Epaminonda's Blog.....: Ro-M-oN 15

Aceasta este o monedă din Muntenia - ducat - Vladislav (Vlaicu) I - din argint, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 20 mm şi greutatea de 1,1 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema valahă - vultur pe coif cruciat de cavaler, iar la stânga acvilei o stea cu şase raze, dedesubt stindard cu cruce, peste cruce o bară transversală şi textul slavon: +IωVLA___DISLAV+ , iar pe revers stemă a Basarabilor: un scut timbrat de cruce cu braţe egale, despicat pe verticală în două câmpuri; patru fascii orizontale alternante în câmpul întâi, două haşurate încrucişat şi două curate, semilună în scădere în cîmpul al doilea; între cercul perlat interior şi cercul perlat exterior textul slavon +IωVLADISLAVĂVOEVωD.Moneda a fost bătută de Vlaicu Vodă, primul domnitor român emitent de monedă. Desenul piesei este aparte, acvila muntenească fiind conturnată (întoarsă), privind adică spre dreapta heraldică - stânga privitorului. Aceasta este poziţia atipică şi implicit mai rară de reprezentare pentru stema din Ţara Românească. Luând în consideraţie greutatea şi diametrul piesei, moneda se cataloghează ca fiind ducat de tip comun muntean cu acvila conturnată. Se bănuieşte că această piesă aparţine celui mai vechi lot de monede bătut de Vlaicu Vodă. Piesa este bătută prin 1365, probabil la monetăria de la Curtea de Argeş. Tipul comun muntean se referă la gravura în sine (avers - revers), o faţă fiind cu stema ţării şi o faţă probabil cu stema personală a domnitorului, stemă derivată dintr-o stemă comună a familiei Basarabilor. Pe această a doua faţă apar cel mai adesea şi diverse însemne care sunt asociate cu monetăriile emitente. Monede cu aceste caracteristici au fost bătute practic de toţi domnitorii munteni din perioada de înflorire a principatului. Perioada monetăriei naţionale valahe căreia acest tip îi este caracteristic se întinde de la Vlaicu I (1364 - 1377) pînă la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi). Emisiunile altor domni nu au reuşit să fie implementate efectiv în circulaţie. Perioada de funcţionare a monetăriei naţionale a fost deci relativ scurtă. Textele de pe monedele lui Vladislav (Vlaicu) I au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta foloseşte caractere chirilice.

Aceasta este o monedă din Muntenia - dinar - Vladislav (Vlaicu) I - din argint, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 17 mm şi greutatea de 0,6 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema Basarabilor: un scut despicat în două cîmpuri pe verticală; patru bare orizontale în câmpul întâi, nimic în cîmpul al doilea; globulă în centrul scutului; între cercul perlat interior şi cercul perlat exterior textul +MLADIZLAIWAIWODE , iar pe revers sema valahă - vultur pe coif de cavaler, între cercul liniar interior şi perlat exterior textul +TRANSA___LPINI. Moneda a fost bătută de Vlaicu Vodă, primul domnitor român emitent de monedă. Ca tip această monedă e cunoscută de numismatica românească sub numele de dinar muntean, corespunzând sistemului de dinari bătuţi de Regatul Ungar vecin. Aceşti dinari au în medie o masă de 0,7 grame. În ce priveşte gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de monedă muntenească, tip întâlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi). Textele de pe monedele lui Vladislav (Vlaicu) I au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta foloseşte caractere latine.

Aceasta este o monedă din Muntenia - dinar - Vladislav (Vlaicu) I - din argint, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 18 mm şi greutatea de 0,7 grame. Pe aversul acesteia se distinge stema valahă - vultur pe coif de cavaler, între cercul liniar interior şi perlat exterior textul +TRANSA___LPIN, iar pe revers stemă a basarabilor: un scut despicat în două cîmpuri pe verticală; (aparent) trei bare orizontale în câmpul întâi, nimic în cîmpul al doilea; globulă în centrul scutului; între cercul perlat interior şi cercul perlat exterior textul +MLADIZLAIWAIWODE. Ca tip această monedă este cunoscută de numismatica românească sub numele de dinar muntean, corespunzând sistemului de dinari bătuţi de Regatul Ungar vecin. Aceşti dinari au în medie o masă de 0,7 grame. În ce priveşte gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de monedă muntenească, tip întâlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi). Textele de pe monedele lui Vladislav (Vlaicu) I au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta foloseşte caractere latine şi are o remarcabilă stare de conservare.

Aceasta este o monedă din Muntenia - dinar - Radu I - din argint, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 17 mm şi greutatea de 0,7 grame. Pe aversul acesteia se distinge stemă a Basarabilor: un scut despicat în două câmpuri pe verticală; (aparent) trei bare orizontale în câmpul întâi, sigla Θ în câmpul al doilea; între cercul perlat interior şi cercul perlat exterior textul : +IONS RADOLUS, iar pe revers stema valahă - vultur pe coif de cavaler, la dreapta stemei sigla P, cerc perlat exterior şi textul +IONSRA___OLUSL. Moneda a fost bătută de Radu I (1377 - 1383), frate al faimosului Vlaicu (1363 - 1377) şi tată al gloriosului Mircea cel Bătrîn. Acest domn este primul care a dobîndit, pentru el şi descendenţii săi, titlul de Mare Voievod (apărînd inclusiv pe monede). Deşi cu o domnie scurtă, numeroase monede au fost bătute în perioada sa.Ca tip această monedă e cunoscută de numismatica românească sub numele de dinar muntean, corespunzând sistemului de dinari bătuţi de Regatul Ungar vecin. Aceşti dinari au în medie o masă de 0,7 grame. În ce priveşte gravura în sine (avers - revers), moneda corespunde tipului comun de monedă muntenească, tip întâlnit practic în toate emisiunile domnilor munteni, de la Vlaicu I (1364 - 1377) la Basarab (cel Bătrîn) Laiotă (1473 - 1477, cu multe întreruperi). Textele de pe monedele lui Radu I au fost scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine. Aceasta foloseşte caractere latine şi este foarte bine conservată. Atât pe avers cât şi pe revers apare scrisă aceeaşi inscripţie, probabil IO(ha)N(e)S RADOLUS VAIVODA.

Aceasta este o monedă din Muntenia - ban - Radu I - din bilon, de formă aproximativ rotundă cu diametrul de 14 mm şi greutatea de 0,4 grame. Pe aversul acesteia se distinge stea cu raze lipite de un cerc; cerc perlat exterior, textul +IW (PDI) VAD (combinaţie de litere latine şi slavone pentru +IW RADOLI VAIVODE), iar pe revers cruce mare cu capetele în formă de ancoră, patru stele cu cît şase raze în cantoane; cerc perlat exterior. Moneda a fost bătută de Radu I (1377 - 1383), frate al faimosului Vlaicu (1363 - 1377) şi tată al gloriosului Mircea cel Bătrîn. Acest domn este primul care a dobîndit, pentru el şi descendenţii săi, titlul de Mare Voievod (apărînd inclusiv pe monede). Deşi cu o domnie scurtă, numeroase monede au fost bătute în perioada sa. Ca tip această monedă muntenească este cunoscută în numismatica românească sub numele de ban. Banul muntean era egal cu jumătate de dinar şi corespundea unui obol din sistemului monetar al Regatul Ungar vecin. Piesa din imagini este atipică deoarece dinarii banali bătuţi de către banii Slavoniei erau piese de argint şi piesele bătute după modelul lor ar fi trebuit să fie de asemenea de argint. Piesa de deasupra este cel mult din bilon. Aceşti bani valahi aveau în medie o masă de 0,35 grame. În ce priveşte gravura în sine moneda corespunde tipului III de bani ai lui Radu I. Se ştie şi altă variantă a acestei monede:

A se observa că această variantă are în centrul aversului litera chirilică Γ, adică G, în locul soarelui de pe varianta comună.

***

DOUĂ EPIGRAME CU TRIMITERE LA FRUMOS ŞI FRUMUSEŢE

FRUMOS ŞI URÂT de Grigore Drăgan

N-o fac pe lăudărosul
Nu-s din fire amărât,
Permanent admir frumosul…
Să-mi mai treacă de ....urât.