Epaminonda's Blog.....: MONOGRAFIA JUDEŢULUI BUZĂU CAP. 73

PRESA BUZOIANĂ

ARC PESTE TIMP

La 10 ani după Curierul… lui I. Heliade Radulescu – primul ziar românesc – se nasc, şi în celelalte provincii româneşti, gazete: Albina… lui Gh. Asachi, in Moldova si Gazeta de Transilvania, intemeiata de George Baritiu. Necesitatea acestui mijloc de informare a opiniei publice era asteptata si dorita de mult timp si de multă lume. In acest context, tinand cont si de imprejurarile politice, economice, sociale si culturale ale epocii, intentia declarata a acestor publicatii de a se adresa unor cercuri cat mai largi si mai variate, au determinat aparitia si a altor periodice romanesti care sa raspunda scopurilor propuse.

In dorinta de luminare a clerului si pentru a contribui la emanciparea si cultura poporului din care facea parte, Dionisie Romano, ajutat de profesorul Gavriil Munteanu, directorul Seminarului teologic Buzău, publica o foaie cu urmatorul titlu: VESTITORUL BESERICESC, gazeta religioasa si morala - 7 ianuarie 1839 – prima gazetă religioasă din ţară şi prima bublicaţie buzoiană.

Dupa aproape un sfert de veac, urmatoarea publicatie ce va circula in judetele Buzau si Ramnicu Sarat, este Clopotulu, „diaru politicu”, aparut la 1 august 1865, si scos de cercurile interesate in inlaturarea de la putere a domnitorului Al. I. Cuza.

In mai 1870, C. Canella Ciorogarleanu (1820-1886), publicist, editor, lingvist si autor al primului dictionar de sinonime in limba romana, editeaza (mai 1870 - 1 ianuarie 1886) primul ziar laic, cu titlul Independenta romana, „Foaie politica, literara si comerciala”, saptamanal. Pana la sfarsitul secolului XIX, apar diverse publicatii, dintre acestea detasandu-se prin continut, originalitate si longevitate Gazeta sateanului - foaia cunostintelor trebuincioase poporului, aparuta in 1884, la tipografia omonima din Ramnicu-Sarat, si avand ca fondator, proprietar si director pe Constantin C. Datculescu – agronom, publicist, editor (născut 26 ianuarie 1857 - decedat 1940). Aceasta este prima publicatie enciclopedica din Romania, iar ca o recunoastere a valorii sale, in 1892, este considerata ca-i „cea mai artistica, variata si binefacuta revista”. Dispunand de instalatii adecvate, publica fotografii color, ce insoteau articolele de specialitate, cat si informatii de interes general despre evenimente din tara si judet. In paginile revistei publica, printre alte nume de rezonanta ale culturii romane: George Cosbuc, I.L. Caragiale şi Constantin Dobrogeanu-Gherea.

Publicatia ce va constientiza rolul si puterea presei in randul cititorilor de rand, dar mai ales al autoritatilor a fost Gazeta Buzaului (16 decembrie 1884 - 5 septembrie 1893), „Jurnal politic, economic si administrativ. Anuntata ca apare „de due ori pe septemana, joia si dumineca”, iar spre sfarsit, numai „duminca”, gazeta, condusa cu profesionalism de ziaristul Nicolae Ioanid (1854 - 1894), se va bucura de un mare succes, prin articolele si reportajele incisive, scrise cu nerv.

Transformarile economice si politice din ultimele decade ale secolului al XIX-lea si primele ale secolului XX au determinat o dezvoltare cantitativa si calitativa, in sensul diversificarii presei, de la cea politica la cea umoristica.

Astfel, rotatia la guvernare a celor doua partide politice – conservator si liberal – a condus la aparitia organelor oficioase si semioficioase. Liberalii editau publicatiile: Ramnicu Sarat (1985), Cetateanul (1886), Alegatorul liberal (1890), Steaua Ramnicului (1894), Buzeul (1888), Liberalul (1892), Libertatea (1893), conservatorii aveau Ordinea (1895), Vocea Buzaului (1898), Alarma (1899).

Pe langa presa de informatie si politica, incepe sa apara publicistica stiintifica, economica, literara etc: Justitia (1876), Foea Societatei «Desteptarea Comerciului si Industriei Romane»” (1882), Unirea, „ziar industrial, comercial, politic” (1885), Albina Buzeului, „Fóie politica, literara si comerciala pentru tóte clasele societatii” (1885), Revista Asociatiunei Invetatorilor Buzaieni (1894), Resistenta, „Foie politica, literara si comerciala” (1894), 1897, Dealul Buzeului, „Organ Agricol, Viticol, Comercial si Industrial” (1897); umoristice – Sfranciogul national (1886), Krokodilul (1887), Scabergea (1891), Misch-Masch (1893), Perdaful Buzaului (1894), Pitigoiul, Ghiveciul national si Tantarul Buzeului (1895). De mentionat aparitia primei publicatii pro-feministe si, totodata, cea dintai revista ramniceana - Aurora (1875)- fondata de Eufrosina C. Hommoriceanu.

Si dupa 1900, pana la izbucnirea primei conflagratii mondiale, apar noi publicatii de partid, cum sunt cele ale liberalilor – Renasterea (1900), Libertatea (1905), Gazeta liberala (1907), Prezentul (1911), ale conservatorilor – Luptatorul (1901), Lupta, Conservatorul Buzaului (1905), Curierul Buzaului (1906), Ordinea (1907), dar si ale democrat-nationalistilor – Constiinta (1907), Semnalul (1909) , Cuvantul (1910), Crai nou (1912) etc.

O nota aparte face bilunarul Sfatul satenilor, subintitulat „Gazeta pentru popor”, scos „sub ingrijirea Asociatiei Invatatorilor Buzoieni si a Uniunii Cercurilor cooperative din Judetul Buzau”, alcatuit, printre altii, din invatatorii D. Serbescu-Lopatari si I. Gh. Dumitrascu.

Publicistica de specialitate isi face loc cu timiditate. In 1901, la Ramnicu Sarat se imprima Pressa veterinara, „revista consacrata in special studiului bolelor contagiose”, Reforma, „Ziar bilunar al societatii meseriasilor”, Cometa, „Ziar industrial national” (1903), Sanatatea femeilor, „Revista de Hygiena si Medicina Populara pentru Femei” (1907)

Apar si primele reviste de cultura: Luceafarul, „ziar saptamanal pentru literatura, arta si stiinta” (1904), Muguri, „stiinta, arta, literatura” (1906), Avantul, „revista pentru literatura si arta” (1906), Principii politice si literare (1908), Scanteia, „literara si umoristica” (1911) si Vestala, publicatie de „literatura, sociologie, stiinta si arta”, fondata de Octavian Mosescu in 1915. La acestea se adauga revistele umoristice, din care mentionam:

In anul 1912, apare la Ramnicu Sarat prima revista scolara intitulata In zori, ce isi propune ca in continut „sa cuprinda bucati [literare] bune si instructive, mai cu seama al caror fond il formeaza sentimentul national”. Dintre autorii revistei se detaseaza elevul Victor Dimitriu, viitor publicist.

Se tiparesc si primele publicatii ale minoritatilor din judet, in fapt ale emigrantilor evrei: Spre o viata noua, la Buzau, si Vocea pasitorului rimnicean, la Ramnicu Sarat (1900).

In perioada interbelica, abunda gazetele diferitelor formatiuni politice: Libertatea, Foaia liberala, Liberalul, Viitorul Ramnicului (1921) – organe ale P.N.L., Glasul poporului (1918), Drapelul (1919), Steaua (1922) - „Liga poporului”; Progresul si Politica (1919) - Partidului Conservator Progresist; Ramnicu socialist (1920), „Organ periodic al Sectiunii Partidului Socialist si al Sindicatelor muncitoresti din Ramnicu-Sarat”; Secera (1924) - Partidul Taranesc, Secera Ramnicului (1921), Brazda (1927), Flamura taranismului (1937) - P.N.T, dar si publicatii de extrema dreapta: Vulturul; Ideea nationala (1933), Buletinul legionar (1937), Dacia (1940) etc. Un caz aparte il face publicatia Tarina (1935), condusa de Mihail Dragomirescu, gazeta sustinuta de Partidul Comunist din Romania aflat in ilegalitate. Tarina va fi interzisa de cenzura imediat dupa primul numar.

Episcopia Buzaului editeaza publicatiile Ingerul, revista a clerului din Eparhia Buzaului, avandu-l ca presedinte de onoare pe Episcopul Ghenadie, iar ca director pe C. Minculescu (1925) si Buletinul Episcopiei Buzaului (1926).

Presa scolara si cea dedicata elevilor este reprezentata de publicatiile: Munca intelectuala, aparuta in 1919 sub egida „Societatei literaro-stiintifice scolare «Bogdan Petriceicu Hajdau» din Buzau”, Zori de zi, a Liceului din Rm. Sarat (1920), Muguri, a Seminarului din Buzau (1921), Tinerimea (1926), Lectura scolarului (1931), Glas tanar (1932), dar mai ales Flori de primavara (1935), revista Societatii Facla a Liceului „B.P. Hasdeu”, in paginile careia debuteaza cu versuri Stelian M. Diaconescu, adevaratul nume al poetului Ion Caraion.

Dintre revistele scolare se detaseaza, prin continut si eleganta imprimarii, publicatia Glas tanar, „Revista literara-stiintifica” (23 februarie 1932 – aprilie 1942). Revista era redactata de elevi, „sub conducerea domnului Stelian Cucu, directorul Liceului «Ferdinand» din Ramnicu Sarat” si era „consacrata exclusiv productiunilor de literatura, arta, stiinta”. Redacorii isi propuneau ca prin articolele publicate sa nu se faca drept „cadou vreunui curent literar sau artistic exclusivist, ci va tinde numai catre frumos, adevar si bine”.

Apar ziarele emblematice, avand in fruntea lor ziaristi de mare calibru: Vocea Buzaului (1925), proprietar George Podgoreanu, una din cele mai longevive publicatii, si Actiunea Buzaului (1937), a lui George Gh. Paslaru, ziarist, autorul unui volum de reportaje de pe Frontul de Est.

Revistele stiintifice, literare, umoristice sau de specialitate sunt si ele prezente in peisajul publicistic buzoian si ramnicean: Mefisto, Avantul, Zorile (1921), Justitia Buzaului, Analele Ramnicului (1923), Lumina, Gazeta tinerimei, Notarul roman, Machina (1924), Spice si bice, Tinerimea (1926), Jurnalul elegantei (1927), Licariri literare (1929), Munca literara, Almanahul Ramnicului-Sarat, Cuvantul sanitarului, Gand nou (1933), Rampa Ramnicului (1934), Curentul prunarilor (1935), Grefa, Vremea noua, Curierul «Modestia» (1936), Romanca, publicatie feminista, editata de Sabina Tomulescu (1937), Actiunea literara (1939) etc

Între 1944 – 1948 putine sunt publicatiile ce mai apar: Drapelul Ramnicului, Liberalul Buzaului si Drapelul nostru. De acum isi fac loc noile ziare procomuniste si comuniste: Chemarea Buzaului (1944), Ramnicul nou (1945), Viata Buzaului (1949), si Drapelul rosu (1955). Singura publicatie care va apare, in doua serii, pana la 16 decembrie 1989, va fi Viata Buzaului, si al carui titlu, dupa 1990, va continua sa fie preluat sub diferite conduceri.

Dintre publicatiile ce au aparut pana in decembrie 1989, mentionam: Studii si cercetari de istorie buzoiana (1973), care isi schimba titlul in Mousaios, Indrumatorul bisericesc (1982) si Scoala buzoiana (1971). Institutiile scolare incep sa editeze propriile reviste, cum ar fi: Munca si talent, Liceul „B.P. Hasdeu” Buzau, si Aurora, Liceul Pogoanele (1967), Primii pasi, Liceul „Stefan Cel Mare” Rm. Sarat, Nazuinte, Liceul „M. Eminescu” Buzau (1969), Idealuri, Liceul Agricol Rm. Sarat (1973). Publicatiile culturale se reduc la: Foaia literara a Cenaclului literar Al. Sahia (1980), si Ecran buzoian, publicatie de cultura cinematografica, redactor Ioan Gatej.

La 22 decembrie 1989, la Ramnicu Sarat a aparut publicatia Cuvantul liber, „Foaie social-culturala a Consiliului orasenesc Ramnicu Sarat al Frontului de Salvare Nationala”, iar la Buzau a fost tiparit Viata Buzaului, „Ziar liber al unui popor liber”. Incepand cu 1990, numarul publicatiilor aparute in judetul Buzau rivalizeaza cu cel din perioada interbelica, cand unele au avut existenta efemera, iar altele au durat o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Dintre acestea mentionam: Opinia, Senator, Curierul de Slam Ramnic, Focuri vii, Suporter (1990), Muntenia, In slujba patriei (1991), Jurnalul de Buzau, Buzaul (1992), Informatia Buzaului (1994), Amprenta (1996), Sansa buzoiana (1997), Observator buzoian, Vocea Buzaului (1999), Expresul cotidian (2001), Viata Buzaului (2002), Arena buzoiana (2004), Strada (2005), Frontal de Buzau si Sensul ramnicean (2006) etc. Revistele de cultura au aceeiasi soarta, unele ajungand sa reziste in timp, altele incetandu-si aparitiile dupa o scurta perioada: Doina, Carevasazica, Opinia literara, Glasul adevarului (1990), Albatros (1991), Buzaul literar, Carnet literar (1992), Penteleu (1994), Amphitryon (1998), Arhipelag, Carambol (2002), Renasterea culturala (2003), Vitralii (2005), Tezaur (2006), Strajer in calea furtunilor (2007) si multe altele.

De mentionat faptul ca, din anul 2004, Asociatia culturala „Renasterea buzoiana” a reluat initiativa editarii de almanahuri, primul fiind tiparit in 1920, cu titlul Almanachul judetului Buzau pe anul bisect 1920, cuprinzand pe langa o aleasa materie literara si un adevarat guid pentru conjudeteni.

Privind retrospectiv istoria presei de la Curbura Carpatilor, putem spune, fara tagada, ca cele peste 670 de publicatii aparute in actualul judet Buzau, demonstreaza ca aici a existat dintotdeauna o adevarata scoala de jurnalism, talentul creator si energiile consumate de gazetarii nostri, din toate timpurile, din care se detaseaza de departe marele ziarist Pamfil Seicaru, au dat masura unei traditii deja instituita si recunoscuta la nivel national.

Sursa de documentare - NET

***

DOUĂ EPIGRAME SOCIALE

ÎNTREBARE

de Corneliu Berbente

De vrem a stabili esenţa

A ceea ce-i globalizarea,

„Ce-i mai global? “ ar fi-ntrebarea:

Prostia sau inteligenţa?

REVOLTĂ

de Laurenţiu Ghiţă

Un lucru nemaipomenit

Îmi dă fiori de enervare:

Plătesc impozit pe venit,

Când eu am gânduri de plecare

CASA REGALĂ A ROMÂNIEI

ŞI CARTEA POŞTALĂ

O documentare privind Cartea poştală, în general, şi Istoria Casei Regale a României, în mod special, găseşti în articolul LUMEA BANCNOTELOR LUMII - 79