studii Social-Politice, este angajat reporter la sectia
economica a ziarului Viata Buzaului,
unde lucreaza pana la decesul sau.
20 septembrie 1942 –
S-a născut la Patarlagele - Cristian Teodorescu, profesor, ziarist,
arbitru international de fotbal. Este absolvent al Liceului „B. P. Hasdeu” din
Buzau si al Facultatii de Istorie moderna si contemporana universala,
Universitatea Bucuresti (1966). A fost profesor de istorie la mai multe licee
din judetul Buzau, dupa care debuteaza in presa la Viata Buzaului, in 1984. Este redactor pe probleme sociale, de
tineret si sport, devenind intre timp arbitru de fotbal. In 1980, se dedica
sportului, arbitrand finala Cupei Campionilor Europeni, desfasurata, in anul
1983, la Atena. In perioada 1984 – 1994, este director al A.C.R. filiala Buzau.
Din 1990, revine in presa, ca redactor, la saptamanalul Viata Buzaului (8 iunie 1990, serie noua), apoi la ziarul Muntenia, dupa care este numit director
general la cotidianul Informatia Buzaului,
seria a II-a (1994 – 1995). Din anul 2000, renunta la activitatea jurnalistica
si se alatura fiului intr-o afacere privata.
22 septembrie 1935 – S-a născut în satul Spătaru, comuna Costesti - Nicolae Penes,
scriitor, editor, animator cultural si jurnalist. Este absolvent al Facultatii
de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti (1969). In 1957 scoate,
impreuna cu viitorul critic literar
Mihai Ungheanu, Revista scolii,
unde publica poezii. Dupa 1990, lucreaza ca redactor principal la ziarul Senator, unde publica serialele „Viata
si moartea Mihaelei Runceanu” si „Pagini din procesul asasinului Mihaelei
Runceanu”. In 1990, devine membru al Societatii Ziaristilor Profesionisti, iar
in 1998, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. Colaboreaza cu articole,
eseuri si reportaje la publicatiile: Vremea,
Totusi iubirea, Flacara, Dimineata, Paideea, Femeia, Moftul roman etc
26 septembrie 1944 – S-a născut la Buzau - Mircea - Adrian I. Ichim,
poet, publicist, ziarist, parlamentar (decedat 28 februarie 1993, Bucuresti). A
absolvit Liceul „B.P. Hasdeu” (1962), Facultatea de Limba si literatura romana
a Universitatii Bucuresti (1967) si un curs post-universitar la Facultatea de
Ziaristica (1971). Este ziarist si apoi secretar de redactie la Viata Buzaului (1968-1973), lector
universitar la Facultatea de Ziaristica din Bucuresti (1973-1981). Indepartat
de la catedra, lucreaza ca cercetator stiintific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1982-1983),
secretar general de redactie la revista Albina
(1983-1990), redactor sef al ziarului Dimineata
(aprilie 1981-februarie 1993). A scris si a publicat un curs de teoria presei,
in doua editii (1975,1980), Secretariatul
de redactie – prima lucrare de acest gen a literaturii de specialitate. A
elaborat studii de semiotica presei, publicate in revista Presa noastra si in volumul colectiv Sémiotique roumaine, aparut sub egida Universitatii Bucuresti. A
fost presedinte al Fundatiei culturale „Dimineata” (6 mai 1991- 28 februarie
1993), membru in conducerea Uniunii Ziaristilor Profesionisti (UZP),
presedintele Juriului de Onoare al UZP (1990-1993), profesor-asociat la
Universitatile „Hyperion” si „Spiru Haret” - Facultatea de Ziaristica. Membru
al FSN (1990-1991), membru fondator al FDSN si al Consiliului National al FDSN,
deputat de Giurgiu (16 octombrie 1992 - 28 februarie 1993).
23 septembrie
1886 – A decedat la
Brăila - Costache Canella Ciorogarleanu, absolvent al cursurilor
Scolii nationale din Buzau (1833-1837), a fost casier general al judetului
Buzau, profesor si director al Scolii nationale (născut 1820, Buzau). A intemeiat
publicatia Independenta romana (1870-1886), „foaie politica, literara si
comerciala”, fondatorul fiind considerat primul jurnalist laic buzoian.
26 septembrie 1953 – S-a născut la Plescoi, com. Berca (jud.
Buzau) - Emil Niculescu, poet, eseist, istoric literar, publicist. Este
absolvent al Liceului „Mihai Eminescu” si al Scolii Postliceale de
Biblioteconomie Bucuresti. Colaboreaza la suplimentele publicatiilor Viata Buzaului si Cadran din Capitala. Semneaza cronici literare in publicatiile Amphitryon, din Râmnicu Sărat, Renasterea culturala¸ istorie literara
in saptamanalul Amprenta si Carambol. Este redactor la publicatia Strajer in calea furtunilor, magazin
editat de Fundatia „Maresal Al. Averescu” Buzau (2007), si redactor sef al
revistei de cultura Diagonale (2008).
27 septembrie 1939
– S-a născut la Călineşti, judeţul Argeş - Nicolae N. Nicolae, ziarist, doctor
in stiinte politice. Este absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii
Bucuresti (1963), promotia „G. Calinescu”. Avand si o specializare in
ziaristica, este repartizat, in urma cererii sale, la ziarul Flamura Prahovei
din Ploiesti,
unde lucreaza ca redactor si secretar de redactie. Odata cu reinfiintarea
judetului Buzau,
in februarie 1968 este angajat ca redactor sef adjunct al cotidianului local
Viata Buzaului (seria a II-a). Din octombrie 1972 pana in noiembrie 1979 este
redactor sef al ziarului Viata Buzaului, apoi din nou redactor sef adjunct pana
in 1990. Evenimentele din decembrie 1989 il gasesc in redactie, la masa de
lucru, contribuind la aparitia uneia dintre primele publicatii din tara consacrate vremurilor noi, democratice. La ziarul
Opinia este secretar general de redactie (1990), apoi redactor sef la Muntenia
(1990-1991). Din 1991 devine redactor civil la gazeta In slujba patriei, al
carei editor este Comandamentul Armatei a II-a. Totodata, colaboreaza la
Amprenta, saptamanal al Inspectoratului Judetean de Politie. A coordonat
aparitia suplimentelor Viata Buzaului, singura publicatie cu caracter cultural
aparuta in zona pana in 1989, si a volumului Judetul Buzau in 83 de reportaje.
In calitatea sa de prodecan al Facultatii de Presa-Psihologie din cadrul
Universitatii populare „Dacia” Buzau (1991-1993), a
predat cursuri de Conceperea si elaborarea ziarului, Secretariat de redactie si
Creatie ziaristica.
27 septembrie 1972 – S-a născut la Buzau - Marie Jeanne Ion,
jurnalista la televiziune. Este absolventa a Facultatii de Jurnalism si
Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii din Bucuresti. In 1993 si 1994,
a urmat cursurile Colegiului de Comunicare Sociala la Universitatea de Stat din
Quito, Ecuador. Are o specializare in jurnalism politic-campanii electorale -
Bakee, Londra, Marea Britanie, in 2000. A fost reporter, pe rand, la Cronica Romana, Antena 1 si Prima TV. Din
nov. 2000, este Editor general la Departamentul de stiri al Prima TV. In 2002 si 2003, a avut
colaborari cu postul EuroNews. Ca
editor general, a coordonat toate transmisiunile speciale Prima TV - ziua alegerilor, referendum, 11 sept., Afganistan si
razboiul din Irak. A fost producator delegat la Praga, pentru summit-ul NATO
2001. Impreuna cu cameramanul sau Sorin Miscoci si jurnalistul Ovidiu
Ohanesian, a fost rapita in Irak, la 28 martie 2005. Ei au fost eliberati la 22
mai, chiar daca cererea initiala a rapitorilor (Brigazile Mouadh Ibn Jabal), si
anume retragerea celor 860 de soldati romani din Irak, nu a fost indeplinita.
29
septembrie 1913 - S-a născut, la
Rubla, com. Valea Rîmnicului, Alexandru Băiculescu, poet. Fiul
lui Pavel Baiculescu, învăţător, şi al Mariei; fratele lui George Baiculescu.
Studii secundare în satul natal, liceul la Rm. Sărat, trei ani la Facultatea de
Litere şi Filosofie Bucureşti, după care se înscrie la şcoala de ofiţeri activi
pe care o absolvă în 1938. Debut cu proză şi versuri în revista râmniceană
Caiet lunar de literatură şi artă, în 1934, iar în 1939 în volum, cu o plachetă
ce conţinea 21 de poeme închinate mamei şi intitulată Calea lactee. Pe foaia de
titlu se menţionează ca loc de apariţie Braşov,
dar pe copertă apare Tipografia Poporul Rm. Sărat. Cade eroic pe frontul de est
la 9 septembrie 1942. În urmă rămân şi alte creaţii, din care o parte au fost
tipărite în Convorbiri literare prin grija lui George Baiculescu şi a
editorului I.E. Toronţiu.
***
DOUĂ EPIGRAME CU IZ POLITIC
DEZAMĂGIRE HIBERNALĂ
de Dan Căpruciu
Cad fulgii-n zbor, imaculaţi,
Ca într-o horă sprinţară
Şi pier oftând că-s
profanaţi,
Văzând mizeria din ţară.
OLTEANUL LA VOT de Viorel Marti
Am tot votat când
îmi cereau
Şi m-au băgat în
tot necazul.
De-acuma voturi nu
mai dau,
De anul ăsta le-arăt
….prazul!
CÂTEVA MONEDE JUBILIARE DIN TRANSNISTRIA
Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9%, are greutatea de 8 grame, diametrul de 21 mm, marginea netedă, a fost emisă în 1000 de exemplare, la preţul oficial de 1500 ron bucata.
Pentru informaţii suplimentare vedeţi moneda similară de 100 ruble din articolul CHILE.
Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9%, are
greutatea de 8 grame, diametrul de 21 mm, marginea netedă, a fost emisă
în 1000 de exemplare, la preţul oficial de 1500 ron bucata.
Pentru informaţii suplimentare vedeţi moneda similară de 100 ruble din articolul CHILE.
Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9%, are
greutatea de 8 grame, diametrul de 21 mm, marginea netedă, a fost emisă
în 1000 de exemplare, la preţul oficial de 1500 ron bucata.
Pentru informaţii suplimentare vedeţi moneda similară de 100 ruble din articolul CHILE.
Această monedă este confecţionată din aur cu puritatea de 99,9%, are
greutatea de 8 grame, diametrul de 21 mm, marginea netedă, a fost emisă
în 1000 de exemplare, la preţul oficial de 1500 ron bucata.
Pentru informaţii suplimentare vedeţi moneda similară de 100 ruble din articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII CAP. 72.
_____________xxXxx____________
Regatul României - Ministerul Finaţelor - Datoria publică - Împrumutul reîntregirii - Titlu 10000 lei 1941
Câteva ornamente decorative marginale de acţiuni germane
con_dorul@yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu