Epaminonda's Blog.....: MUNCHEN

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

De Viorel Martin

____________xxXxx_____________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Alteţa sa Principele Carol al României

Munca naşte fericire şi virtute

Elevului merituos la finele anului şcolar

Răsplată muncii stăruitoare

Carolus II (Carol II - Regele Romăniei)

(Pavilionul României)

Expoziţia internaţională de la Paris - 1937

Această medalie este confecţionată din

bronz şi are diametrul de 60 mm.

Carol al II-lea, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (născut 15 octombrie 1893 şi decedat la 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8 iunie 1930 şi 6 septembrie 1940, când a trecut prerogativele sale regale în favoarea fiului său Mihai. Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume ales de tatăl său Ferdinand şi folosit de Carol după ce a fost dezmoştenit şi radiat din Casa Regală a României (între 1925 şi 1930) în urma renunţării lui Carol la calitatea de Prinţ Moştenitor. Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României şi al soţiei sale regina Maria.

Pavilionul României la Expoziţia internaţionlă de la Paris, din anul 1937, a fost construit după planurile arhitectului Duiliu Marcu şi comisarului Dimitrie Gusti. Pavilionul prezenta o faţadă cu arcade, iar intrarea principală era străjuită de un arc înalt de 22 m. Faţada placată cu marmură de Ruşchiţa. Grădina împodobită cu basoreliefuri şi statui impunătoare din piatră. Sub arcadele de la intrare, două lucrări în mozaic reprezentau legendele raiului şi iadului. Holul de la intrare avea pereţi de alabastru şi onix şi o cupolă sprijinită pe coloane de marmură.La parter plafonul era alcătuit din lespezi din sare de culori diferite, sprijinite pe coloane de sare. Elemente de ornamentaţie interioară: frize, vitralii, fresce, statuia regelui Carol II în mărime naturală, personaje ale basmelor româneşti, fotografii ale bisericilor marmureşene. Sunt numai câteva amănunte ale unui complex extrem de luxos, de bun gust şi rafinat simţ artistic. Subsolul a fost conceput ca un adevărat muzeu al vânătorii şi turismului.La parter a fost instalată secţiunea economică iar etajul al treilea a fost rezervat unei bogate galerii de artă aparţinând pictorilor contemporani. Restaurantul în stil românesc cu capacitatea de 500 de locuri a devenit locul de întâlnire a societăţii mondene, datorită « caracterului său exotic » determinat în parte de taraful de ţigani, a lui Fănică Luca şi Grigoraş Dinicu, care au cântat zilnic aici. În cadrul “săptămânii româneşti” s-a prezentat opera “Oedip”de George Enescu. Sunt foarte multe de spus, întreaga realizare a fost un succes deplin, plătit cu imensa sumă de 121 milioane lei. „Popor aflat la răscruce de drumuri, românii au totuşi o civilizaţie proprie cu profunde rădăcini într-o naţiune de ţărani şi o strălucitoare efervescenţă citadină. Rezultat al timpului şi cercetărilor neobosite, multiplele forme ale acestei civilizaţii, creatoare de noi valori, vor decora pavilionul nostru cu infinita lor varietate. Toate realizările practice, derivate din bogăţiile noastre se vor însoţi cu operele de artă, colective sau individuale şi cu manifestarea unei energii mereu tinere şi reînnoite. Astfel, Pavilionul nostru va da, sper, o imagine fidelă a aportului specific românesc la opera creatoare a umanităţii" - era de părerea Dimitrie Gusti.

Principi şi principese

matriţă de medalie

Pe această matriţă de medalie este prezentată o parte a familie Regelui Ferdinand I al României. Este vorba despre Regele Ferdinand, Regina Maria, Principele Carol (viitorul rege Carol II, prezentat mai sus), Principele Nicolae precum şi Principesele Maria şi Elisabeta. Precizez că regele Ferdinand a avut şase copii, doi dintre aceştia nu apar pe această matriţă de medalie, şi anume Principele Mircea şi Principesa Ileana.

Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 24 august 1865 la Sigmaringen şi decedat 20 iulie 1927 la Sinaia) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române , iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii.

Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesă a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa – Coburg ;I Gotha (născută la data de 29 octombrie 1875 în localitatea Eastwell Park, ducatul Kent din Anglia şi decedată la data de 18 iulie 1938 în Sinaia), a fost mare prinesă a Marii Britanii şi Irlandei, consoarta regelui Ferdinand şi regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.Este mama regelui Carol al II-lea al României. Viitoarea regină Maria a României s-a născut pe 3 octombrie 1875, fiind fiica ducelui de Edinburgh, Alfred, al doilea fiu al reginei Victoria (devenit după 1893 duce de Saxa-Coburg-Gotha), şi a marii ducese ruse Maria Alexandrovna. Maria, principesă de Edinburgh, s-a căsătorit cu Ferdinand, principele moştenitor al coroanei României, în decembrie 1892. A avut şase copii: Carol (1893 - 1953), Elisabeta (1894 - 1961), Mărioara (1899 - 1961), Nicolae (1903 - 1978), Ileana (1908 - 1991) şi Mircea (1913 - 1916). Personalitate puternică, femeie foarte frumoasă, extrem de iubită de armată, se pare că Maria a îndrăgit cu adevărat România. În al doilea război balcanic a îngrijit în lagărul de holerici de la Zimnicea bolnavii întorşi din Bulgaria. Se pare că a avut un rol important în luarea deciziei României din 1916 de a intra în război alături de Antantă. Regina Maria a încetat din viaţă pe 18 iulie 1938, inima ei fiind depusă la Balcic iar trupul în gropniţa domnească de la Curtea de Argeş. „Înainte de a fi condusă de la Palatul Cotroceni pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pămînt şi cu patul armei în sus, gest unic pe care Armata nu l-a oferit niciodată unui alt om.”

Fiu al Regelui Ferdinand I si al Reginei Maria, Printul Nicolae de Hohenzollern (născut la data de 15 august 1903 la Sinaia şi decedat la data de 9 iunie 1978 la Lausanne, Elveşia) a fost fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea si unchi, dupa tata, al Majestatii Sale Regale Mihai I al Romaniei. El si-a petrecut intreaga existenta princiara in umbra Coroanei Regale a Romaniei, jucand un rol mai activ doar intre anii 1927 – 1930 cand a facut parte din Consiliul de Regenta ce conducea tara in locul regelui minor Mihai I. A murit la varsta de 75 de ani, departe de tara, dupa patru decenii de exil fortat.

Majestatea Sa Maria, Regina Iugoslaviei, Principesă a României, Principesă de Hohenzollern (Marie von Hohenzollern-Sigmaringen, născută la data de 6 ianuarie 1900 la Gotha, Germania) cunoscută și ca Regina Marija a fost soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei Este fiica Regelui Ferdinand I al României şi al Reginei Maria de Edinburg. S-a căsătorit cu regele Alexandru I al Iugoslaviei pe data de 8 iunie 1922 și a avut trei copii, băieți. A devenit regina mamă a Iugoslaviei, după asasinarea soţului, la Marsilia, în anul 1934. Cel mai mare fiu al ei a devenit rege sub numele de Petru al II-lea al Iugoslaviei, ultimul suveran iugoslav. A murit în exil la Londra, pe 22 iunie 1961 şi a fost înmormântată la "Royal Burial Ground".

Majestatea Sa Elisabeta, Regina Elenilor, Principesă a României, Principesă de Hohenzollern (născută la data de 12 octombrie 1894 la Sinaia şi decedată la data de 15 noiembrie 1956 la Cannes, Franţa), născută Principesă a României, a fost fiica cea mai mare a Reginei Maria ;I a Regelui Ferdinand. Cel de-al doilea copil al cuplului regal era, după mărturiile epocii, „una dintre cele mai ciudate prințese din Regatul român”. Fire sensibilă și capricioasă, extrem de cultivată, Principesa Elisabeta a rămas în amintirea contemporanilor săi ca o adevărată enigmă. Lisabeta, cum i se spunea în familie, se căsătorește pe 27 februarie 1921 cu diadohul (prințul moștenitor) George al Grecie, devenind peste un an regină. Divorțează în anul 1935 stabilindu-se în România până în ianuarie 1948 când este nevoită să părăsească definitiv țara împreună cu ceilalți membri ai familiei regale. Viața în exil și-o petrece în Franţa, unde închiriază un apartament și unde va și muri în anul 1956, la vârsta de 62 de ani.