HAUTMONT - FRANŢA

***

DOUĂ PARODII 

PE VERSURI EMINESCIENE

 

CONFESIUNE AMOROASĂ

      

de Mircea Trifu

La dragostea ce-a răsărit,

E-o cale-atât de lungă,

Că leafa mea de om cinstit,

Nu cred c-o să-mi ajungă.

 TELEGRAMĂ DE LA UN CRAI TOMNATEC 

            

de  Eugen Albu - Cluj Napoca

Acum când toamna a- nceput

Şi lanurile sunt pustii,

De te gândeşti la aşternut...

Degeaba vii, degeaba vii!

CÂTEVA MONEDE JUBILIARE 

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea 92,5%, are greutatea de 16,5 grame, diametrul de 30 mm, marginea netedă, s-a emis în tirajul de 1000 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 150 ron bucata. 

Pe ea se prezintă stema republicii şi mănăstirea VĂRZĂREŞTI.

 

Mănăstirea Vărzăreşti este atestată documentar la 25 aprilie 1420 într-un act emis de către Alexandru Voevod (aprilie 1399 – ianuarie 1432), Domnul Ţării Moldovei, în vederea daniilor făcute lui Pan Vena vornicul, pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă. Deşi este pomenită numai la această dată, Mănăstirea Vărzăreşti a fost întemeiată cu mult mai înainte de data semnării acestui act, din considerentul că era destul de populară la acea vreme, din moment ce a servit drept punct de reper pentru trasarea hotarelor moşiereşti. Mănăstirea este situată la 70 km de oraşul Chişinău, lângă satul Varzăreşti din raionul Nisporeni, şi la 32 km faţă de cea mai apropiată gară – Bucovăţ. Complexul monastic de la Vărzărești are o planificare deschisă şi lejeră. Pe un soclu consolidat cu contraforturi joase şi masive se înalţă biserica pricipală, cu hramul „Sf. Dimitrie”, în partea nordică şi cea estică a bisericii sunt situate chiliile, asemănătoare caselor de locuit. Arhitectura mănăstirii respectă arhitectura tradiţională moldovenească, combinată cu elemente ale clasicismului tardiv. Formele clasicizante sunt cele ce determină aspectul arhitectural şi artistic al bisericii. Ea are o lungime de 27 m şi o lăţime de 11 m

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea 92,5%, are greutatea de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, marginea netedă, s-a emis în tirajul de 1000 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 180 ron bucata. 

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul lui Ştefan Neaga. 

 

Ștefan Neaga (născut 24 noiembrie/7 decembrie 1900 la Chişinău şi decedat la 30 mai 1951 la Chişinău) a fost un cunoscut compozitor, pianst şi dirijor, membru de onoare al Academiei RSS Moldoveneşti din 1943.  La 18 ani Ștefan Neaga a terminat cu distincţie şcoala muzicala din Chişinău. În preajma absolvirii şcolii muzicale s-a întâlnit cu Grigoraş Dinicu, violonist-concertist român care se bucura pe atunci de mare popularitate. Întâlnirea cu acest muzicant atat de apropiat de arta populara, a jucat un rol important in viaţa viitorului compozitor. In scurt timp a început a lucra in orchestra lui Dinicu in calitate de acompaniator, si treptat Neaga s-a înrolat in activitatea de creaţie, ocupându-se cu prelucrarea cântecelor populare.

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea 92,5%, are greutatea de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, marginea netedă, s-a emis în tirajul de 1000 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 300 ron bucata. 

Pe ea se prezintă stema republicii şi chipul lui Mihai Eminescu. 

 

Mihai Eminescu (născut ca Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 la Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura romînă.

 

Această monedă este confecţionată din argint cu puritatea 92,5%, are greutatea de 31,103 grame, diametrul de 37 mm, marginea netedă, s-a emis în tirajul de 1000 de exemplare, la preţul oficial de vânzare de 250 ron bucata. 

Pe ea se prezintă stema republicii, un fragment din bătălia de la Vaslui, Ştefan cel Mare pe cal îndemnând la luptă, steagul Sfântul Gheorghe şi inscripţii. 

 

Bătălia de la Vaslui, menţionată uneori drept Bătălia de la Podul Înalt, a avut loc în data de 10 ianuarie 1475, lângă oraşul Vaslui, între armatele aliate creştine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ştefan cel Mare şi oastea otomano - bulgaro - munteană sub conducerea lui Suleiman Paşa. 

Forţe participante numărau: moldoveni = 40 000, secui = 5 000, polonezi = 2 000, unguri = 1 800, de o parte, şi otomani = 60 000 - 100 000,  munteni = 17 000, bulgari = 20 000, pe de altă parte. Lupta de la Vaslui a fost o victorie strălucită pentru Ştefan, care i-a adus mare faimă în toată Europa. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l Principele creştinătăţii, i-a scris lui Ştefan următoarele cuvinte: „faptele tale săvârșite până acum cu înțelepciune și vitejie contra turcilor necredincioși, dușmanii noștri, au adus atâta celebritate numeleui tău, încât ești în gura tuturor și ești de către toți foarte mult lăudat.”

__________xxXxx_________

 România - Acţiune - Banca Transilvania Cluj - 10000 lei 1928

Câteva ornamente decorative marginale de pe bonduri ruseşti

con_dorul@yahoo.com