Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU

REPERE CALENDARISTICE CULTURALE

SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI BUZOIENI

ANIVERSĂRI ŞI COMEMORĂRI

LUNA MARTIE

1 martie 1956 - S-a născut la Buzău - Vasile–Tudorel Jipa, ziarist militar, editor. Este absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne (1981) şi al Facultăţii de Drept a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” (1994), fiind şi licenţiat în Drept al aceleiaşi instituţii (1997). A absolvit cursurile post-universitare în domeniul Drept umanitar internaţional la Universitatea Bucureşti – Facultatea de Drept (1999-2000), cu teza Protecţia ziariştilor în misiuni periculoase în zone de conflict armat. Debutează la ziarul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Buzău (Informaţia), în anul 1992, apoi devine redactor şef la Informaţia Poliţiei, devenită Amprenta şi la revista Poliţia buzoiană.

1 martie 1917 – S-a născut la Gohor, judeţul Galaţi – Gabriel Cocora (alias Gavril Fulgeris), istoriograf, publicist, originar din comuna Gura Teghii. Familia sa s-a refugiat la Gohor în timpul primului război mondial. Absolvent al Facultatii de Teologie din Bucuresti (1942), a slujit ca preot si vicar ad-tiv. la Episcopia Buzaului. Ca publicist, a fost secretar de redactie la revista scolara Stropi de lumina (1935), red. la Ingerul (Buzau, 1947). A colaborat la: Satul (1934), Buciumul ortodox (1944), Tomis (1946), Calea Mantuirii (1946), Ingerul (1947-1948), Biserica Ortodoxa Romana, Glasul Bisericii, Mitropolia Olteniei, Telegraful Roman, Mitropolia Moldovei, Calendarul Credinta (Detroit - Michigan, S.U.A.), Almanahul Parohiei Ortodoxe Romane, din Viena, Studii si articole de istorie, Limba si literatura, Revista bibliotecilor, Limba romana, Flamura Prahovei, Indrumatorul bibliotecilor din judetul Buzau, Viata Buzaului, Studia bibliologica, Mousaios, Indrumatorul bisericesc al Eparhiei Buzaului etc. A decedat la Buzău în data de 12 decembrie 1992.

1 martie 1917 – S-a născut la Buzău – Panait Nicolae, publicist, poet, dramaturg. Fiu al muncitorului ceferist Ion Panait şi al Anicăi, îngrijitoare în parcul vilei Marghilomanilor, urmează două clase primare, apoi trei clase la Şcoala de Arte şi meserii din Buzău. Încă de la vârsta de 10 ani scrie poezii pline de sensibilitate şi lirism. Autodidact, învaţă singur limbile italiană, franceză şi engleză. În anul 1931 debutează cu versuri în Glasul Bucovinei, iar editorial în anul 1934, cu volumul Răstigniri apărut la Cernăuţi, în editura Iconar. La 18 ani colaborează la Acţiunea Buzăului. Aici publică prima poezie, Autoportret din volumul Romanţe şi fantezii, dar şi reportajul Vila Albatros - o frumuseţe apusă. În cei şase ani cât a lucrat la această gazetă a publicat poezii, proze, reportaje, pamflete politice, cronici plastice şi culturale. În anul 1938, împreună cu un prieten, editează Vremea nouă, în acelaşi timp fiind şi redactor la ziarele Frontul românesc al Buzăului şi Frontul românesc al provinciei. A mai colaborat la Acţiunea literară; Carnet literar; Curierul; Gând nou etc., semnând şi cu pseudonime : Dinu Trestian, P. Nicu, M. Arbore, A. Dumbrăveanu. În anul 1935 îi apare al doilea volum de versuri, Întoarcerea în legendă la Tipografia Luca Oprescu din Buzău. Este autorul a numeroase piese de teatru, între care Unirea; Fată de măritat; Unde duce beţia; Domnu deputat; Patima nenorocită etc. În anul 1940 se îmbolnăveşte grav de plămâni şi la 3 februarie 1941 îşi dă sfârşitul.

2 martie 1951 – S-a născut în satul Zahareşti, comuna Tega, azi Pănătău – Cornel Diaconu, prozator, poet

3 martie 1947 - S-a născut la Năieni - Gheorghe T. Vasile, poet şi ziarist. După absolvirea Liceului Teoretic din Mizil şi a Facultăţi de Filologie din Iaşi, este profesor de Limba romană la şcoala din comuna natală şi corespondent la ziarul Flamura Prahovei. A intrat in redacţia ziarului Viaţa Buzăului, încă de la înfiinţarea acestuia (seria a II-a), în anul 1968. O perioadă de câţiva ani şi-a asumat răspunderea de primar al comunei Ulmeni, după care s-a întors, temporar, la profesia de ziarist. Ulterior, a lucrat la Consiliul Judeţean al sindicatelor, ca preşedinte al Comisiei de sport. Din ianuarie 1990, revine în presă, la Viaţa Buzăului, iar de la 2 ianuarie 1991, înfiinţează şi editează propria publicaţie, săptămânalul Muntenia pe care îl conduce, in calitate de patron, până în 8 iunie 2002, când îşi încetează apariţia. De la numărul 18 / 24 septembrie 1999 şi până la sfârşit, îş asumă şi calitatea de director, semnând articolele cu pseudonimul Petre Munteanu. În martie 1990, înfiinţează prima întreprindere mică din judeţul Buzîu - CADIF PRESS -, având ca obiect de activitate difuzarea presei.

3 martie 1951 – S-a născut la Buzău – Dan Manolescu, poet, prozator, publicist

3 martie 1908 - S-a născut la Buzău – Adina Paula Moscu, pictoriţă şi graficiană. Fiica scriitoarei Constanţa Marino-Moscu şi a magistratului Gheorghe Moscu, stabiliţi la Buzău în anul 1898, a absolvit cursurile primare, gimnaziale şi liceale în localitatea natală. După Şcoala Belle-Arte la Bucureşti urmează cursuri de specializare la Paris. Debutează în anul 1926 la Salonul Oficial, iar în 1928 organizează, în Sala Jecu din Buzău, prima expoziţie personală. În acelaşi an expune la Căminul Artelor din Bucureşti, fiind remarcată de N. Tonitza. Expoziţii personale la Bucureşti şi Paris. A fost premiată la Salonul Oficial al Moldovei, a primit Premiul Conte la Salonul de toamnă din Paris, medalii şi menţiuni la Salonul artiştilor francezi şi la concursurile Eminescu şi Puşkin, iar în 1951 Premiul de Stat. A realizat peisaje, portrete, desene cu tematică diversă şi chiar caricaturi. Profesoară la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, a fost catalogată ca una din personalităţile valoroase ale artei plastice româneşti. Moare la 27 noiembrie 1979, Bucureşti.

6 martie 1895 - S-a născut la Vipereşti – Ştefan Bârsănescu, pedagog, publicist. Fiul lui Ştefan şi Maria, urmează şcoala primară în comuna natală, iar pregătirea secundară şi-o face la Buzău şi la Seminarul Sf. Andrei din Galaţi. Urmează cursurile Universităţii din Iaşi, luându-şi licenţa în drept şi filosofie, apoi îşi trece capacitatea în pedagogie. Doctor în filosofie şi pedagogie în anul 1952, îşi desăvârşeşte pregătirea audiind cursurile unor savanţi de prestigiu de la universităţile din Berlin, München, Jena. Profesor la Liceul Internat şi Liceul Naţional din Iaşi, director al Şcolii Normale Vasile Lupu, asistent, apoi profesor universitar la Iaşi. A elaborat studii, manuale, a întreprins cercetări privind istoria şcolii şi a ideilor privind educaţia. Între scrierile sale amintim : Pedagogia (1932), Didactica (1935), Tehnologia didactică (1939), Pedagogia practică (1946). Este autorul primului studiu comparativ privind politicile culturale : Politica culturii în România contemporană (1937), reeditată în 2004 la Editura Polirom din Iaşi. În calitate de istoric al învăţământului şi instituţiilor sale a publicat : Istoria pedagogiei româneşti (1941), Şcoala latină de la Cotnari (1957), Academia domnească din Iaşi (1962), Schola Greca e Latina din Târgovişte (1966). În anul 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Moare la 6 noiembrie 1984, la Iaşi.

8 martie 1976 – S-a născut la Buzău – Alina Florina Stănuţă, jurnalistă de radio. Este absolventă a Liceului Pedagogic din Buzau şi a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării, Universitatea Bucureşti, cu lucrarea de diplomă intitulată „Radiojurnal – Radio România Actualităţi / Ştirile BBC” (2000). Debutează în presă, în anul 1999, ca reporter, la Societatea Română de Radiodifuziune, secţia „Partide Politice”. În perioada 2000-2005, lucrează în cadrul aceleiaşi societăţi, în secţia „Puncte Fixe”, ca redactor acreditat la Camera Deputaţilor, iar din 2005, trece la redacţia „Informaţii”, ca redactor acreditat la Preşedintia României.

9 martie 1935 - S-a născut la Buzău - Aurel Jipa, ziarist, prozator, dramaturg (decedat 12 septembrie 1998 la Buzău). Debutează la prima serie a ziarului Viaţa Buzăului (1949-1964), apoi la Milcovul (Focşani), Informaţia Buzăului (1994-1995) şi Muntenia (1995-1998). A fost corespondent pentru judeţele Buzău şi Vrancea la Scânteia tineretului. Din anul 1973, a fost membru al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor.

9 martie 1951 – S-a născut în satul Fundeni, comuna Zărneşti – Ştefan D.Dima (- Zărneşti), poet

9 martie 1941 – A decedat la Buzău – Nicolae Severeranu, născut 14 octombrie 1864 la Flămînzi, Botoşani, profesor, autor de manuale şcolare, conducător de revistă. Orfan de la vârsta de 9 ani, este crescut de o mătuşă până la vârsta de 14 ani, când el este trimis la Şcoala de cântăreţi de la Mănăstirea Neamţ. Remarcat de mitropolitul Iosif Naniescu, fost elev al Seminarului din Buzău şi trimis la Iaşi să-şi completeze studiile muzicale. Se va perfecţiona în cântările psaltichiei cu D. Suceveanu, fiind în acelaşi timp şi canonarh al Mitropoliei Iaşi. Protopsalt al bisericilor Domniţa Bălaşa, Sf. Neculai-Tabacu, Sf. Ecaterina din Bucureşti, este numit, prin concurs, profesor de muzică la gimnaziul din Turnu-Severin şi apoi transferat la Gimnaziul din Buzău unde se definitivează. Dirijor al corului Episcopiei şi protopsalt, dirijor al Societăţii corale Doina Buzăului şi al corului Bisericii Neguţători, în anul 1899 înfiinţează Societatea cântăreţilor bisericeşti Ion Cucuzel din Bucureşti, iar în 1912 a fondat şi condus revista cu acelaşi nume până în 1915. Autor de studii şi articole pe teme muzicale, lucrări didactice şi culegeri de folclor. A cules cântece populare pe care le-a armonizat pentru cor sau le-a publicat în notaţia psaltică, organizând chiar concerte de muzică populară. Ca folclorist, a publicat în 1904 Colecţiune de cântece naţionale, bătrâneşti şi călugăreşti, iar ca animator cultural, a fost unul dintre fondatorii filialei Buzău a Ateneului.

10 martie 1887 – A decedat la Râmnicu Sărat – Toma Alexandru Bagdat, traducător slobod din Shakespeare, fost primar al oraşului, născut în anul 1824. În anul 1848, a publicat la Bucureşti traducerea „slobodă" a pieselor lui Shakespeare Romeo şi Julieta şi Othello, precedată de o biografie a autorului. Traducerea este făcută după versiunea franceză a lui Le Tourneur şi nu depăşeşte, în genere, nivelul mediocru al celorlalte traduceri din Shakespeare apărute până atunci în limba română.În „consecuenţele morale" aşezate după fiecare piesă, Bagdat arată o înţelegere mărginită, excesiv moralizantă, a operei dramaturgului englez. Reprezentaţiile teatrale cu Othello şi cu Romeo şi Julieta ale trupei lui Matei Millo (1851) foloseau textul lui Bagdat.

11 martie 1906 – S-a născut la Buzău – Ioan C. Georgescu, poet, prozator, jurnalist, animator cultural, decedat tot în Buzău la data de 18 august 1950. Debutează, ca elev al Seminarului Teologic Buzău, în revista locală Muguri (1924), iar în 1927 este admis colaborator la Universul literar condus de Camil Petrescu. În anul 1933 fondează şi editează revista Munca literară şi artistică, devenită Munca literară (aprilie 1933 - mai 1936, Buzău şi apoi Bucureşti). A mai colaborat la publicaţiile: Voinţa, Acţiunea Buzăului, Carnet literar, Curentul nou, Reporterul, Graiul Vremii, Chemarea Buzăului, Vocea Buzăului, Buzăul economic, dar şi la România literară, Azi, Universul, Bilete de papagal, Facla, Epoca, Rampa. În anul 1935 devine membru al Asocia-iei Publiciştilor Români.

11 martie 1929 – S-a născut la Buzău – Mihai Florea, istoric de teatru, publicist. După absolvirea cursurilor primare, urmează liceul militar de la Mănăstirea Dealu, dar bacalaureatul îl susţine la Liceul Hasdeu din Buzău. Urmează Facultatea de Filologie din Bucureşti şi devine cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române. Publică la diferite reviste articole, recenzii, studii, dar şi monografii despre Eufrosina Popescu, Matei Millo, precum şi o Scurtă istorie a teatrului românesc. În calitate de publicist a scris Drumuri şi condeie; Prietenii mei concucurenţii. A scris scenarii radiofonice : Gheorghe Asachi; Ion Heliade Rădulescu; C.I. Nottara etc. În perioada 1960-1977 a prezentat emisiunile Cine ştie câştigă - la radio, Steaua fără nume; Florea din grădină; Dialog la distanţă la Televiziune. Se stinge din viaţă în anul 1983, în urma unui accident de circulaţie.

12 martie 1944 – S-a născut la Buzău – Mircea Frânculescu, editor şi istoric literar. A absolvit în 1966 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. A debutat în 1973 la „Limbă şi literatură", cu studiul Consideraţii cu privire la notarea vorbirii personajelor în opera lui Neculce. În 1989 a obţinut titlul de doctor în filologie cu teza Cărţi şi elemente de retorică în literatura română din secolul al XIX-lea. Secretar general de redacţie al revistei „Limbă şi literatură" şi membru în Biroul Consiliului Societăţii de Ştiinţe Filologice. Colaborează la „Revista de istorie şi teorie literară", „Literatorul", „Kurier der Bochumer Gesellschaft fur Rumanische Sprache und Literatur".

15 martie 1956 – S-a născut la Lipia, comuna Merei – Tudorel Vasile Jipa, epigramist, publicist.

15 martie 1831 – S-a născut Pantazi Ghica, scriitor, politician, decedat în anul 1882. A fost prefect de Buzău în perioada 28 iulie 1866 – 1 iulie 1867. Învaţă la Colegiul „Sf. Sava", fiind apoi (1846) trimis la Paris. Boem, iubitor de petreceri şi mare amator de aventuri galante, Ghica îşi neglijează studiile. De la Nicolae Bălcescu, al cărui secretar particular devine, prinde însă gust pentru studiul istoriei şi, în 1847, se angajează secretar al „Magazinului istoric pentru Dacia". În 1848, în zilele revoluţiei, se agită în calitate de comisar pentru propagandă în judeţele Prahova şi Buzău. Ia parte la războiul din Crimeea ca locotenent într-un corp din garda imperială franceză, fiind avansat căpitan şi decorat. E numit procuror supleant la Tribunalul de Dâmboviţa, iar în 1856 preşedinte. Avocatura şi politica - ajunge deputat liberal - îl absorb şi gazetarul face o mare risipă de elocinţă, preocupându-se, în nenumărate articole, de tot felul de aspecte. Cere solemn respectarea legilor şi drepturilor, perorează contra absolutismului, injustiţiei, corupţiei, vorbeşte cu căldură despre unire, exaltă progresul social. Cariera sa juridică, între timp, continuă. În 1859 ajunsese asesor pe lângă Ministerul Justiţiei; a mai funcţionat ca „şef de divizie" în Ministerul de Externe. Inspector al monumentelor istorice în 1861, în anul următor e întărit avocat al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar în 1866 devine prefect de Buzău.Se manifesta iritant, avea agresivităţi, provoca, scandaliza. Era însă un om fin, cu o considerabilă cultură. A scris mult: articole politice, studii juridice, cronici literare, teatrale, muzicale, cronici mondene, susţinea un spiritual şi incisiv Curier al Bucureştilor (în „Românul", „Telegraful"), discuta cu aceeaşi dezinvoltură despre libertatea presei, învăţământul public, dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat şi Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independinţa română" (1863), „Scrânciobul" (1868-1869), „Opiniunea constituţională" (1869-1870). A scos ziare şi reviste: „Păcală" (1860), „Actualitatea" (1865), „Cugetarea" (1865), „Stindardul" (1876), redactat împreună cu Al. Macedonski Bonifaciu, Florescu şi G. Fălcoianu, „Nuvelistul" (1877), oferind colaborări şi altor publicaţii, cum ar fi „Naţionalul", „Românul", „La Voix de la Roumanie", „Pressa", „Dezbaterile", „Terra", „Alegătorul liber", „Revista contimporană" şi „Literatorul".

16 martie 1897 – S-a născut la Buzău – Margareta Sterian, născută Weinberger, de origine evreiască, poetă, traducătoare, pictoriţă, decedată 9 decembrie 1992. A fost căsătorită de două ori: prima dată cu un bancher din Ploieşti, iar a doua oară cu poetul Paul Sterian. A urmat cursurile liceale ale scolii Evanghelice din Bucuresti, avandu-l profesor de limba romana pe scriitorul Ioan Slavici, iar de desen pe Richard Canisius, pictor-gravor. In vacante, in orasul natal, ia lectii de desen cu pictorul Gore Mircescu. Face studii de arta la Paris intre 1926 si 1929. In vara lui 1929, in cadrul Seminarului de sociologie, etica si politica al Universitatii Bucuresti, ia parte la campania monografica de la Dragus condusa de profesorul Dimitrie Gusti. In decembrie acelasi an, participa la expozitia organizata de Seminarul de sociologie, etica si politica al Universitatii, cu sase portrete de tarani si copii din Dragus. In decembrie 1929 – ianuarie 1930, deschide prima expozitie personala la Bucuresti, in Sala Mozart, in care expune peisaje, naturi statice si ciclul de portrete "Copii din Dragus" (30 de lucrari). A lăsat o operă vastă şi complexă, semn al autenticei vocaţii enciclopedice şi al prea-plinului emoţional, care îi conturează un profil aparte în cultura naţională. Margareta Sterian ramane artista cu cea mai ridicata cota valorica a timpului.

17 martie 1897 – S-a născut la Gura Teghii – Pamfil Georgian (Pamfil Gheorghianu), profesor, publicist. Fiul preotului Constantin Gheorghianu, vede lumina zilei la Gura Teghii. După studii în satul natal şi Buzău, urmează seminarul Nifon şi Liceul Sf. Sava. De la 1 septembrie 1918, este profesor suplinitor la seminar şi la Sf. Sava. Lucrează apoi ca paleograf la Arhivele Statului şi ca asistent la Muzeul Naţional de Antichităţi, condus de Vasile Pârvan. În 1922 absolvă Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, specializarea Istorie-Geografie. Până în 1923 este profesor şi la Institutele de fete Pompilian, Negoescu şi Tamara Christodulo din Bucureşti. După examenele de capacitate pentru învăţământul secundar şi liceal este profesor de geografie şi director al Liceului Al. Hasdeu din Buzău, dar predă şi la Externatul de fete (Lic. Eminescu), Seminar, Liceul comercial de băieţi şi Şcoala ortodoxă de fete, inspector pentru învăţământul secundar. A fost inspector general în Ministerul Educaţiei Naţionale, dar şi şef al regiunii şcolare Galaţi. Din 1957 a fost profesor la Gura Teghii, dar şi la cursurile serale ale liceului din Nehoiu. A fost preşedinte al consiliului de administraţie al Obştei moşnenilor buzoieni, reînfiinţată în 1946. Ca publicist a debutat în anul 1925 la Glasul Adevărului, dar a colaborat şi la alte publicaţii : Alarma, Muguri, Munca Intelectuală, Revista Noastră, Îngerul, Vocea Buzăului, Viaţa Buzăului, Curentul, Convorbiri literare, Revista istorică, Orfeus etc. Dintre studiile şi manualele publicat amintim : Ştirile geografice din opera lui Miron Costin; Istoria Românilor în 15 diafilme (1929, pentru prima oară în România); Tătarii în ţările româneşti până în secolul XI. Sinteze istorice; Ştirile tradiţionale cu privire la mănăstirea Ciolanu din judeţul Buzău; Eminescu şi şcoala românească; Începuturile învăţământului secundar în oraşul Buzău; Gura Teghii - sat de cordon. Moare la 20 iulie 1979.

20 martie 1898 – S-a născut la Grăjdana, Tisău – Traian Ionescu Nişcov, slavist, traducător, editor. Fratele profesorului Dimitrie Gh. Ionescu. Absolvent al Şcolii Normale şi al Liceului Al. Hasdeu din Buzău şi al facultăţilor de Drept, Litere şi Filosofie. Doctor în filosofie al Universităţii din Praga, lector şi apoi profesor de limbă şi literatura română la Universitatea din Praga unde editează revista Românoslavica. Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie N. Iorga al Academiei, a predat cursuri de limba cehă la Institutul de studii sud-est europene, condus de N. Iorga şi la Academia Comercială. Fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România şi al revistei Romanoslavnica, împreună cu Emil Petrovici. Editor de izvoare documentare şi traducător din literatura cehă. Participant la numeroase congrese internaţionale, a scris studii monografice, articole de specialitate, eseuri, recenzii, traduceri, dări de seamă, folcoristică, publicate în reviste din ţară şi străinătate. Între lucrările publicate, trei se referă şi la judeţul Buzău : Două documente inedite din prima jumătate a secolului al XVI-lea; Un act de cancelarie domnească necunoscut de la Matei Basarab; Scurtă monografie toponimică - satul Grăjdana. Toate au fost publicate în Romanoslavica. Moare în anul 1985, la Bucureşti.

21 martie 1871 - S-a născut la Gura Sărăţii, comuna Merei – Nicolae Grigore Mihăiescu - NIGRIM, poet, prozator, dramaturg, publicist, epigramist, decedat 11 noiembrie 1951 la Bucureşti. Urmează primii ani de şcoală în comuna natală, după care se mută la Bucureşti, unde a absolvit liceul şi Facultatea de Litere şi Filosofie. În 1895 colabora la „Intim", debutul său fiind legat de apariţia acestei reviste. Îşi continuă studiile la Bruxelles, unde obţine titlul de doctor în litere şi filosofie. Se întoarce în ţară şi, după o scurtă perioadă în care predă istoria la un gimnaziu din Râmnicu Sărat, este numit profesor de literatură franceză la Liceul „Sf. Petru şi Pavel" din Ploieşti. În 1902, după doar 2 ani de activitate, în ciuda reputaţiei pe care şi-o face ca dascăl cu vocaţie, Mihăescu-Nigrim „se plictiseşte de meserie" şi solicită un concediu pe termen nelimitat pentru studii în străinătate. Obţine titlul de diplomat în ştiinţe sociale şi politice la Paris; devine membru al Societăţii de Sociologie din capitala Franţei şi, concomitent, al Societăţii Oamenilor de Litere din Londra. Lucrările sale de sociologie, pe care le trimite spre lectură unor importanţi specialişti ai domeniului, sunt apreciate, o dovadă fiind şi elogiul pe care i-l aduce profesorul Raoul de la Grasserie în „Revue internationale de la sociologie". Pentru o vreme este inspector domenial delegat în judeţele Buzău şi Râmnicu Sărat. Colaborează la „Carmen Sylva", „Convorbiri literare", „Revista idealistă", „Adevărul ilustrat", „Universul literar", „Rampa", „Lumea nouă", „Floare albastră", „Clipa", „Dimineaţa copiilor", „Ilustraţiunea română", „Convorbiri critice" etc., semnează şi numeroase cronici muzicale, cu precădere în „Aurora" şi „îndreptarea". În publicistică se foloseşte de mai multe pseudonime, printre care Raoul de Mont-Dore, Semper, Un Buzoian. Conduce ziarul „Ordinea" din Buzău, din a cărui direcţie politică se retrage în 1906. Iată câteva volume publicate: Filosofia socialismului, Ce zice englezul despre români, Şarlatanii ştiinţei, Beţia morţii, Din grozăviile Parisului, Ideal şi anarchie, Războiul şi În apele oglinzilor.

21 martie 1955 - S-a născut la Chiojd - Marcel Isbaşoiu, scriitor, publicist, eseist şi critic literar. Este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti. În prezent, este consilier superior în cadrul Primăriei Municipiului Buzău. Are o intensă activitate publicistică literară, fiind prezent în paginile unor ziare şi reviste precum „Opinia”, „Renaşterea Culturală”, „Jurnalul de Vrancea”, Almanahul „Renaşterea Buzoiană”, „Muntenia” etc.

21 martie 1893 – S-a născut la 21 martie 1893 în Râmnicu Sărat - Alexandru Popescu-Negură, poet şi gazetar, decedat la 30 ianuarie 1974 în Bucureşti. Urmează şcoala primară şi liceul la Râmnicu Sărat. În 1912, starea familiei nefiind tocmai prosperă, se angajează funcţionar la CFR. Încorporat în toamna anului 1914, participă la luptele de pe front până în primăvara lui 1917, când este trimis la Şcoala de Geniu din Huşi, unde îl are coleg pe Dan Barbilian (poetul Ion Barbu). Demobilizat la sfârşitul războiului, intră, cu sprijinul fostului său profesor de română, Dumitru Mazilu, ca reporter la ziarul „Dacia" din Bucureşti, unde şi debutează în 1920, adoptând pseudonimul Al. Negură. În iarna lui 1921 se mută la Arad, este din nou funcţionar la CFR, dar nu abandonează activitatea de gazetar, fiind corespondent la ziarele „Universul", „Lupta" şi mai târziu la „Adevărul", „Dimineaţa" şi „România". Gazetar fervent şi animator cultural din vocaţie, Popescu-Negură a susţinut revista „Hotarul" pe toată durata editării acesteia (1933-1940). După 1944 a activat în cadrul cenaclului „Al. Sahia" şi a condus filiala din Arad a Uniunii Scriitorilor, până la mutarea ei la Timişoara. Primele poezii îi sunt publicate în „Flacăra" (1923), iar placheta Sărmanul pescar iese de sub tipar în 1926. Colaborează cu articole, recenzii, reportaje, cronici culturale, poezii şi epigrame la „Universul literar", „Rampa", „Salonul literar", „Duh", „învierea", „Piatră de hotar", „Ştirea", „Renaşterea română", „înainte", „Bravo", „Luceafărul", „Banatul", „Vremea", „Transilvania", „România de Vest", „Familia", „Cele trei Crişuri", „Cuvântul liber", „Viaţa socială" etc. A mai semnat PAN, Mefisto şi Alyk. A publicat: Sărmanul pescar -1926, Fulgi - 1927, Parodii adevărate - 1930, Răutăţi mici pentru oameni mari - 1932, Ardealul - 1941 şi Ecoul tăcerii - 1972

23 martie 1970 - S-a născut la Vintilă Vodă - Daniela Şontică, poetă şi jurnalistă. Este licenţiată a Facultăţii de Filosofie şi Jurnalism a Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti. A urmat cursurile Secţiei de Grafică-Pictură ale Şcolii Populare de Artă din Buzău, precum şi cursuri de secretariat artistic de redacţie. A debutat în revista Convorbiri literare, in 1989. A fost recompensată cu premiul special la Concursul Naţional de Poezie "Vasile Voiculescu" din 1994 şi premiul pentru poezie al revistei Luceafărul, pe anul 2006. A publicat versuri şi articole în revistele literare: Luceafărul, Tomis, Ateneu, Cafeneaua literară, Basarabia, Oglinda literară, Sud, Negru pe alb, Renaşterea Culturală, Caiete Silvane, Singur, Cetatea culturală, Fereastra, Spatii culturale, Vitralii. A publicat două volume de versuri: Arlechini într-o pădure sălbatică - 1995 şi Uitaţi-vă prin mine - 2007.

25 martie 1885 – S-a născut la Buzău – Constantin Sudeţeanu, sociolog, profesor universitar. Cursurile primare şi gimnaziale la Buzău iar liceul în Bucureşti, la Sf. Sava. După Facultatea de Litere şi Filosofie, absolvită în 1908 la Bucureşti, pleacă la specializare în Germania şi Franţa. Doctor în sociologie al Universităţii din Paris, iar în 1924 obţine Magna cum laude la Bucureşti, pentru doctoratul susţinut aici cu teza Ideile politice în evoluţia istorică a sociologiei. Profesor suplinitor la liceele Gh. Lazăr şi Sf. Sava din Bucureşti, la Şcoala Normală şi Liceul Al. Hasdeu din Buzău. După examenul de capacitate la filosofie şi limba română este profesor la Şcoala Normală din Turnu Severin, apoi la Şcoala Normală din Buzău, conducând în acelaşi timp şi Şcoala de aplicaţie. După Marea Unire din 1918 predă limba română la cursurile de pregătire a profesorilor ardeleni organizate la Cluj, profesor la Şcoala Normală din aceeaşi localitate, apoi la cea din Oradea. Revine la Cluj la catedra de pedagogie, apoi devine docent în sociologie al Universităţii din Cluj. Preşedinte al Asociaţiei profesorilor secundari din Cluj. A publicat numeroase articole şi studii în reviste de specialitate, dar a colaborat şi la Ideea europeană, Viaţa nouă, Societatea de mâine. Autor al unor lucrări de referinţă : Raport asupra Congresului de pedagogie de la Bruexelles, 1911; Introducere în sociologia lui August Comte; Durkheim şi doctrina şcolii sociologice franceze; Opinia publică, analiza condiţiilor şi aspectelor ei; Corelaţia aspectelor vieţii sociale etc., traducător. Decorat cu ordinul Coroana României în grad de cavaler (9 martie 1913) şi cu medalia Răsplata muncii pentru 25 de ani în serviciul statului (12 aprilie 1938 şi 13 octombrie 1941). Se stinge din viaţă la Cluj, în ziua de 1 august 1960.

28 martie 1977 - S-a născut la Buzău - Gabriel Costianu, jurnalist. Absolvent al Liceului „Mihai Eminescu” (1995), urmează cursurile Şcolii Postliceale „Finanţe-Contabilitate”, Colegiul Universitar Economic - Academia de Studii Economice Bucureşti, apoi Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti (2006). Şi-a completat studiile cu Masterul „Managementul Public” la Facultatea de Management a Academiei de Studii Economice Bucureşti (2007). Debutează în ziaristică, în 2001, la cotidianul buzoian Opinia, iniţial ca redactor economic, din 2006, redactor şef adjunct, iar din 2008, redactor şef. A publicat, în perioada studiilor universitare, în revista Amfiteatru (A.S.E). A participat, în 2006, la programul „Eu fac ştirile”, derulat de Delegaţia Comisiei Europene în România, în cadrul emisiunii „Viaţa satului” - T.V.R 1. A fost consilier media la realizarea publicaţiei Tinere Vlastare a Şcolii nr. 2 „Nicolae Titulescu” din Buzău (2007-2008). Este membru al Uniunii Ziariştilor şi Editorilor Auto din Romania (U.Z.E.A.R.), din 2008, şi membru în juriul „Maşina anului în Romania” (2008 - 2009).

30 martie 1913 – S-a născut la Pârscov – George Pâslaru, ziarist, editor, publicist şi patron al unor publicaţii buzoiene, tatăl celebrei interprete de muzică uşoară Margareta Pâslaru, născută la Odesa în data de 30 iulie 1943. Absolvent al Academiei de Studii Comerciale din Bucureşti, a fost corespondent la Curentul, înca din clasa a IV-a de liceu. În 1933, conduce publicaţia Albatros, revista Asociaţiei Studenţilor Buzoieni „Al. Marghiloman”. Este editor şi director al gazetei Acţiunea Buzăului (1934-1941) cel mai bun săptămânal din acea epocă. În 1939, tipareşte publicaţia Acţiunea literară, supliment al gazetei Acţiunea Buzăului. În toamna anului 1941, este numit „şeful propagandei presei din Transnistria, consilier tehnic pe langa Ministerul Propagandei”. În 1944, este directorul ziarului bucureştean Capitala şi corespondent pentru Buzău la Timpul. A scris volumul 1918 – 1940. Romania asa cum a fost, si Drumuri de sange. De la Prut la Odessa, volum de reportaje de razboi.

30 martie 1976 – S-a născut la Buzău – Cătălin Adrian Ţânţăreanu, jurnalist. Absolvent al Liceului „M. Eminescu” din Buzau şi al Şcolii Superioare de Jurnalistică Bucureşti (2000), specializarea presă scrisă, debutează în acelaşi an, ca redactor, la săptămânalul Vocea Buzăului. În anul 2001, îşi continua activitatea jurnalistică la săptămânalul Muntenia, iar în toamna aceluiaşi an, obţine, prin concurs, postul de redactor la cotidianul Opinia. În anul 2005, este autorul expoziţiei „Afganistan - teatrul de război în imagini şi reportaje”, în cadrul căreia expune mai multe fotografii realizate cu ocazia unei deplasări în zona de conflict în care se aflau în misiune militari buzoieni.

***

VORBE DE DUH ALE ÎNAINTAŞILOR

Ashley Moantagnu:

Ştiinţa are probe fără nicio certitudine, creaţionismul are certitudini fără nicio probă.

Auguste Comte:

Familia este aceia care face ca omul să treacă de la egoism la truism.

Austin O'Malley:

Când te răzbuni te comporţi ca un om care muşcă un câine pentru că şi câinele l-a muşcat pe el.

INSIGNE ALE UNOR VECHI FORMAŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI

Insigna - Frontul Renaşterii Naţionale - diametrul de 300 mm

Insigna legionară patriotică - Am luptat şi vom lupta pentru Ardeal, pentru ţară - dimensiuni 300 x 196 mm

Insigna legionară patriotică - Mihai Viteazu, întregitorul de neam - dimensiuni 239 x 300 mm

Mihai Viteazu sau Mihai Bravu (născut în anul 1558 la Tărgul de Floci şi decedat în data de 9 august 1601 la Turda) a fost bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă în anul 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale româneşti care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.