Epaminonda's Blog.....: GUIANA BRITANICĂ

5 dolari 1942

GUIANA BRITANICĂ

Este o colonie britanică situată în nordul Amercii de sud.

Suprafaţa statului este de 214999 km.p., populaţia numără 0,5 milioane locuitori iar, capitala funcţionează în oraşul Georgetown.

Nu a avut o deviză naţională unanim acceptată.

Stema oficială este:

Steagul oficial este:

Pe aversul bancnotei este reprezentată Cascada Kaieteur, de pe râul Potaro, actualmente în statul Guyana.

Pe reversul bancnotei este o poză cu George al VI-lea, rege al Marii Britanii, nume real George Frederick Arthur Albert, care a trăit în perioada anilor 1895 – 1952 şi a condus în perioada anilor 1936 – 1952.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAŞI

LOCUŢIUNI, MAXIME

ŞI PROVERBE LATINE

Carpe diem. - Trăiește clipa; Profită de această zi.
Cibi condimentum est fames.- Condimentul mâncǎrii este foamea.
Concordia civium murus urbium. - Armonia dintre cetățeni este zidul orașelor.

_____________xxXxx___________

O INSIGNĂ, O DISTINCŢIE,

O MĂRTURIE DE BOTEZ ŞI

O MEDALIE ROMÂNEASCĂ

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

1 Martie

Societatea Principele Mircea

insignă - Regatul României

Botezat în Isus Christos

Principele Mircea al României

Născut la 21 decembrie 1912

Botezat la 20 ianuarie 1913

mărturie botez - Regatul României

Alteța Sa Regală Mircea, Principe al României, Principe de Hohenzollern (născut 13 ianuarie 1913 şi decedat 2 noiembrie 1916) a fost, oficial, cel de-al treilea băiat și cel mai mic copil al Reginei Maria şi al regelui Ferdinand. Unii ziariști ai epocii, și în urma lor unii istorici consideră, însă, că tatăl biologic a lui Mircea ar fi fost Prințul Barbu Ştirbei. Aceștia se bazează pe observația faptului că Mircea și Prințul Știrbei aveau ochi de culoare neagră, în timp ce Regina Maria și soțul ei, Regele Ferdinand, aveau ochi albaștri. Prințul Mircea a murit de febră tifoidă în toamna anului 1916, în plin Prim Război Mondial. Prințul Mircea a murit la Buftea în 1916, suferind fiind de febră tifoidă. A decedat în timp ce în apropierea Bucureștiului se dădeau lupte, iar trupele inamice se apropiau de oraș. Familia regală a fost nevoită să îl îngroape în grabă, întrucât erau pe punctul de a se îndrepta spre Iași, oraș încă neocupat de trupele inamice. În 1941, prințul Mircea a fost reînhumat, la cererea prinţesei Ileana, într-o mică capelă la Castelul Bran, aproape de locul în care este înmormântată inima reginei Maria.

Străpungerea tunelului de la Teliu

Fideliter et Constanter (Fidel şi Neschimbat)

medalie - Regatul României

bronz - diametru 27 mm

În anii de după primul război mondial reţeaua de transporturi din România Mare trecea cam prin acelaşi gen de poveşti ca şi acum. Legăturile dintre Vechiul Regat şi provinciile cu care acesta se unise în anul 1918 erau dezvoltate destul de anemic. Una dintre priorităţile guvernelor postbelice ar fi trebuit să fie dezvoltarea unor noi rute care să lege între ele diverse zone ale ţării. Un proiect îndrăzneţ era construcţia unei căi ferate care să lege Braşovul de Dobrogea prin Pasul Buzăului, tăind munţii printr-o reţea de tuneluri săpate în zona comunei Teliu. Se dorea construirea unui traseu între Braşov şi Constanţa, mai scurt cu o sută de kilometri decât cel clasic, prin Ploieşti.

Tunelul Teliu este şi acum cel mai lung tunel circulat din ţară, având 4369,5 metri. A fost gândit să aibă cale ferată dublă şi electrificată, soluţie revoluţionară în epocă. Realizarea lui a fost încredinţată, după negocieri, firmei germane "Julius Berger". Construcţia lui a durat, cu prelungiri fireşti în România, vreme de cinci ani, între 1924 şi 1929. Costurile bugetare au fost imense. Au prosperat oamenii din Teliu, fiindcă nemţii angajaseră peste zece mii de muncitori, inclusiv specialişti străini bine plătiţi, care risipeau banii prin localitate. Lucrările erau sub dublă comandă. Pe de o parte, dicta inginerul Ion Cotinţa, unul dintre iniţiatorii şi partizanii fervenţi ai proiectului, iar pe de alta, un grup de specialişti şi proiectanţi nemţi de la Julius Berger. La sfârşitul anului 1928, tunelul era aproape gata. S-a hotărât ca marea inaugurare să aibă loc în 1929, printr-o mare serbare cu sute de invitaţi. Se construise la capătul tunelului o scenă de pe care inginerul Cotinţa, după discursuri, jocuri populare, tăieri de pamblici şi alte festivisme, urma să conecteze tunelul la reţeaua electrică. Îmbrăcat la 4 ace, zâmbitor, Cotinţa s-a cocoţat pe scenă şi a luat două fire în mână. În momentul în care le-a unit a ieşit o mare flamă şi inginerul a căzut mort. Fusese un scurtcircuit fatal. Lumea s-a panicat, iar sărbătoarea s-a anulat. Au existat voci în epoca aceea care spuneau că ar fi fost vorba de o variantă a Mioriţei, în care inginerul german îl curentează pe cel român, că-i mai ortoman. Ancheta poliţiei a constatat însă că a fost vorba doar de "un regretabil accident". Familia l-a înmormântat chiar la Teliu, într-un cavou extrem de ciudat, copiat după intrarea în tunel. După inaugurare, România a intrat cu avânt în marea criză economică mondială de la sfârşitul anilor '20 şi începutul anilor '30 ai secolului trecut. Fondurile alocate iniţial lucrărilor se cam topiseră. Până să se reia proiectul, a început al doilea război mondial. În 1944, nemţii în retragere au încercat să dinamiteze tunelul, dar s-au lovit de rezistenţa forţelor româneşti şi a unor gărzi formate din localnicii din Teliu. A avut loc o luptă soldată cu victime din ambele tabere, dar germanii au fost respinşi şi tunelul a rămas intact. În perioada postbelică au fost făcute mai multe planuri de a lega oraşele Braşov şi Buzău pe o cale ferată care să treacă prin cel mai lung tunel din România, dar toate au fost abandonate. Tunelul de la Teliu, o investiţie absolut impresionantă, a rămas să fie folosit doar de câteva personale pentru navetişti. Acum, prin el trec zilnic doar patru automotoare cu puţini oameni din zona Întorsura Buzăului, care merg să muncească la Braşov.

Este de menţionat faptul că şi viaductul de la Teliu a făcut parte din acelaşi proiect, al realizării comunicaţiei feroviare mai scurte şi directe dintre Ardeal şi Dobrogea.

Construirea tunelului Teliu

Huguenin freres / Co - Le Locle

distincţie - Regatul României

Această distincţie a fost turnată de Compania Fraţii Huguenin din localitatea Le Locle - Franţa pentru a marca darea în folosinţă a Tunelului din Teliu, judeţul Covasna.

____________ooOoo____________